SCORMONÍ scormonesc vb. IV. 1. Intranz. shi tranz. A cauta cu deamanuntul a cerceta peste tot ravashind rascolind (pentru a gasi sau a scoate la iveala); a scotoci a cotrobai; p. gener. a cauta. ◊ Refl. Se scormoneshte in buzunare. ♦ Tranz. Fig. A patrunde cu privirea a scruta; a cerceta. 2. Tranz. A face sa iasa ceva la iveala (dintrun loc ascuns dosit); a face sa se mishte din loc; a starni. 3. Tranz. A rascoli (in adanc) pamantul zgariind racaind sapand brazdand (pentru a cauta a gasi ceva). ♦ (Despre pasari) A scurma. ♦ A rascoli focul jarul cenusha pentru a face k focul sa se invioreze sa arda mai bine. ♦ Fig. A zgandari a atzatza a aprinde o stare sufleteasca un sentiment. ◊ Expr. A scormoni la inima = a tulbura (pe cineva) a nelinishti a nemultzumi. 4. Intranz. A scobi intrun material dur; a sfredeli. [Prez. ind. shi scórmon. Var.: (reg.) scormolí vb. IV] Et. nec. Cf. scurma rascoli.

scormoni [At: ECONOMIA 23/18 / V: (irg) ~oli (inv) ~muna scurmoli (reg) ~mani ~meli ~mieni ~mura scarmona scar~ scur~ zgo~ / Pzi: ~nesc shi sc'ormon / E: ns cf scurma] 1 vt (C. i. pamantul sau alte materii solide) A sapa gropi shantzuri in mod superficial shi dezordonat Si: (rar) a scotoci (1) a scurma (1) (ivp; fam) a scociori (1) (irg) a scarmana a scorbeli (1) a scobarli (inv) a scodoli a scodormoli (1) (reg) a scofeli (1) (reg) a scarmoci (1) a scobarli a scroboshi² (1) a racali² a scorni (13) a racai¹ (1) a scurma (1). 2 vt (C. i. pamantul sau alte materii solide) A arunca in toate partzile pentru a patrunde pentru a gasi ceva in interior pentru a realiza ceva etc. Si: (rar) a scotoci (2) a scurma (2) (ivp; fam) a scociori (2) (irg) a scarmana a scorbeli (2) (inv) a scodoli a scodormoli (2) (reg) a scarmoci (1) a scobarli a scroboshi² (2) a racali² a scorni (14) a racai¹ (1) a scurma (2). 3 vt (Reg; ie) A ~ (pe cineva) la inima A tulbura. 4 vt (Reg; iae) A nemultzumi. 5 vt (Rar) A zgaria. 6 vt (Spc; c. i. focul carbunii jarul etc.) A mishca a agita (cu un instrument) pentru a face sa se invioreze sa arda mai bine Si: a ravashi (ivp; fam) a scociori (3) (irg) a scarmana (3) (inv) a scotoci (3) (reg) a scofeli (3) a scurma (10). 7 vi A sfredeli (2). 8 vt (Ivr) A shlefui. 9 vt (Ivr) A imprashtia. 10 vt (Ivr) A dobori (1). 11 vt A cerceta peste tot ori intrun anumit loc ravashind rascolind (pentru a gasi sau a scoate la iveala ceva) Si: a scotoci (4) a cotrobai a scurma (7) (ivp) a scociori (4) (irg) a scorbeli (3) a scodoli (3) (reg) a scofeli (4) (irg) a scorteli (reg) a scobarli. 12 vt (Fig) A incerca sa patrunda sa surprinda sa intzeleaga cu privirea Si: a scruta (1). 13 vt (Pex) A cerceta (3). 14 vt A face sa se mishte sa iasa din locul (ascuns) in care se afla Si: a starni (ivp) a scociori (5) a scorni (5). 15 vt (Pan) A scoate (dintrun loc ascuns) la iveala. Si: a scotoci (5) (reg) a scofeli (5). 16 vt (Fig) A starni . 1718 vtr (Irg) A (se) scula (23). 19 vt (Reg) A enerva (6). 20 vt (Reg) A plictisi.

SCORMONÍ scormonesc vb. IV. 1. Intranz. shi tranz. A cauta cu deamanuntul a cerceta peste tot ravashind rascolind (pentru a gasi sau a scoate la iveala); a scotoci a cotrobai; p. gener. a cauta. ◊ Refl. Se scormoneshte in buzunare. ♦ Tranz. Fig. A patrunde cu privirea a scruta; a cerceta. 2. Tranz. A face sa iasa ceva la iveala (dintrun loc ascuns dosit); a face sa se mishte din loc; a starni. 3. Tranz. A rascoli (in adanc) pamantul zgariind racaind sapand brazdand (pentru a cauta a gasi ceva). ♦ (Despre pasari) A scurma. ♦ A rascoli focul jarul cenusha pentru a face k focul sa se invioreze sa arda mai bine. ♦ Fig. A zgandari a atzatza a aprinde o stare sufleteasca un sentiment. ◊ Expr. A scormoni la inima = a tulbura (pe cineva) a nelinishti a nemultzumi. 4. Intranz. A scobi intro materie dura; a sfredeli. [Prez. ind. shi scórmon. Var.: (reg.) scormolí vb. IV] Et. nec. Cf. scurma rascoli.

SCORMONÍ scormonesc vb. IV. 1. Intranz. A scotoci a cotrobai; a rascoli a ravashi prin toate ascunzishurile cercetindule sau cautind ceva; p. ext. a cauta. Indata incepura holteii a scociori shi a scormoni prin sherpare dupa cutzite. RETEGANUL P. IV 73. Cautara scormonira Pe Ilincutza gasira. SHEZ. III 211. ◊ Fig. Astazi omul scormoneshte peste tot shi urmele lui se vad in tot locul. STANOIU C. I. 159. ◊ Tranz. (Complementul indica locul unde se cauta) Ele stau retrase in codri ei vin de la sate shi orashe shi le scormonesc vizuinele. DELAVRANCEA O. II 114. ◊ Refl. [Baiatul] se scormoni in briu iute k o shopirla smulse un cutzit lung pescaresc cu minerul de os crestat shi se repezi la mosh Gheorghe. DUMITRIU N. 222. Un flacau inalt cu sacul legat dinainte cu picioarele goale scoase dintro punga cu floricele un ban de zece. Ceilaltzi tovarashi ishi pusera bicele jos shi incepura sa se scormoneasca prin buzunare. DUNAREANU CH. 19. ♦ Tranz. A patrunde (cu privirea) a scruta. Il privi o clipa drept in ochi parcar fi vrut sal cintareasca definitiv dintro data. Avea nishte ochi negri atit de patrunzatori catzi scormoneau sufletul shitzi citeau gindurile. REBREANU R. I 81. Facu doi pashi oprinduse pentru a scormoni sala magnetizata. BART E. 152. 2. Tranz. A scoate ceva la iveala (dintrun loc ascuns dosit). Scormoni indata o sticla o clati cu apa shi pleca... dupa rachiu. REBREANU I. 87. ◊ Fig. Intimplarea cu mine shi cu Naum. Itzi mai aminteshti?... Putzin... Foarte vag... incerca Lipan sashi scormoneasca amintirile. C. PETRESCU C. V. 105. Clipele curgeau greoaie scormonind din sufletul meu atitea amintiri pe care cu durere le povestesc. DUNAREANU N. 30. ◊ Refl. pas. Desigur cai foarte ushor sa osindim pe altzii. Procesele acestea domnilor judecatori se vor scormoni iar mine. Vom raminea cu conshtiintza plina de umbra cit vom trai. CAMILAR N. I 356. ♦ (Rar; complementul indica o fiintza) A mishca din loc a face sa iasa din adapost din ascunzatoare; a stirni a scorni. Cind se nimerea sa scormoneasca vreo prepelitza adapostita sub snop el se lua dupa ea shi mare i era mirarea k na prinso din zbor. SLAVICI O. I 238. ◊ Refl. Apoi nici sa stam pina te scormoneshti talica... il intrerupse Nicolaie. REBREANU R. II 112. Apoi se lua lupul shi aduse apa vie shi apa tare; cu apa cea vie mil invie iar cu cea tare mil intari... Apoi se duse lupul. Dupaceea se scormoni shi Crincul vinatoriul. Doamne dar greu am mai dormit! RETEGANUL P. III 49. 3. Tranz. (Cu complementul «pamint» «tzarina») A rascoli in adinc zgiriind riciind brazdind sapind. Sint copilul unui neam sarac Bietzi romini ce scormonesc pamintul. Undeshi au parintzii lor mormintul. BENIUC V. 10. Fara sprijinul tzaranilor Miron Iuga se prabushi cu fatzan jos scormonind pamintul. REBREANU R. II 198. Cit colo plesneshte un groaznic obuz de calibru uriash shi tzandarile lui scormonesc aprig tzarina. ODOBESCU S. III 565. ◊ Fig. Lautarii scormoneau ascunzishurile inimii. GALACTION O. I 134. ♦ Intranz. (Despre pasari) A scurma. Cirduri de galitze scormoneau shi ciuguleau. REBREANU R. I 145. ♦ Fig. (Cu privire la sentimente stari sufleteshti) A atzitza a aprinde a zadari a zgindari. [Herdelea] k sashi scormoneasca avintul reciti tot articolul mormaind shi cu glas tare cite o fraza ce i se parea mai sonora shi mai rotunda. REBREANU R. I 243. El mi ia zapacit mi ia atzitzat shi lea scormonit toate nemultzumirile. id. R. II 13. Daca nu venea sal intimpine durerea din afara el shtia sa shio scormoneasca singur. CARAGIALE O. III 237. ◊ Expr. Al scormoni la inima = al tulbura al nelinishti al nemultzumi a nui da pace; al ricii la inima. (Atestat in forma scormoli) Mosh Roata... spunea omului verde in ochi fie cinea fi cind il scormolea ceva la inima. CREANGA A. 151. 4. Intranz. Fig. A scobi intro materie dura; a sfredeli. Numai citeva zeci de metri de la malul lui se afla un munte roshiatic shi ciudat in care de dimineatza pina seara oamenii scormonesc cu dinamita. BOGZA C. O. 254. In creierii lui Apostol insa deabia atunci incepu sa tziuie cuvintul de care se spaimintase ascutzit shi sfishietor parca iar fi scormonit un pumnal. REBREANU P. S. 74. ♦ A cizela a shlefui. Artishtii lui Neagoie Basarab scormoneau ferecau... subtzire cu daltitza. ODOBESCU S. II 513. 5. Tranz. A amesteca. Incepu sa toarne apa fiarta peste samintza. Filica o scormonea cun batz ajutind apei sa patrunda pinan fund. MIHALE O. 492. Prez. ind. shi: scórmon (STANCU D. 15 G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 131 ODOBESCU S. II 411). Varianta: (Mold.) scormolí vb. IV.

A SCORMONÍ ~ésc 1. tranz. 1) (pamant paie gunoi etc.) A rascoli dand la o parte straturile de deasupra; a scurma. 2) fig. (sentimente amintiri etc.) A face sa reinvie (producand durere sufleteasca); a rascoli. 3) A scobi patrunzand in adanc; a scociori. ~ o rana. 4) (focul jaraticul) A amesteca cu ceva facand sa arda mai tare; a rascoli. 2. intranz. A rascoli peste tot cautand cu ravna; a cotrobai; a scociori; a scotoci. /Orig. nec.

scormonì v. 1. a rascoli cenusha focul; 2. a cauta rascolind; 3. a racai. [Mold. scormolì: v. scurmà].

scarmona v vz scormoni

scarmoni v vz scormoni

scormani v vz scormoni

scormeli v vz scormoni

scormieni v vz scormoni

scormoli v vz scormoni

scormuna v vz scormoni

scormura v vz scormoni

scurmoli v vz scormoni

scurmoni v vz scormoni

zgormoni v vz scormoni

scirmonésc V. scormonesc.

scormolésc (est) shi onésc (vest) v. tr. (ung. karmolni shi körmölni a scurma a zgiria d. karom gheara). Caut ceva ingropat orĭ acoperit inlaturind pamintu sh.a.: a scormoli nishte ruine plugu scormoleshte pamintu (fig.) a scormoli trecutu. V. intr. A scormoli pin lada pin dictzionare. SHi scorbolesc (Munt. est) scorbelesc (Munt. vest) shi scirmonesc (ChN. I. 162 Munt. vest).

scormoní (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. scormonésc imperf. 3 sg. scormoneá; conj. prez. 3 sa scormoneásca

scormoní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. scormonésc imperf. 3 sg. scormoneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. scormoneásca

SCORMONÍ vb. 1. v. cauta. 2. a rascoli a zgandari (pop.) a scociori. (~ jarul k sa se intetzeasca focul.) 3. v. scobi. 4. v. scurma. 5. a scurma (pop.) a sapa (reg.) a dricui. (Porcul ~ cu ratul in noroi.) 6. a scorni a starni (pop.) a scociori. (~ vanatul.)

SCORMONÍ vb. v. atzatza deshtepta iscodi scruta scula starni trezi.

SCORMONI vb. 1. a cauta a cotrobai a rascoli a scotoci a umbla (pop.) a scociori (inv. shi reg.) a scodoli a scorbeli (reg.) a bodicai a corleshi a cotili a hojbai a scobirlai (Mold.) a bircii (Bucov.) a boltai (prin Olt.) a buldushi (prin Ban.) a burfai (Ban.) a cobirlui (Mold. shi Bucov.) a cociobai (Munt.) a scofeli (inv.) a scorteli. (Nu mai ~ prin lucrurile mele!) 2. a rascoli a zgindari (pop.) a scociori. (~ jarul k sa se intetzeasca focul.) 3. a se scobi (pop.) a se scociori (inv. shi reg.) a se scorbeli (reg.) a se scofeli. (Nu te mai ~ in nas!) 4. a ricii a scurma (rar) a scotoci (inv. pop. shi fam.) a scociori (inv. shi reg.) a scodoli a scorbeli (reg.) a racali a rashchia a scodormoli (prin Mold.) a ricalui (Transilv. shi Maram.) a scorni. (Gainile ~ pamintul.) 5. a scurma (pop.) a sapa (reg.) a dricui. (Porcul ~ cu ritul in noroi.) 6. a scorni a stirni (pop.) a scociori. (~ vinatul.)

scormoni vb. v. ATZITZA. DESHTEPTA. ISCODI. SCRUTA. SCULA. STIRNI. TREZI.