17 definitzii pentru scobi (vb.)
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relatzionale (4)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SCOBÍ scobesc vb. IV. 1. Tranz. shi intranz. A face o gaura o adancitura in ceva (taind desprinzand scotzand materialul din interior cu o unealta ); a gauri a sapa; a scormoni a scociori. ♦ Spec. A grava a cizela. ♦ Spec. A ciopli a sculpta. 2. Refl. Fig. (Fam.) A se cauta a se scotoci in buzunare in portofel etc. 3. Tranz. shi refl. A(shi) vari degetele in nas intre dintzi etc. pentru a (se) curatza. Din scoaba.
scobi2 v vz scopi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
scobi1[1] [At: PO 271 / Pzi: ~besc / E: scoaba2] 1 vt (Fsha; c. i. suprafatza unor materiale dure) A executa (mici) adancituri shantzuri crestaturi etc. cu ajutorul unor instrumente cu varful ascutzit prin batere prin mijloace chimice etc. pentru a da materialului un anumit aspect (finit utilitar artistic) Vz sapa. 2 vt (Rar; spc) A scrijeli (1). 3 vt (Asr; spc) A sculpta (1). 4 vt (Spc; c. i. materiale dure) A scoate portziuni de pe una dintre suprafetzele de prelucrat patrunzand (cat mai) adanc in interior pentru a da materialului o forma concava. 5 vt (Pex c. i. materiale dure) A realiza prin taiere prin ashchiere etc. in forma concava. 6 vr (Fig; rar; d. obraz) A lua o forma concava supta. 7 vt (C. i. materiale de obicei dure) A face o gaura o scobitura. 8 vt (Pex) A face sa fie gol pe dinauntru prin executare de scobituri (repetate) Si: a gauri. 9 vt (D. agentzii fizici) A distruge printro actziune lenta shi indelungata de adancire de sapare. 10 vt (Reg; d. pasari c. i. fructe) A ciuguli (1). 11 vt (Irg; pex; c. i. elemente componente ale unui ansamblu) A scoate a desprinde a disloca din locul unde se afla fixat cu ajutorul a ceva ascutzit. 12 vt (Trs; Mol; cu complementul „alune”) A dezghioca (2) (cu ajutorul cutzitului). 13 vt (C. i. gropi shantzuri excavatzii etc. sau pex constructzii care implica sapaturi) A executa prin dislocarea shi scoaterea unui volum de pamant de roci etc. 14 vr (Rar; fig) A se adanci (2). 15 vi (D. fiintze) A introduce in ceva un obiect un dispozitiv un organ etc. ascutzit pentru a gasi pentru a constata pentru a scoate. 16 vr (Fam; d. oameni) A se scotoci (1) (in buzunar in portofel etc.) 17 vt (Rar) A racai1 sau a razui (1) pentru a curatza pentru a desfunda. 1819 vrt Ashi introduce degetele sau un obiect (ascutzit subtzire) in nas in gura in urechi (pentru a curatza pentru a inlatura senzatzia de mancarime etc.). 2021 vti (Ilav) Cat teai ~ in masea ori cat te ~beshti sau pana ~beshti in(trun) dinte (Foarte) repede. 22 vt (Ie) Ashi ~ dintzii cu cineva A vorbi pe cineva de rau. corectata
- In original fara numerotare deshi exista o definitzie pentru scobi2 — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SCOBÍ scobesc vb. IV. 1. Tranz. shi intranz. A face o gaura o adancitura in ceva (taind desprinzand scotzand materialul din interior cu o unealta); a gauri a sapa; a scormoni a scociori. ♦ Spec. A grava a cizela. ♦ Spec. A ciopli a sculpta. 2. Refl. Fig. (Fam.) A se cauta a se scotoci in buzunare in portofel etc. 3. Tranz. shi refl. A(shi) vari degetele in nas intre dintzi etc. pentru a (se) curatza. Din scoaba.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de romac
- actziuni
SCOBÍ scobesc vb. IV. 1. Tranz. A face o gaura o adincitura in ceva (taind sau desprinzind materialul cu o unealta). Pe urma se bagau iar in shopronul lor shi scobeau lemne shi le incondeiau cu un cui inroshit in foc. PAS Z. I 159. Puse de scobi intrun munte de cremene ce era acolo un salash numai bun pentru astfel de pirdalnica de fiara salbatica. ISPIRESCU U. 116. HarapAlb... gaseshte un bushtihan putregaios il scobeshte cu ce poate shii face urdinish. CREANGA P. 238. ◊ (Subiectul este o fortza a naturii) Eu va sarut paretzi strabuni Pe varul vost’ scobit de ploaie. GOGA P. 22. Inaintam prin strimtoarea aceasta intunecoasa pe fundul careia Jiul curge k pe un jgheab scobit in stinci. VLAHUTZA O. A. II 136. Satul sta in fundul unei vai scobite de apa SHushitza. RUSSO O. 155. ◊ Refl. pas. Pe cit jos se scobeshte stinca Peatit sempodobeshte sus. CARAGIALE O. III 123. ♦ A sculpta a grava. Citim scobit in litere mari numele lui Grigore Cornescu. ODOBESCU S. II 511. 2. Intranz. A sapa a scormoni a scociori (cu scopul de a scoate ceva). Constantin lasa tirnacopul shi scobi cu cutzitul. Dar deziluziune sfishietoare! in loc de oala scoase din pamint un craniu de o incalculabila vechime. GALACTION O. I 149. Noua zile a trebuit sa scobeasca zmeul pe linga buzdugan pina shi la putut scoate din munte shia venit apoi cu el pa umar nacajit. RETEGANUL P. V 29. 3. Refl. Fig. A scotoci a cotrobai. Tot se scobea in sin shi scotea galbeni. SADOVEANU D. P. 154. ♦ A curatza o gaura o cavitate. Un copil cu ochii negri... umbla scobinduse in nas pe strazi sub soarele apasator shi in aerul prafos. DUMITRIU N. 265. TZutzu se scobi intro masea shi raspunse: Ashai Pamfilie. DUNAREANU CH. 166. Tu eshti Dutzu al lui Ene? intreba el scobinduse cam obosit in nas. SLAVICI N. II 330. ◊ (Ironic) Credetzi k avut fata parte sa guste vro una? Nu caci parul sa facut deo mie de ori mai nalt de cum era dei ajunsese crengile in nouri. SHatunci... scobeshtete fata babei in dintzi. CREANGA P. 294. ◊ Tranz. Lina dupa ce desherta paharul incepu sashi scobeasca dintzii. DUNAREANU CH. 15.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A SCOBÍ ~ésc tranz. (obiecte de lemn sau de alt material) A lasa vid in interior scotzand o parte din materiale; a exciza; a evida. ~ un trunchi. /Din scoaba
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE SCOBÍ ma ~ésc intranz. A cauta insistent; a scotoci. ~ in buzunare. ◊ ~ in nas (sau in dintzi) ashi curatza nasul (sau dintzii). /Din scoaba
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
scobì v. 1. a gauri cu scoaba: a scobi in lemn sau piatra; 2. a gauri in genere; 3. ashi curatza dintzii; 4. a taia in forma de arc: a scobi linguri. [V. scoaba].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
scobésc v. tr. (vsl. *skobiti saŭ *skobliti ceh. skobliti rus. skoblitĭ a cĭoplĭ a razuĭ ruda cu germ. schaben lat. scabere vgr. skapto. V. shi scoaba). Adincesc sapind cu ceva ascutzit in lemn peatra saŭ altceva: a scobi o bucata de lemn k sa facĭ o lingura. Atzĭ scobi dintziĭ a te scobi in dintzĭ atzĭ curatza dintziĭ cu scobitoarea.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
scobí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. scobésc imperf. 3 sg. scobeá; conj. prez. 3 sa scobeásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
scobí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. scobésc imperf. 3 sg. scobeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. scobeásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
scobesc beam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SCOBÍ vb. v. adanci casca ciopli cresta deschide dezghioca razui racai sapa scotoci scrijeli sculpta taia zgaria.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SCOBÍ vb. 1. v. gauri. 2. v. excava. 3. (MIN.) a hava. (A ~ intrun zacamant.) 4. a (se) macina a (se) manca a (se) roade a (se) sapa. (Apa ~ malul.) 5. v. scociori. 6. (reg.) a se scodoli. (Se ~ intre dintzi.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SCOBI vb. 1. a gauri a perfora a sfredeli a strapunge (inv. shi reg.) a petrece a potricali (reg.) a gauni a sfredelushi (Mold. shi Bucov.) a borteli a borti (prin Ban.) a butori (Olt.) a razbici (prin vestul Transilv.) a sclidiri. (A ~ intrun material dur.) 2. a excava a sapa. (A ~ pamintul.) 3. (MIN.) a hava. (A ~ intrun zacamint.) 4. a (se) macina a (se) minca a (se) roade a (se) sapa. (Apa ~ malul.) 5. a se scormoni (pop.) a se scociori (inv. shi reg.) a se scorbeli (reg.) a se scofeli. (Nu te mai ~ in nas!) 6. (reg.) a se scodoli. (Se ~ intre dintzi.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
scobi vb. v. ADINCI. CASCA. CIOPLI. CRESTA. DESCHIDE. DEZGHIOCA. RAZUI. RICII. SAPA. SCOTOCI. SCRIJELI. SCULPTA. TAIA. ZGIRIA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
scobi scobesc v. r. 1. a se cauta a se scotoci in buzunare / in portofel etc. 2. ashi vari degetele in nas intre dintzi etc. pentru a se curatza 3. (d. femei) a face un avort (in special prin chiuretaj)
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
scobi, scobescverb
- 1. A face o gaura o adancitura in ceva (taind desprinzand scotzand materialul din interior cu o unealta). DEX '09 DLRLC
- Pe urma se bagau iar in shopronul lor shi scobeau lemne shi le incondeiau cu un cui inroshit in foc. PAS Z. I 159. DLRLC
- Puse de scobi intrun munte de cremene ce era acolo un salash numai bun pentru astfel de pirdalnica de fiara salbatica. ISPIRESCU U. 116. DLRLC
- HarapAlb... gaseshte un bushtihan putregaios il scobeshte cu ce poate shii face urdinish. CREANGA P. 238. DLRLC
- Eu va sarut paretzi strabuni Pe varul vost’ scobit de ploaie. GOGA P. 22. DLRLC
- Inaintam prin strimtoarea aceasta intunecoasa pe fundul careia Jiul curge k pe un jgheab scobit in stinci. VLAHUTZA O. A. II 136. DLRLC
- Satul sta in fundul unei vai scobite de apa SHushitza. RUSSO O. 155. DLRLC
- Pe cit jos se scobeshte stinca Peatit sempodobeshte sus. CARAGIALE O. III 123. DLRLC
- Constantin lasa tirnacopul shi scobi cu cutzitul. Dar deziluziune sfishietoare! in loc de oala scoase din pamint un craniu de o incalculabila vechime. GALACTION O. I 149. DLRLC
- Noua zile a trebuit sa scobeasca zmeul pe linga buzdugan pina shi la putut scoate din munte shia venit apoi cu el pa umar nacajit. RETEGANUL P. V 29. DLRLC
-
- Citim scobit in litere mari numele lui Grigore Cornescu. ODOBESCU S. II 511. DLRLC
-
-
- 2. A se cauta a se scotoci in buzunare in portofel etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Tot se scobea in sin shi scotea galbeni. SADOVEANU D. P. 154. DLRLC
-
- 3. A(shi) vari degetele in nas intre dintzi etc. pentru a (se) curatza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Un copil cu ochii negri... umbla scobinduse in nas pe strazi sub soarele apasator shi in aerul prafos. DUMITRIU N. 265. DLRLC
- TZutzu se scobi intro masea shi raspunse: Ashai Pamfilie. DUNAREANU CH. 166. DLRLC
- Tu eshti Dutzu al lui Ene? intreba el scobinduse cam obosit in nas. SLAVICI N. II 330. DLRLC
- Credetzi k avut fata parte sa guste vro una? Nu caci parul sa facut deo mie de ori mai nalt de cum era dei ajunsese crengile in nouri. SHatunci... scobeshtete fata babei in dintzi. CREANGA P. 294. DLRLC
- Lina dupa ce desherta paharul incepu sashi scobeasca dintzii. DUNAREANU CH. 15. DLRLC
-
etimologie:
- scoaba DEX '98 DEX '09