20 de definitzii pentru sfredeli
din care- explicative (13)
- morfologice (3)
- relatzionale (4)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SFREDELÍ sfredelesc vb. IV. 1. Tranz. A gauri a perfora (cu sfredelul). 2. Tranz. Fig. (Despre priviri despre senzatzii dureroase etc.) A patrunde a strabate (k un sfredel); a scormoni. ♦ A strapunge mediul inconjurator strabatandul facandushi drum. 3. Refl. Fig. A se mishca in spirale a forma spirale. Din sfredel.
SFREDELÍ sfredelesc vb. IV. 1. Tranz. A gauri a perfora (cu sfredelul). 2. Tranz. Fig. (Despre priviri despre senzatzii dureroase etc.) A patrunde a strabate (k un sfredel); a scormoni. ♦ A strapunge mediul inconjurator strabatandul facandushi drum. 3. Refl. Fig. A se mishca in spirale a forma spirale. Din sfredel.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
sfredeli [At: (a. 1657) IORGA S. D. IV 53 / V: (irg) ~eri (inv) ~rid~ svr~ (reg) ~dali sfle~ sclederi slederi strieledi / Pzi: 1 ~lesc 3 ~leshte shi (inv) sfredele / E: sfredel] 1 vt(a) (C. i. obiecte materiale etc.) A face o gaura cu sfredelul (1 78) (sau cu un alt instrument cu varf ascutzit) Si: a perfora a strapunge (irg) a petrece (1) a potricali (1) (reg) a borteli a borti a sfredelushi. 2 vt (Pex) A face o scobitura o adancitura etc. Si: a gauri a scormoni (7). 3 vt (Reg) A strunji. 4 vt (C. i. fiintze sau partzi ale corpului acestora) A strapunge a traversa etc. lasand o gaura Si: a perfora. 5 vt (C. i. fiintze sau partzi ale corpului acestora) A lovi producand o rana Si: a sparge. 6 vt (Pex; c. i. fiintze sau partzi ale corpului acestora) A zgaria producand rani. 7 vt (Rar; c. i. corpuri solide) A strabate (4). 8 vt (Fig) A frapa (1). 9 vt (Fig; c. i. oameni sau inima mintea etc. lor) A provoca framantari nelinishte Si: a tulbura a chinui a rascoli. 10 vt (Fig; c. i. oameni sau inima mintea etc. lor) A produce suferintze fizice senzatzii neplacute Si: a chinui a rascoli. 11 vt (C. i. mediul inconjurator) A strabate brusc shi repede. 12 vt (Fig; d. privire ochi) A privi cercetator Si: a masura a observa a scormoni a scruta a strapunge. 13 vt (Fig; d. privire ochi) A examina cu insistentza Si: a masura a observa a scormoni a scruta a strapunge. 14 vi (Fig; rar) A scruta (1). 15 vr (Fig) A se mishca in spirale. 16 vr (Fig; pex) A se invarti in loc. 17 vr (Reg) A se inghesui in multzime Si: a se imbulzi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SFREDELÍ sfredelesc vb. IV. 1. Tranz. A gauri un material sau o roca cu ajutorul sfredelului; p. ext. (despre agentzi distrugatori) a face gauri. Apele Selitei strabat fagashuri adinci de straturi calcaroase sfredelind apoi paminturile argiloase. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 373 6/1. Streshinile picura sfredelind incet shi adinc zapada alba shi lucioasa. DELAVRANCEA T. 87. A sfredelit usha cu un burghiu. CARAGIALE O. III 33. ◊ (Prin metonimie) Continua sa sfredeleasca gaurile suflind sa imprashtie taritzele de lemn. C. PETRESCU I. II 183. ◊ Refl. pas. Se sfredeleshte pamintul pentru a se scoate avutziile ascunse. SHEZ. I 204. ◊ Intranz. Fig. Stoicea sfredelea in pamint cu ochii. GALACTION O. I 55. 2. Tranz. A strapunge (sau a da impresia k strapunge) corpul sau simtzurile omului provocind durere fizica sau morala. Fruntea era sfredelita de glontz. SADOVEANU O. I 66. Ochii lui ma sfredeleau pina la inima pina la adormitami conshtiintza. GALACTION O. I 109. Un cerc de foc i stringea capul shi un cui tzintuit in frunte parea cai sfredeleshte creierul. BART S. M. 77. Scotea nene... nishte tziuituri din naiul lui de zgiriia shi sfredelea auzul. ISPIRESCU U. 110. ◊ Intranz. Gindurile incurcate chinuitoare sfredelind in miezul de nepatruns al aceleiashi intrebari... il parasira. DUMITRIU N. 247. [Zvonul shi tziuitul] sfredeleau shil patrundeau k o jale din necunoscut. SADOVEANU P. M. 105. ◊ Refl. O durere mare i se sfredelea in piept. REBREANU I. 58. ♦ A strapunge mediul inconjurator strabatindul facindushi drum. Ashteptara citeva clipe sfredelind noaptea luminoasa deatita zapada. V. ROM. noiembrie 1953 12. Citeva tzipete lungi sfredelira vazduhul. SADOVEANU O. VI 47. 3. Refl. Fig. A se mishca in spirale a forma spirale. Intracel loc unde apele senvrajbesc shi se sfredelesc in adinci virtejuri vasul incepu a shovai. ODOBESCU S. I 144.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A SFREDELÍ ~ésc tranz. 1) A gauri cu sfredelul. 2) fig. (despre privire ganduri etc.) A strapunge asemenea unui sfredel; a patrunde adanc (provocand senzatzii neplacute). ◊ ~ cu privirea a scruta. /Din sfredel
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
sfredelì v. 1. a gauri cu sfredelul; 2. a se infunda; apele se sfredelesc in adanci vartejuri OD.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
sclederi v vz sfredeli
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
sfledeli v vz sfredeli corectata
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
sflederi[1] v vz sfredeli
- Varianta neconsemnata in definitzia principala — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
sfredali v vz sfredeli
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
sfrederi v vz sfredeli
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
sfrideli v vz sfredeli
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
striedeli[1] v vz sfredeli
- In definitzia principala aceasta varianta este tiparita: strieledi — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
sfredelésc v. tr. (d. sfredel). Bortelesc cu sfredelu. Pin ext. Bortelesc stricind paretziĭ: acest chiriash mia sfredelit casa. In nord shi sflederesc (Drum Drept 1916 377). V. potricalesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
sfredelí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sfredelésc imperf. 3 sg. sfredeleá; conj. prez. 3 sa sfredeleásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
sfredelí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sfredelésc imperf. 3 sg. sfredeleá; conj. prez. 3 sg. shi pl. sfredeleásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
sfredelesc leam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SFREDELÍ vb. v. gauri.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SFREDELÍ vb. v. iscodi scruta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SFREDELI vb. a gauri a perfora a scobi a strapunge (inv. shi reg.) a petrece a potricali (reg.) a gauni a sfredelushi (Mold. shi Bucov.) a borteli a borti (prin Ban.) a butori (Olt.) a razbici (prin vestul Transilv.) a sclidirl. (A ~ intrun material dur.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
sfredeli vb. v. ISCODI. SCRUTA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
sfredeli, sfredelescverb
-
- Apele Selitei strabat fagashuri adinci de straturi calcaroase sfredelind apoi paminturile argiloase. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 373 6/1. DLRLC
- Streshinile picura sfredelind incet shi adinc zapada alba shi lucioasa. DELAVRANCEA T. 87. DLRLC
- A sfredelit usha cu un burghiu. CARAGIALE O. III 33. DLRLC
- Continua sa sfredeleasca gaurile suflind sa imprashtie taritzele de lemn. C. PETRESCU I. II 183. DLRLC
- Se sfredeleshte pamintul pentru a se scoate avutziile ascunse. SHEZ. I 204. DLRLC
- Stoicea sfredelea in pamint cu ochii. GALACTION O. I 55. DLRLC
-
- 2. (Despre priviri despre senzatzii dureroase etc.) A patrunde a strabate (k un sfredel). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Fruntea era sfredelita de glontz. SADOVEANU O. I 66. DLRLC
- Ochii lui ma sfredeleau pina la inima pina la adormitami conshtiintza. GALACTION O. I 109. DLRLC
- Un cerc de foc i stringea capul shi un cui tzintuit in frunte parea cai sfredeleshte creierul. BART S. M. 77. DLRLC
- Scotea nene... nishte tziuituri din naiul lui de zgiriia shi sfredelea auzul. ISPIRESCU U. 110. DLRLC
- Gindurile incurcate chinuitoare sfredelind in miezul de nepatruns al aceleiashi intrebari... il parasira. DUMITRIU N. 247. DLRLC
- [Zvonul shi tziuitul] sfredeleau shil patrundeau k o jale din necunoscut. SADOVEANU P. M. 105. DLRLC
- O durere mare i se sfredelea in piept. REBREANU I. 58. DLRLC
- 2.1. A strapunge mediul inconjurator strabatandul facandushi drum. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ashteptara citeva clipe sfredelind noaptea luminoasa deatita zapada. V. ROM. noiembrie 1953 12. DLRLC
- Citeva tzipete lungi sfredelira vazduhul. SADOVEANU O. VI 47. DLRLC
-
-
- 3. A se mishca in spirale a forma spirale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Intracel loc unde apele senvrajbesc shi se sfredelesc in adinci virtejuri vasul incepu a shovai. ODOBESCU S. I 144. DLRLC
-
etimologie:
- sfredel DEX '98 DEX '09