20 de definitzii pentru sfredeli

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SFREDELÍ sfredelesc vb. IV. 1. Tranz. A gauri a perfora (cu sfredelul). 2. Tranz. Fig. (Despre priviri despre senzatzii dureroase etc.) A patrunde a strabate (k un sfredel); a scormoni. ♦ A strapunge mediul inconjurator strabatandul facandushi drum. 3. Refl. Fig. A se mishca in spirale a forma spirale. Din sfredel.

SFREDELÍ sfredelesc vb. IV. 1. Tranz. A gauri a perfora (cu sfredelul). 2. Tranz. Fig. (Despre priviri despre senzatzii dureroase etc.) A patrunde a strabate (k un sfredel); a scormoni. ♦ A strapunge mediul inconjurator strabatandul facandushi drum. 3. Refl. Fig. A se mishca in spirale a forma spirale. Din sfredel.

sfredeli [At: (a. 1657) IORGA S. D. IV 53 / V: (irg) ~eri (inv) ~rid~ svr~ (reg) ~dali sfle~ sclederi slederi strieledi / Pzi: 1 ~lesc 3 ~leshte shi (inv) sfredele / E: sfredel] 1 vt(a) (C. i. obiecte materiale etc.) A face o gaura cu sfredelul (1 78) (sau cu un alt instrument cu varf ascutzit) Si: a perfora a strapunge (irg) a petrece (1) a potricali (1) (reg) a borteli a borti a sfredelushi. 2 vt (Pex) A face o scobitura o adancitura etc. Si: a gauri a scormoni (7). 3 vt (Reg) A strunji. 4 vt (C. i. fiintze sau partzi ale corpului acestora) A strapunge a traversa etc. lasand o gaura Si: a perfora. 5 vt (C. i. fiintze sau partzi ale corpului acestora) A lovi producand o rana Si: a sparge. 6 vt (Pex; c. i. fiintze sau partzi ale corpului acestora) A zgaria producand rani. 7 vt (Rar; c. i. corpuri solide) A strabate (4). 8 vt (Fig) A frapa (1). 9 vt (Fig; c. i. oameni sau inima mintea etc. lor) A provoca framantari nelinishte Si: a tulbura a chinui a rascoli. 10 vt (Fig; c. i. oameni sau inima mintea etc. lor) A produce suferintze fizice senzatzii neplacute Si: a chinui a rascoli. 11 vt (C. i. mediul inconjurator) A strabate brusc shi repede. 12 vt (Fig; d. privire ochi) A privi cercetator Si: a masura a observa a scormoni a scruta a strapunge. 13 vt (Fig; d. privire ochi) A examina cu insistentza Si: a masura a observa a scormoni a scruta a strapunge. 14 vi (Fig; rar) A scruta (1). 15 vr (Fig) A se mishca in spirale. 16 vr (Fig; pex) A se invarti in loc. 17 vr (Reg) A se inghesui in multzime Si: a se imbulzi.

SFREDELÍ sfredelesc vb. IV. 1. Tranz. A gauri un material sau o roca cu ajutorul sfredelului; p. ext. (despre agentzi distrugatori) a face gauri. Apele Selitei strabat fagashuri adinci de straturi calcaroase sfredelind apoi paminturile argiloase. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 373 6/1. Streshinile picura sfredelind incet shi adinc zapada alba shi lucioasa. DELAVRANCEA T. 87. A sfredelit usha cu un burghiu. CARAGIALE O. III 33. ◊ (Prin metonimie) Continua sa sfredeleasca gaurile suflind sa imprashtie taritzele de lemn. C. PETRESCU I. II 183. ◊ Refl. pas. Se sfredeleshte pamintul pentru a se scoate avutziile ascunse. SHEZ. I 204. ◊ Intranz. Fig. Stoicea sfredelea in pamint cu ochii. GALACTION O. I 55. 2. Tranz. A strapunge (sau a da impresia k strapunge) corpul sau simtzurile omului provocind durere fizica sau morala. Fruntea era sfredelita de glontz. SADOVEANU O. I 66. Ochii lui ma sfredeleau pina la inima pina la adormitami conshtiintza. GALACTION O. I 109. Un cerc de foc i stringea capul shi un cui tzintuit in frunte parea cai sfredeleshte creierul. BART S. M. 77. Scotea nene... nishte tziuituri din naiul lui de zgiriia shi sfredelea auzul. ISPIRESCU U. 110. ◊ Intranz. Gindurile incurcate chinuitoare sfredelind in miezul de nepatruns al aceleiashi intrebari... il parasira. DUMITRIU N. 247. [Zvonul shi tziuitul] sfredeleau shil patrundeau k o jale din necunoscut. SADOVEANU P. M. 105. ◊ Refl. O durere mare i se sfredelea in piept. REBREANU I. 58. ♦ A strapunge mediul inconjurator strabatindul facindushi drum. Ashteptara citeva clipe sfredelind noaptea luminoasa deatita zapada. V. ROM. noiembrie 1953 12. Citeva tzipete lungi sfredelira vazduhul. SADOVEANU O. VI 47. 3. Refl. Fig. A se mishca in spirale a forma spirale. Intracel loc unde apele senvrajbesc shi se sfredelesc in adinci virtejuri vasul incepu a shovai. ODOBESCU S. I 144.

A SFREDELÍ ~ésc tranz. 1) A gauri cu sfredelul. 2) fig. (despre privire ganduri etc.) A strapunge asemenea unui sfredel; a patrunde adanc (provocand senzatzii neplacute). ◊ ~ cu privirea a scruta. /Din sfredel

sfredelì v. 1. a gauri cu sfredelul; 2. a se infunda; apele se sfredelesc in adanci vartejuri OD.

sflederi[1] v vz sfredeli

  1. Varianta neconsemnata in definitzia principala — LauraGellner

striedeli[1] v vz sfredeli

  1. In definitzia principala aceasta varianta este tiparita: strieledi LauraGellner

sfredelésc v. tr. (d. sfredel). Bortelesc cu sfredelu. Pin ext. Bortelesc stricind paretziĭ: acest chiriash mia sfredelit casa. In nord shi sflederesc (Drum Drept 1916 377). V. potricalesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

sfredelí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sfredelésc imperf. 3 sg. sfredeleá; conj. prez. 3 sa sfredeleásca

sfredelí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sfredelésc imperf. 3 sg. sfredeleá; conj. prez. 3 sg. shi pl. sfredeleásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SFREDELI vb. a gauri a perfora a scobi a strapunge (inv. shi reg.) a petrece a potricali (reg.) a gauni a sfredelushi (Mold. shi Bucov.) a borteli a borti (prin Ban.) a butori (Olt.) a razbici (prin vestul Transilv.) a sclidirl. (A ~ intrun material dur.)

Intrare: sfredeli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sfredeli
  • sfredelire
  • sfredelit
  • sfredelitu‑
  • sfredelind
  • sfredelindu‑
singular plural
  • sfredeleshte
  • sfredelitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • sfredelesc
(sa)
  • sfredelesc
  • sfredeleam
  • sfredelii
  • sfredelisem
a II-a (tu)
  • sfredeleshti
(sa)
  • sfredeleshti
  • sfredeleai
  • sfredelishi
  • sfredeliseshi
a III-a (el, ea)
  • sfredeleshte
(sa)
  • sfredeleasca
  • sfredelea
  • sfredeli
  • sfredelise
plural I (noi)
  • sfredelim
(sa)
  • sfredelim
  • sfredeleam
  • sfredeliram
  • sfredeliseram
  • sfredelisem
a II-a (voi)
  • sfredelitzi
(sa)
  • sfredelitzi
  • sfredeleatzi
  • sfredeliratzi
  • sfredeliseratzi
  • sfredelisetzi
a III-a (ei, ele)
  • sfredelesc
(sa)
  • sfredeleasca
  • sfredeleau
  • sfredelira
  • sfredelisera
sclederi
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
sfledeli
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
sflederi
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
sfredali
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
sfrederi
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
sfrideli
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

sfredeli, sfredelescverb

  • 1. tranzitiv A gauri a perfora (cu sfredelul). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Apele Selitei strabat fagashuri adinci de straturi calcaroase sfredelind apoi paminturile argiloase. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 373 6/1. DLRLC
    • format_quote Streshinile picura sfredelind incet shi adinc zapada alba shi lucioasa. DELAVRANCEA T. 87. DLRLC
    • format_quote A sfredelit usha cu un burghiu. CARAGIALE O. III 33. DLRLC
    • format_quote prin metonimie Continua sa sfredeleasca gaurile suflind sa imprashtie taritzele de lemn. C. PETRESCU I. II 183. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Se sfredeleshte pamintul pentru a se scoate avutziile ascunse. SHEZ. I 204. DLRLC
    • format_quote intranzitiv figurat Stoicea sfredelea in pamint cu ochii. GALACTION O. I 55. DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat (Despre priviri despre senzatzii dureroase etc.) A patrunde a strabate (k un sfredel). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Fruntea era sfredelita de glontz. SADOVEANU O. I 66. DLRLC
    • format_quote Ochii lui ma sfredeleau pina la inima pina la adormitami conshtiintza. GALACTION O. I 109. DLRLC
    • format_quote Un cerc de foc i stringea capul shi un cui tzintuit in frunte parea cai sfredeleshte creierul. BART S. M. 77. DLRLC
    • format_quote Scotea nene... nishte tziuituri din naiul lui de zgiriia shi sfredelea auzul. ISPIRESCU U. 110. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Gindurile incurcate chinuitoare sfredelind in miezul de nepatruns al aceleiashi intrebari... il parasira. DUMITRIU N. 247. DLRLC
    • format_quote intranzitiv [Zvonul shi tziuitul] sfredeleau shil patrundeau k o jale din necunoscut. SADOVEANU P. M. 105. DLRLC
    • format_quote reflexiv O durere mare i se sfredelea in piept. REBREANU I. 58. DLRLC
    • 2.1. A strapunge mediul inconjurator strabatandul facandushi drum. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ashteptara citeva clipe sfredelind noaptea luminoasa deatita zapada. V. ROM. noiembrie 1953 12. DLRLC
      • format_quote Citeva tzipete lungi sfredelira vazduhul. SADOVEANU O. VI 47. DLRLC
  • 3. reflexiv figurat A se mishca in spirale a forma spirale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Intracel loc unde apele senvrajbesc shi se sfredelesc in adinci virtejuri vasul incepu a shovai. ODOBESCU S. I 144. DLRLC
etimologie:
  • sfredel DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.