POD poduri s. n. I. 1. Constructzie de lemn de piatra de beton de metal etc. care leaga intre ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pamant sustzinand o cale de comunicatzie terestra (shosea sau cale ferata) shi asigurand continuitatea caii peste un obstacol natural sau artificial. ◊ Pod de gheatza = strat continuu de gheatza care acopera in intregime suprafatza unui rau sau a unui lac k urmare a unei perioade indelungate de temperatura scazuta a aerului. Pod carstic = portziune a tavanului unei peshteri ramasa suspendata in urma prabushirii acestuia. Pod plutitor (sau umblator) = bac. ◊ Expr. A face pod cu palma mainii = a pune mana streashina la ochi pentru a putea vedea mai bine. (Sport) A face podul = a face o figura caracteristica prin indoirea corpului pe spate in semicerc cu sprijin pe maini shi pe picioare. ♦ Pod (I 1) demontabil format dintrun shir de barci sau de plute legate de ancore sau de pilotzi. Pod de vase. ♦ Punte suspendata (mobila) la o cetate sau la un castel medieval. 2. Platforma avand forma asemanatoare cu a unui pod (I 1) shi care serveshte k loc de lucru k element de protectzie etc.; spec. macara cu scheletul in forma de pod (I 1) care se deplaseaza aparatul de ridicare shi de transportare a greutatzilor. ◊ Podbascula = bascula prevazuta cu o platforma care se cantaresc in statziile de cale ferata vagoanele incarcate cu marfa. Pod rulant = macara mobila care se deplaseaza pe o cale de rulare. Pod basculant = pod metalic mobil destinat circulatziei vagonetelor intre rampele putzurilor de mina shi colivia de extractzie. Podul sondei = platforma folosita k rampa pentru materialul tubular care se introduce sau se extrage din sonda. Pod de sigurantza = platforma prevazuta cu deschideri pentru trecere montata din loc in loc intrun putz de mina pentru a opri caderea unei persoane care ar aluneca pe scari sau pentru a retzine o roca desprinsa din peretzi. 3. (Inv.) Puntea unei nave. 4. (Inv.) Pavaj din scanduri groase de stejar cu care se acopereau strazile; caldaram; p. ext. strada ulitza pavata cu scanduri. Podul Mogoshoaiei. 5. (In practicile religiei creshtine ortodoxe) Bucata de panza ingusta shi lunga care se ashterne din loc in loc pe parcursul unui cortegiu mortuar. II. Spatziul dintre acoperish shi plansheul superior al unei cladiri. ◊ Loc. adv. Din pod in pivnitza = in intregime complet. ◊ Expr. A calca (sau a se uita) (k) din pod se spune despre un om plin de sine ingamfat increzut. A cadea k din pod = a ramane surprins uimit dezorientat buimac. A calca k din pod = a merge cu pashi nesiguri greu. ♦ P. ext. Tavan plafon. III. P. anal. 1. (In sintagmele) Podul mainii = dosul mainii. Podul palmei = partea interioara a mainii de la incheietura cu antebratzul pana la degete. 2. Lucrare protetica dentara metalica sau mixta folosita k metoda terapeutica. Din sl. podŭ.

pod¹ sn [At: COD. VOR. 16/25 / Pl: ~uri / E: vsl подъ] 1 (Inv) Etaj. 2 Spatziu inchis intre acoperish shi plansheul superior al unei cladiri. 3 (Rar; ila) Din ~ pana in pivnitza In intregime Si: complet radical. 4 (Pfm; ie) A calca (sau a se uita etc.) (k) din ~ Se spune despre un om plin de sine ingamfat increzut. 5 (Pfm; ie) A calca k din ~ A merge greu shi cu pashi nesiguri. 6 (Pfm; ie) A cadea k din ~ A ramane surprins uimit dezorientat intro situatzie neashteptata. 7 (Reg; gmtz; ie) Ai face (cuiva) treaba panan ~ A nui face nici o treaba. 8 (Reg; iae) A pacali. 9 (Reg; ics) ~ul popii Joc de copii in care jucatorii ishi pun pumnii unii peste altzii. 10 (Asr; pex) Plafon (1). 11 (Atm; rar; is) ~ul gurii Palat² (1). 12 (Is) ~ul mainii Parte orientata spre exterior a mainii. 13 (Is) ~ul palmei Parte inferioara a palmei de la incheietura cu antebratzul pana la degete. 14 (Is) ~ carstic Portziune a tavanului unei peshteri ramasa suspendata dupa prabushirea acestuia. 15 Constructzie din lemn piatra beton metal etc. care leaga intre ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni sustzinand o cale de comunicatzie terestra shosea sau cale ferata shi asigurand continuitatea peste un obstacol natural sau artificial. 16 (Is) ~ de gheatza Strat continuu de gheatza care acopera in intregime suprafatza unui rau a unui lac k urmare a unei perioade indelungate de temperatura scazuta a aerului. 17 (Rar; ie) A face ~ cu palma A(shi) pune mana streashina la ochi pentru a putea vedea mai bine. 18 (Spt; ie) A face ~ul A executa o figura caracteristica de gimnastica prin indoirea corpului pe spate in semicerc cu sprijin pe maini shi pe picioare. 19 (Reg; ie) K nai fi la capul ~ului Se zice cand cineva ofera pe ceva un pretz derizoriu fatza de cat se cuvine. 20 Punte suspendata mobila la o cetate la un castel medieval construita peste un shantz cu apa Si: (rar) podishca (3). 21 (SHis ~ de vase ~ de vase statator ~ statator ~ de luntri irg ~ mereu) Pod¹ (15) demontabil dintro platforma ashezata peste un lantz de barci de plute etc. legate de ancore sau de pilotzi. 22 (SHis ~ umblator; ~ mishcator ~ de vase umblator ~ plutitor ~ pe scripete) Platforma plutitoare care serveshte la transportul fiintzelor sau al obiectelor de pe un mal pe celalalt al unei ape curgatoare Si: bac (reg) brudina. 23 (Reg) Pluta¹ (1). 24 (Rel; Mol) Bucata de panza ingusta shi lunga care se ashterne in drumul cortegiului mortuar. 25 (Mol; pex) Pomana care consta din bucatzi de panza covoare etc. 26 (Mol; is) ul mortului Panza de pe fatza mortului. 27 (Teh) Platforma avand forma asemanatoare cu a unui pod¹ (15) folosita k loc de lucru de observatzie k element de protectzie k stativ de vizare etc. Si: (irg) podishca (5). 28 (Spc) Macara cu scheletul in forma de pod (15) care se deplaseza aparatul de ridicare shi de transportare a greutatzilor. 29 (Is) ~ rulant Macara mobila cu o platforma metalica ce se mishca pe o cale de rulare situata la inaltzime deasupra solului folosita in ateliere hale de montaj turnatorii etc. pentru ridicarea sarcinilor shi deplasarea lor pe directzie orizontala. 30 (Is) ~ul sondei Platforma folosita k rampa pentru materialul tubular care se introduce sau se extrage din sonda. 31 (Is) ~ de sigurantza Platforma cu deschidere pentru trecere montata in putzul de mina spre a retzine o roca desprinsa din peretzi sau pentru a opri caderea unei persoane care ar aluneca pe scari. 32 (Is) ~ basculant Constructzie metalica mobila cu tablierul unei deschideri ce se roteshte in plan vertical in jurul unei axe orizontale. 33 (Ias) Pod metalic mobil destinat circulatziei vagonetelor intre rampele putzurilor de mina shi colivia de extractzie. 34 (Ic) ~bascula Bascula cu o platforma care se cantaresc vehicule incarcate cu marfa. 35 (Inv) Pavaj de scanduri groase de stejar cu care se podeau strazile Si: caldaram. 36 (Inv; pex) Strada pavata cu scanduri de stejar groase. 37 (Inv; pgn) Strada. 38 (Ilav) Pe ~uri K un cershetor. 39 (Pex; ial) Sarac. 40 (Ial) Fara adapost. 41 (Ilv) A bate ~urile A hoinari. 42 (Fam; ie) Treci ~u' shinghitzi nodu' Se spune cand cineva este nevoit sa suporte o situatzie neplacuta. 43 (Inv) Punte a unei nave. 44 (Inv; spc) Punte superioara a unei nave Si: coverta. 45 (Ban; Trs) Invelish de scanduri care acopera partea de jos a interiorului unui vehicul. 46 (Reg; spc) Pod¹ (44) al luntrei. 47 (Reg) Zid de piatra sau de caramida care e ashezat cuptorul de paine. 48 (Mun; Olt) Suprafatza plana in regiune de munte sau de deal. 49 (Reg) Regiune de shes. 50 (Trs; Buc; is) ~ul pamantului Suprafatza a pamantului. 51 Lucrare protetica dentara metalica sau mixta alcatuita dintrun corp de punte fixat la capete pe dintzii naturali shi folosita k metoda terapeutica. 52 (Reg; pan) Platforma care sunt fixate pietrele la moara de apa Si: (reg) podina (10) podishor (5). 53 (Reg) Crivac la moara de apa. 54 (Reg) Piesa axata pe fusul de fier care pune in mishare pietrele de la moara de apa Si: (reg) haitash. 55 (Reg) Fund al scocului de la o moara de apa Si: podina (12). 56 (Reg) Scoc. 57 (Reg) Stavilar care permite scurgerea apei cand moara nu functzioneaza sau cand la moara vine prea multa apa. 58 (Reg) Barna care se ruleaza cu ajutorul unor vartejuri lantzurile care ridica shi coboara stavilele de la moara de apa Si: (reg) fruntar poduletz (4). 59 (Trs; Ban) Punte a stavilei de la o moara de apa. 60 (Pop) Talpa la joagar. 61 (Reg) Parte mobila a joagarului care poarta bushteanul de taiat in scanduri Si: (reg) car. 62 (Mun) Scoc la joagar. 63 (Reg) Scandura din fatza de la moara de vant care acopera pietrele de macinat shi in care se intzepeneshte vrana Si: (reg) coruna fruntar. 64 (Reg) Fiecare dintre cele doua stinghii laterale de la moara de vant care sustzin coshul. 65 (Ban; Trs; shis ~ umblator) Bucata de lemn ashezata pe perinocul osiei dinainte care rotinduse in jurul unui cui mentzine pozitzia carului sau a carutzei la intoarceri Si: (pop) vartej. 66 (Reg; pex) Perinoc la car sau la carutza. 67 (Reg) Parte a osiei care trece pe sub car sau carutza Si: (reg) oplean (3) perinoc scaun. 68 (Mun) Grup de scanduri alaturate care se rezeama pe dricul dinainte shi dinapoi peste osiile carului sau ale carutzei. 69 (Reg) Oplean la sanie. 70 (Reg) Cruce la sanie. 71 (Reg) Plaz¹ la plug. 72 (Reg) Speteaza la plug suprapusa osiei rotzilor care se sprijina capatul grindeiului Si: (reg) ashternut broasca calush capatai gresie podecior scaun speteaza. 73 (Pop) Suport care se cladeshte claia sau stogul de fan pentru a le feri de umezeala Si: (pop) pat podina (6). 74 Platforma superioara a batozei care stau lucratorii. 75 (Mol) Platforma de scanduri ashezata in fatza strungii in timpul mulsului. 76 (Reg) Pat¹ la sucala. 77 (Reg) Parte a scaunului dogarului care se sprijina doaga in timpul lucrului. 78 (Trs) Parte a greblei in care sunt fixatzi dintzii Si: (reg) caramb. 79 (Trs) Panza a secerei. 80 (Trs) Panza a coasei. 81 (Reg) Rama de lemn a ciurului. 82 (Nav) Intaritura transversala a zalei de lantz. 83 (Reg) Putina in care se prepara untul. 84 (Trs; Olt) Smantana din care se face untul. 85 (Reg) Strat care se ridica la suprafatza laptelui a borhotului etc. 86 (Olt) Crusta care se face deasupra prunelor puse la fermentat.

pod² ssg [At: BACESCU P. 150 / E: drr podutz¹] (Iht; Trs) Scobar (1) (Chondrostoma nasus). corectata

pod³ sn vz poada

POD poduri s. n. I. 1. Constructzie de lemn de piatra de beton de metal etc. care leaga intre ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pamant sustzinand o cale de comunicatzie terestra (shosea sau cale ferata) shi asigurand continuitatea caii peste un obstacol natural sau artificial. ◊ Pod de gheatza = strat continuu de gheatza care acopera in intregime suprafatza unui rau sau a unui lac k urmare a unei perioade indelungate de temperatura scazuta a aerului. Pod carstic = portziune a tavanului unei peshteri ramasa suspendata in urma prabushirii acestuia. Pod plutitor (sau umblator) = bac. ◊ Expr. A face pod cu palma mainii = a pune mana streashina la ochi pentru a putea vedea mai bine. (Sport) A face podul = a face o figura caracteristica prin indoirea corpului pe spate in semicerc cu sprijin pe maini shi pe picioare. ♦ Pod (I 1) demontabil format dintrun shir de barci sau de plute legate de ancore sau de pilotzi. Pod de vase. ♦ Punte suspendata (mobila) la o cetate sau la un castel medieval. 2. Platforma avand forma asemanatoare cu a unui pod (I 1) shi care serveshte k loc de lucru k element de protectzie etc.; spec. macara cu scheletul in forma de pod (I 1) care se deplaseaza aparatul de ridicare shi de transportare a greutatzilor. ◊ Podbascula = bascula prevazuta cu o platforma care se cantaresc in statziile de cale ferata vagoanele incarcate cu marfa. Pod rulant = macara mobila alcatuita dintrun pod metalic care are o cale de rulare la oarecare inaltzime deasupra solului shi care se foloseshte in ateliere in hale de montaj in turnatorii etc. pentru ridicarea unor sarcini shi deplasarea lor pe directzie orizontala. Pod basculant = pod metalic mobil destinat circulatziei vagonetelor intre rampele putzurilor de mina shi colivia de extractzie. Podul sondei = platforma folosita k rampa pentru materialul tubular care se introduce sau se extrage din sonda. Pod de sigurantza = platforma prevazuta cu deschideri pentru trecere montata din loc in loc intrun putz de mina pentru a opri caderea unei persoane care ar aluneca pe scari sau pentru a retzine o roca desprinsa din peretzi. 3. (Inv.) Puntea unei nave. 4. (Inv.) Pavaj din scanduri groase de stejar cu care se acopereau strazile; caldaram; p. ext. strada ulitza pavata cu scanduri. Podul Mogoshoaiei. 5. (In practicile religiei creshtine ortodoxe) Bucata de panza ingusta shi lunga care se ashterne din loc in loc pe parcursul unui cortegiu mortuar. II. Spatziul dintre acoperish shi plansheul superior al unei cladiri. ◊ Loc. adv. Din pod in pivnitza = in intregime complet. ◊ Expr. A calca (sau a se uita) (k) din pod se spune despre un om plin de sine ingamfat increzut. A cadea k din pod = a ramane surprins uimit dezorientat buimac. A calca k din pod = a merge cu pashi nesiguri greu. ♦ P. ext. Tavan plafon. III. P. anal. 1. (In sintagmele) Podul mainii = dosul mainii. Podul palmei = partea interioara a palmei de la incheietura cu antebratzul pana la degete. 2. Lucrare protetica dentara metalica sau mixta folosita k metoda terapeutica. Din sl. podŭ.

POD poduri s. n. I. 1. Constructzie de lemn de piatra de beton sau de metal etc. care leaga intre ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pamint pentru a permite trecerea dintro parte in alta. V. punte. Trecem podul peste Ozana peste limpedea Ozana a lui mosh Creanga. SADOVEANU O. VII 200. [Riul] poarta sloiuri mari de gheatza butuci groshi shii arunca de meterezele podului zguduit la fitece lovitura. DELAVRANCEA S. 5. Multzi durara dupa vremuri peste Dunare vrun pod Deau trecut cu spaima lumii shi multzime de norod. EMINESCU O. I 146. ◊ Fig. [Bistritza] avea pod verde de gheatza. Treceau pe el sanii cu butuci umblau oameni cumpanindushi topoarele. SADOVEANU B. 113. Gerul face cuo suflare pod de gheatza intre maluri Pune streshinilor casei o ghirlanda de cristaluri. ALECSANDRI P. A. 113. ◊ Pod de vase (sau plutitor) = pod demontabil construit din barci sau plute etc. ashezate cap la cap shi legate de ancore sau de pilotzi. Trecem Oltul pe un pod de vase. CAMIL PETRESCU U. N. 342. Sa ashternut peste Dunare podid de vase carea trecut armata romina in cimpiile Bulgariei. VLAHUTZA R. P. 15. Pod umblator (sau mishcator plutitor) = barca mare sau platforma ashezata pe doua barci care pluteshte de la un tzarm la altul al unei ape curgatoare fiind trasa printrun cablu de curentul apei; brudina bac. Trecem de partea ceialalta a Oltului peun pod plutitor. VLAHUTZA la TDRG. De aciia putzin mai inainte spre Sibiu sa trece apa Oltului cu pod mishcator. GOLESCU I. 27. Capra podului = portziunea de pod care se sprijina pe tzarm; capatul podului. La lasat pe Manlache razamat de capra podului shi a pogorit spre postul fix. POPA V. 120. (Expr.) K la capra podului se zice despre cineva care se vaita se plinge in gura mare (la fel cu cershetorii care pe vremuri se postau la capetele podurilor). (Mil.) Cap de pod v. cap (II 2). ♦ Podul palmei = partea interioara a miinii de la incheietura cu bratzul pina la degete. Eu? se mira munteanca... Apoi tacu shishi acoperi buzele cu podul palmei stingi. SADOVEANU B. 236. Prin shiacul aspru ishi apasa mereu cu podul palmei vraful hirtiilor paturite in buzunarul de la piept. C. PETRESCU A. R. 9. ◊ Expr. A face pod cu palma miinii = a pune mina streashina la ochi pentru a vedea mai bine. Deontilnesc in drum batrinii Ei fac pod cu palma miinii Peste ochii slabi so vada. COSHBUC P. I 98. 2. Platforma suspendata care serveshte drept loc de munca drept piesa de protectzie etc. Pod lateral al locomotivei. ◊ Podbascul(a) = bascula prevazuta cu o platforma care in statziile de cale ferata se cintaresc marfurile incarcate in vagoane. 3. (Tehn.) Macara cu scheletul in forma de pod care se deplaseaza aparatul de ridicare shi de transport al sarcinii. ◊ Pod rulant = macara compusa dintrun pod metalic care are o cale de rulare la oarecare inaltzime deasupra solului; se foloseshte in ateliere in hale de montaj turnatorii etc. Filip a coborit la cazane. Bozan sa urcat sus pe scara de sirma la comanda podului rulant... El poarta prin aer ih ghearele podului blocuri de fier. SAHIA N. 33. 4. (Invechit) Coverta unei nave; punte. Multzime de oameni eram pe podul vaporului expushi la asprimea timpului. BOLINTINEANU O. 270. Dormea in linishtire Bosforul fara valuri... Din zori shi pinin noapte pe umeri el purtase Corabii cu trei poduri nenumarate vase Spreapus shi rasarit. ALECSANDRI P. I 236. Aflinduse impreuna cu prietenul sau pe coverta adeca podul corabiei salta de multa bucurie. DRAGHICI R. 7. 5. (Invechit) Pavaj de scinduri groase de stejar cu care se acopereau in trecut strazile; p. ext. strada pardosita cu scinduri. In loc sa te sileshti a ieshi la obraze umbli haimana pe poduri cu derbedeii. FILIMON C. 82. Pe jos iar Cum o sa mearga Cu haina podul sa shtearga? PANN P. V. II 155. 6. (In practicile mistice populare; mai ales la pl.) Bucata de pinza care se ashterne din loc in loc pe parcursul unui cortegiu funebru. Incepura a scoate din lada babei valuri de pinza... shi a vorbi despre... toiag nasalie poduri paraoa din mina mortului. CREANGA P. 14. Trupul sa tzil pinzuiesc Podurile satzi gatesc ALECSANDRI P. P. 137. II. 1. Spatziul cuprins intre plansheul superior al unei cladiri shi acoperish de obicei folosit pentru a se putea tzine acolo diverse lucruri. Grinzile trosneau in pod de ger de credeai k se desface casa. BUJOR S. 55. Dupa ce a shezut la masa a zis fetei sa se suie in pod shi sashi aleaga deacolo o lada. CREANGA O. A. 181. Aud cotcodacind in podu grajdului! Chem pe Ioana k sa se urce in pod. ALECSANDRI T. I 385. ◊ Expr. A calca (k) din pod v. calca. A se uita (la cineva) k din pod = a se uita (la cineva) de sus cu mindrie cu ingimfare. Directorul zimbi uitinduse k din pod spre functzionarul sau. DELAVRANCEA S. 128. A fi cazut din pod = a fi buimac zapacit dezorientat. ◊ Gura podului v. gura (II 1). ♦ (Regional) Tavan. SHi prin cartzile in vravuri imbla shoarecii furish. In aceasta dulce pace imi ridic privirean pod SHi ascult cum invelishul De la cartzi ei mi le rod. EMINESCU O. I 105. Ah! cind ai shti cit de mult te adoreaza acel suflet. tu nai sta cufundat in ginduri triste ci ai sari in pod. ALECSANDRI T. I 92. 2. (Neobishnuit) Suprafatza. Om k Man tilhariul nu sa mai pomenit pe podul pamintului. RETEGANUL la CADE.

POD ~uri n. 1) Constructzie (de lemn de metal etc.) care asigura continuitatea unei cai de comunicatzie peste un obstacol natural (rau rapa) sau artificial (canal cale ferata etc.). ◊ ~ umblator (sau plutitor) platforma plutitoare pentru trecerea peste un curs de apa; bac; brudina. ~ de vase (sau de pontoane) pod improvizat care are platforma montata pe ambarcatzii ancorate. ~ul palmei v. PALMA. A face ~ cu palma mainii a pune streashina la ochi pentru a vedea mai bine. 2) pop. Suprafatza orizontala care formeaza partea superioara a unei incaperi; bagdadie; tavan; plafon. ◊ A sari pana in ~ de bucurie a simtzi o mare bucurie. 3) Spatziu inchis cuprins intre tavan shi acoperishul unei case. ◊ Gura ~ului usha podului. A cadea din ~ a fi buimacit dezorientat. 4) Parte a unei macarale care se deplaseaza aparatul de ridicare shi de transportare a greutatzilor. 5) inv. Pavaj din scanduri groase (de stejar) cu care se acopera strazile. 6) inv. Strada acoperita cu un astfel de pavaj. 7) inv. Punte a unei nave. 8) reg. bis. Bucata de panza (broboada shervet etc.) cu un colac shi o lumanare pe ea care se ashterne in anumite locuri (de fiecare data alta) in drumul cortegiului mortuar fiind data apoi cuiva pomana. /<sl. podu

pod n. 1. constructziune de lemn piatra ori fier peste o vale sau un rau care serveshte de trecatoare: podmishcator statator umblator; fig. podul palmei parteai carnoasa shi adancita; 2. partea casei de sub acoperish; s’a suit in pod; 3. tavan la casele tzaraneshti; 4. partea din dreapta shi din stanga carului shi partea osiei ce trece sub car; 5. fundul luntrei; 6. coperta unei corabii; 7. locul intr’o biserica unde canta corul; 8. pl. panzele cele albe intinse in calea mortului (si cari se dau apoi de pomana): sa te bocesc podurile satzi gatesc POP.; 9. pardoseala cu grinzi de lemn; 10. ulitza astfel pardosita (stradele ashternute cu piatra nefiind inca cunoscute): era multa lume pe pod; a bate podurile a umbla haimana; poduri shi shosele corp de ingineri insarcinatzi a construi sau intretzine poduri drumuri canaluri porturi. [Slav. PODŬ sol podeala].

pod n. pl. urĭ (vsl. podŭ pod etaj; bg. sirb. pod pod podea; rus. pod vatra; ung. pad podea. V. podina. Rind cat etaj (Vechĭ). Partea caseĭ compusa din tavan shi acoperamint: hotziĭ s’aŭ ascuns in pod sa creshtĭ mare pina’n pod (urare copiilor micĭ) un vin acru detzĭ sarea cacĭula’n pod (foarte acru). Strada pavata cu scindurĭ (cum a fost pin Romania pina pe la 1860) strada in general: nu era nimenĭ pe pod a cere la pod (a cershi la drum) a bate podurile (Munt.). Pardoseala podeala locu care calcĭ la car (pomostin) la luntre sh. a. Bac. Punte mare (de lemn de peatra saŭ de metal): trece trenu pe pod. Pod umblator bac. Pl. Est. Bucatzĭ de pinza (saŭ shi de alte stofe) care se daŭ de pomana (cite una la fiecare stilp orĭ loc de prohodire) trecinduse pe supt mort. (Se numesc podurĭ dupa credintza populara k pe ele va trece mortu riurile de pe lumea cealalta). Podu palmeĭ partea cea lata a palmeĭ considerata in auntru. Pod umblator bac. Inginer de podurĭ shi shosele (dupa fr. ponts et chaussées) inginer de podurĭ shi kĭ de tot felu.

PoduIloaei n. targ spre apus de Iashi: 3000 loc. Statziune de cale ferata.

PoduInalt n. localitate in jud. Vasluiu unde SHtefan cel Mare repurta o victorie asupra Turcilor (1475).

PoduTurcului n. targ in jud. Tecuci: 2200 loc. Targuri anuale.

pod s. n. pl. póduri

pod s. n. pl. póduri

POD s. 1. (CONSTR.) (inv.) punte. (~ peste o apa.) 2. pod mishcator v. bac; pod plutitor v. bac; pod umblator v. bac. 3. (CONSTR.) (inv. shi reg.) podishor (reg.) podei podetz. (~ al casei.) 4. (TEHN.) (reg.) scaun scaunish (Mold.) pomostina. (~ la osia carului.)

POD s. v. caldaram cat calcai chinga coverta dushumea etaj nivel pardoseala pavaj plafon plaz pluta podea punte scandura scobar strada talpa tavan.

POD s. v. rock

POD s. 1. (CONSTR.) (inv.) punte. (~ peste o apa.) 2. pod mishcator = bac pod plutitor pod umblator (reg.) brod brudina (nordul Mold. shi prin Bucov.) parom; pod plutitor = bac pod mishcator pod umblator (reg.) brod brudina (nordul Mold. shi prin Bucov.) parom; pod umblator = bac pod mishcator pod plutitor (reg.) brod brudina (nordul Mold. shi prin Bucov.) parom. 3. (CONSTR.) (inv. shi reg.) podishor (reg.) podei podetz. (~ al casei.) 4. (TEHN.) (reg.) scaun scaunish (Mold.) pomostina. (~ la osia carului.)

pod s. v. CALDARIM. CAT. CALCII. CHINGA. COVERTA. DUSHUMEA. ETAJ. NIVEL. PARDOSEALA. PAVAJ. PLAFON. PLAZ. PLUTA. PODEA. PUNTE. SCINDURA. SCOBAR. STRADA. TALPA. TAVAN.

OCHIUL PÓDULUI s. v. campadura.

ochiul podului s. v. CAMPADURA.

pod (póduri) s. n. 1. Platforma de scindura plansheu. 2. Punte. 3. (Inv.) Drum pietruit cu scinduri obishnuit in orashele rom. 4. Cale drum shosea. 5. Ponton. 6. Tavan. 7. Spatziu inchis intre acoperish shi plafonul casei. 8. Pardoseala. 9. Palma miinii. 10. Talpa plugului. 11. Zacatoare (la moara). 12. Bucatzi de pinza care se intind in calea cortegiului funerar cu ideea de a ushura mortului trecerea pe puntea raiului. Megl. pod. Sl. podŭ „platforma” (Miklosich Slaw. Elem. 37; Cihac II 270; Conev 81; Spitzer Mitt. Wien. 326) cf. bg. sb. cr. slov. pod „platforma de scinduri” mag. pad „podul casei”. Der. podar s. m. (inv. incasator de podarit; paznic la pod; pontonier; Mold. maturator); podarit s. n. (slujba pontonierului; taxa pe poduri); podetz s. n. (podishca); podi vb. (a bate podea) din sl. bg. poditi; podeala (var. podea) sf. (dushumea pardoseala parchet); podeag s. n. (platou movila colina); podereu (var. podireu poderei) s. n. (Trans. pod de shura); podina s. f. (pardoseala suport; scindura; acoperish; baza stogului) din sb. podina; podish s. m. (platou movila; punte de lemn); podishca s. f. (pod mic; ponton); podishor s. n. (Trans. blidar dulap); pondeala (Trans. var. Olt. pondila) s. f. (pardoseala sol) din podeala cu infix nazal sau contaminat cu podina. Din rom. provine slov. podišiar (Candrea Elemente 402).

pod s.m. (reg.) peshte denumit shi „scobar”.

POD AERIAN transport de oameni shi materiale organizat shi executat in flux continuu pe calea aerului intre doua sau mai multe localitatzi zone sau tzari in conditziile de permanenta sau temporara suprematzie aeriana fiind limitat in timp. Podul aerian poate avea shi caracter umanitar.

PODU CALULUI masiv muntos in mtzii Buzaului extins sub forma unei culmi prelungi pe directzie NVSE intre vaile raurilor Buzau (V) shi Basca Mare (E shi S). Alcatuit din flish grezos cu intercalatzii shistoase flish bituminos cu gresii shi conglomerate. Alt. max.: 1.439 m (vf. Podu Calului).

PODU DAMBOVITZEI depresiune intramontana de origine tectonica situata in culoarul RucarBran din E Carpatzilor Meridionali pe valea superioara a Dambovitzei. Este inchisa de versantzi calcaroshi abruptzi care prezinta numeroase forme carstice (peshteri doline chei) pe vaile Dambovitzei shi Dambovicioara. Este o zona turistica pitoreasca strabatuta de shoseaua modernizata PiteshtiCampulungRucarBranBrashov. Expl. forestiere shi de calcar. Creshterea ovinelor.

PODU GIURGIULUI lac glaciar in mtzii Fagarash la 2.264 m alt.; 022 ha. Ad. max.: 3 m.

PODU ILOAIEI 1. Lac de acumulare creat pe cursul inf. a raului Bahluetz pe terit com. omonime. Supr.: 150 ha; vol.; 134 mil. m³. Utilizare complexa (irigatzii pescuit regularizarea viiturilor). 2. Com. in jud. Iashi situata in C. Jijiei in zona de confl. a raului Bahluetz cu Bahlui; 9.836 loc. (2003). Nod feroviar shi rutier. Expl. de argila shi nisip. Prelucr. lemnului. Centru viticol shi de vinificatzie. Piscicultura. Pe terit. satului P.I. mentzionat documentar in 1646 a fost descoperite fragmente ceramice din Neolitic de la sfarshitul Epocii bronzului shi din feudalismul timpuriu. Han (1830) shi biserica Sf. Nicolae (sec. 18 renovata in 1832) in satul P.I.

PODU TURCULUI com. in jud. Bacau situata in SSV colinelor Tutovei pe raul Zeletin; 5.112 loc. (2003). Nod rutier. Fabrici de tricotaje de prelucr. a lemnului shi de produse alim. Creshterea bovinelor. Centru pomicol. Prelucr. artistica a rachitei shi papurei. Pe terit. satului Cabeshti mentzionat documentar in 1505 au fost descoperite vestigiile unei ashezari carpice din sec. 23 deasupra carora au fost identificate urmele uneia de tip Santana de Muresh (sec. 4 d. Hr.) din care sau recuperat vase ceramice obiecte de uz casnic fibule sh.a. Satele P. t. Balaneshti Giurgioana shi Lehancea apar mentzionate documentar prima oara in 1531. Bisericile Sf. Gheorghe (1763) Sf. Nicolae (1795) Intrarea in Biserica a Maicii Domnului (ante 1809 recladita in 1865) shi Sf. Ilie (18301834 reparata in 1878 1905 1910) in satele Fichiteshti Plopu Giurgioana shi P. t.; bisericile de lemn shi valatuci cu hramurile Sfintzii Voievozi (1806 reparata in 1930) shi Sf. Dumitru (18371842) in satele Lehancea shi Sarbi.

PODUL INALT Lupta de la ~ nume sub care mai este cunoscuta batalia de la Vaslui (1475).

PODURI com. in jud. Bacau situata in NV depr. Tazlau pe raul Cernu; 8.122 loc. (2003). Centru de cusaturi shi tzesaturi populare de dogarit shi rotarit. In satul Cernu se afla manastirea Savu (de calugari) intemeiata in sec. 17 de sihastrul Savu cu biserica Schimbarea la Fatza construita in 1829 prin stradania ieromonahilor Varlaam shi Vasile shi restaurata in anii 1929 shi 19921993; bisericile Sfintzii Voievozi (1640 renovata in 1891 1926) Sf. Nicolae (17901797 renovata in 1897) shi Cuvioasa Parascheva (1810) in satele Negreni Bucsheshti shi Prohozeshti; bisericile de lemn Sf. Voievozi (c. 1800 reparata in 1860) shi Adormirea Maicii Domnului (1809 reparata in 1907) in satele Prohozeshti shi Cornet.

ashi sui sculele in pod expr. (glum.) a ramane impotent.