SHTIÍNTZA shtiintze s. f. 1. Totalitatea cunoshtintzelor acumulate de omenire in decursul vremurilor; (prin restrictzie de obicei la pl. shi urmat de determinari aratind domeniul) totalitatea cunoshtintzelor dintro anumita ramura; specialitate. Profesorul de shtiintze ciugulindushi mustatza rara shi roshcata incerca de citeva ori sa intrerupa. PETRESCU I. I 14. SHtiintza noua... a continuat zdrobirea lumii vechi. BALCESCU O. II 9. Prin shtiintze shi prin arte natziile infratzite in gindire shi in pace drumul gloriei gasesc. ALEXANDRESCU M. 16. Om de shtiintza = savant invatzat. Poetzi cu harpe coronate Filozofi oameni de shtiintza. MACEDONSKI O. I 37. 2. Pregatire intelectuala instructzie; invatzatura eruditzie. Bunul parinte... atribuind shtiintza mea la vrednicia invatzatorului porunci sa cumpere cinci cotzi postav vishiniu shi un benish pre care il trimise dascalului. NEGRUZZI S. I 11. Tu mindru dea tale daruri shi umflat dea ta shtiintza Crezi k mintea ta nu are nimica peste putintza. CONACHI P. 259. SHtiintza de carte = cunoshtintze elementare de scris shi citit; p. ext. invatzatura cultura. Se apropiase de acest tzaran ciudat cu deosebita shtiintza de carte C. PETRESCU A. 318. 3. (De obicei construit cu verbul «a avea»; astazi rar) Cunoashtere cunoshtintza (despre ceva); shtire veste informatzie. In aceshti patruzeci shi mai bine de ani nu sau mai vazut. SHiau scris in vremea asta putzine scrisori. Aveau shtiintza numai aceshtia din balta Dunarii k la Bistritza se afla cei mai multzi din neamul lor. SADOVEANU P. M. 38. Sa rarmna la shtiintza posteritatzii cum k Nae Peruzescu a trecut odinioara pe acilea. GANE N. III 189 Dorim sa avem shtiintza despre sanatatea voastra a tutulor. CARAGIALE O. VII 19. Sint insarcinat a va cere shtiintzele urmatoare... GHICA A. 654. ◊ Expr. (Cu) buna shtiintza v. bun⁴ (VI 3). Cu (sau invechit) intru shtiintza = shtiind fiind conshtient. Se ruga pentru iertarea greshelilor mortului pentru cele «intru shtiintza» shi pentru cele «intru neshtiintza». MACEDONSKI O. III 100. Noi nu shtiam la sufletul nostru nici o fapta neomenoasa sa fi savirshit nici cu shtiintza nici cu neshtiintza. ISPIRESCU L. 378 Spre shtiintza = k sa se shtie. Aceasta este treaba savirshita cu leul de la Nemeea. Una la mina. Taiatzi copii la raboj spre shtiintza. ISPIRESCU U. 33. Jos insemnatzii spre shtiintza fac cunoscut k nu pot veni la chemari. GHICA A. 666. (Regional) A avea la shtiintza = a avea cunoshtintza despre ceva; a shti. De mincat ai mincat botzul cel de mamaliga dar cea zis omul acela cind a pus mamaliga acolo pe teshitura ai tu la shtiintza? CREANGA P. 146. (Invechit) A avea shtiintza = a se convinge a fi sigur. K sa ai mai mare shtiintza k nu spui minciuni vei intreba. KOGALNICEANU S. 49. Cu shtiintza cuiva = cu invoirea cu shtirea cuiva. (Rar) A da shtiintza = a da de veste a vesti a da de shtire. Cinele trecind pe sus a adulmecat mirosurile shi ia dat... shtiintza. SADOVEANU B. 228. 4. (Invechit shi arhaizant) Conshtiintza. Tilharul se cutremura shi shtiintza atitor fapte rele shi a prihanei lui invie in el intiia oara. GALACTION O. I 250. Pl. shi: (invechit) shtiintzi (SBIERA P. 120 ALECSANDRI S. 19 RUSSO S. 77).