SCORMONÍ scormonesc vb. IV. 1. Intranz. A scotoci a cotrobai; a rascoli a ravashi prin toate ascunzishurile cercetindule sau cautind ceva; p. ext. a cauta. Indata incepura holteii a scociori shi a scormoni prin sherpare dupa cutzite. RETEGANUL P. IV 73. Cautara scormonira Pe Ilincutza gasira. SHEZ. III 211. ◊ Fig. Astazi omul scormoneshte peste tot shi urmele lui se vad in tot locul. STANOIU C. I. 159. ◊ Tranz. (Complementul indica locul unde se cauta) Ele stau retrase in codri ei vin de la sate shi orashe shi le scormonesc vizuinele. DELAVRANCEA O. II 114. ◊ Refl. [Baiatul] se scormoni in briu iute k o shopirla smulse un cutzit lung pescaresc cu minerul de os crestat shi se repezi la mosh Gheorghe. DUMITRIU N. 222. Un flacau inalt cu sacul legat dinainte cu picioarele goale scoase dintro punga cu floricele un ban de zece. Ceilaltzi tovarashi ishi pusera bicele jos shi incepura sa se scormoneasca prin buzunare. DUNAREANU CH. 19. ♦ Tranz. A patrunde (cu privirea) a scruta. Il privi o clipa drept in ochi parcar fi vrut sal cintareasca definitiv dintro data. Avea nishte ochi negri atit de patrunzatori catzi scormoneau sufletul shitzi citeau gindurile. REBREANU R. I 81. Facu doi pashi oprinduse pentru a scormoni sala magnetizata. BART E. 152. 2. Tranz. A scoate ceva la iveala (dintrun loc ascuns dosit). Scormoni indata o sticla o clati cu apa shi pleca... dupa rachiu. REBREANU I. 87. ◊ Fig. Intimplarea cu mine shi cu Naum. Itzi mai aminteshti?... Putzin... Foarte vag... incerca Lipan sashi scormoneasca amintirile. C. PETRESCU C. V. 105. Clipele curgeau greoaie scormonind din sufletul meu atitea amintiri pe care cu durere le povestesc. DUNAREANU N. 30. ◊ Refl. pas. Desigur cai foarte ushor sa osindim pe altzii. Procesele acestea domnilor judecatori se vor scormoni iar mine. Vom raminea cu conshtiintza plina de umbra cit vom trai. CAMILAR N. I 356. ♦ (Rar; complementul indica o fiintza) A mishca din loc a face sa iasa din adapost din ascunzatoare; a stirni a scorni. Cind se nimerea sa scormoneasca vreo prepelitza adapostita sub snop el se lua dupa ea shi mare i era mirarea k na prinso din zbor. SLAVICI O. I 238. ◊ Refl. Apoi nici sa stam pina te scormoneshti talica... il intrerupse Nicolaie. REBREANU R. II 112. Apoi se lua lupul shi aduse apa vie shi apa tare; cu apa cea vie mil invie iar cu cea tare mil intari... Apoi se duse lupul. Dupaceea se scormoni shi Crincul vinatoriul. Doamne dar greu am mai dormit! RETEGANUL P. III 49. 3. Tranz. (Cu complementul «pamint» «tzarina») A rascoli in adinc zgiriind riciind brazdind sapind. Sint copilul unui neam sarac Bietzi romini ce scormonesc pamintul. Undeshi au parintzii lor mormintul. BENIUC V. 10. Fara sprijinul tzaranilor Miron Iuga se prabushi cu fatzan jos scormonind pamintul. REBREANU R. II 198. Cit colo plesneshte un groaznic obuz de calibru uriash shi tzandarile lui scormonesc aprig tzarina. ODOBESCU S. III 565. ◊ Fig. Lautarii scormoneau ascunzishurile inimii. GALACTION O. I 134. ♦ Intranz. (Despre pasari) A scurma. Cirduri de galitze scormoneau shi ciuguleau. REBREANU R. I 145. ♦ Fig. (Cu privire la sentimente stari sufleteshti) A atzitza a aprinde a zadari a zgindari. [Herdelea] k sashi scormoneasca avintul reciti tot articolul mormaind shi cu glas tare cite o fraza ce i se parea mai sonora shi mai rotunda. REBREANU R. I 243. El mi ia zapacit mi ia atzitzat shi lea scormonit toate nemultzumirile. id. R. II 13. Daca nu venea sal intimpine durerea din afara el shtia sa shio scormoneasca singur. CARAGIALE O. III 237. ◊ Expr. Al scormoni la inima = al tulbura al nelinishti al nemultzumi a nui da pace; al ricii la inima. (Atestat in forma scormoli) Mosh Roata... spunea omului verde in ochi fie cinea fi cind il scormolea ceva la inima. CREANGA A. 151. 4. Intranz. Fig. A scobi intro materie dura; a sfredeli. Numai citeva zeci de metri de la malul lui se afla un munte roshiatic shi ciudat in care de dimineatza pina seara oamenii scormonesc cu dinamita. BOGZA C. O. 254. In creierii lui Apostol insa deabia atunci incepu sa tziuie cuvintul de care se spaimintase ascutzit shi sfishietor parca iar fi scormonit un pumnal. REBREANU P. S. 74. ♦ A cizela a shlefui. Artishtii lui Neagoie Basarab scormoneau ferecau... subtzire cu daltitza. ODOBESCU S. II 513. 5. Tranz. A amesteca. Incepu sa toarne apa fiarta peste samintza. Filica o scormonea cun batz ajutind apei sa patrunda pinan fund. MIHALE O. 492. Prez. ind. shi: scórmon (STANCU D. 15 G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 131 ODOBESCU S. II 411). Varianta: (Mold.) scormolí vb. IV.