PÚNTE puntzi s. f. 1. Pod ingust (format adesea dintro scandura sau dintro barna) ashezat peste un shantz peste o rapa sau peste o apa care poate fi trecut numai cu piciorul. ◊ Expr. Punte de scapare = mijloc de a trece peste o dificultate de a ieshi dintrun impas. A se face (sau a se pune) luntre shi punte v. luntre. ♦ Scandura groasa sau panou ingust ashezat pe o schela care circula muncitorii cand lucreaza la inaltzime. ♦ Punte de comunicatzie = placa metalica rabatabila folosita k legatura intre doua vagoane de cale ferata. ♦ Pod suspendat sau mobil care leaga vasele de chei. ♦ Pod suspendat sau mobil la o cetate sau la un castel medieval. 2. Plansheu metalic sau de lemn orizontal care inchide corpul unei nave la partea superioara sau care compartimenteaza nava pe nivele. 3. Dispozitiv de masura a unor marimi electrice format din patru elemente o sursa de energie shi un instrument de masura. 4. Pluta in care se introduce fitilul candelei. 5. (Chim.; in sintagma) Punte de hidrogen = legatura de hidrogen. Lat. pons ntis.

punte sf [At: BIBLIA (1688) 239²/19 / Pl: puntzi / E: ml pons ntis] 1 Pod¹ ingust de obicei dintro scandura sau dintro barna ashezat peste o apa mica peste un shantz o rapa etc. care poate fi trecut numai cu piciorul. 2 (Is) ~ de scapare Mijloc de a ieshi dintrun impas. 3 (Pfm; ie) A se face (sau a se pune) luntre (sau rar munte reg cruce scara) shi ~ Ashi da toata silintza in vederea realizarii unui scop. 4 (Pop; ie) A trece ~a A scapa de o primejdie. 5 (Pfm; ie) A face ~ A nu merge la serviciu intro zi de lucru care se afla intre doua sarbatori legale. 6 (D. servicii publice institutzii; iae) A nu functziona intro zi de lucru care se afla intre doua sarbatori legale. 7 (Ics) Dea ~a ologului Joc de copii in care un copil care ishi murdareshte calcaiul incepe sa shchiopateze shi cere altui copil care nu cunoashte jocul sal ajute intinzandui palma peste care primul copil trece cu calcaiul murdar. 8 (Inv) Pod. 9 (Spc) Punte (1) mobila care leaga vasele de chei. 10 (Spc; rar shis ~ cu macara) Punte (1) mobila peste un shantz adanc plin cu apa la o cetate sau la un castel medieval. 11 Scandura groasa sau panou ingust ashezat pe o schela care circula muncitorii cand lucreaza la inaltzime. 12 (SHis ~ de comunicatzie) Placa de metal rabatabila care serveshte la legatura dintre doua vagoane de cale ferata. 13 (Mun; Trs) Parleaz. 14 (Buc; Mar) Trunchi intreg de copac taiat shi curatzat de crengi shi de coaja. 15 Stinghie de lemn care uneshte cele doua bratze ale ferastraului de tamplarie situata la distantza (aproximativ) egala de panza shi de franghia ferastraului shi care se sprijina pana cu care se rasuceshte franghia Si: (reg) curmezish mijloc mijlocar. 16 (Reg) Stinghie care sustzine fagurii in stupi. 17 (Trs) Policioara. 18 (Reg) Bucata de fier care uneshte coarnele plugului. 19 (Reg) Arc care uneshte cele doua picioare ale compasului. 20 (Reg) Stinghie de lemn care desparte ochiurile geamului. 21 (Pex) Pervaz. 22 Stinghie de lemn sau bara de fier care se pune dea curmezishul doagelor de la fundul ciuberelor ciuturilor butoaielor galetzilor etc. 23 (Reg) Bracinar (5) la carutza. 24 (Reg) Parte a unei piese metalice formata dintro bara cu capetele indoite pana la locul unde se indoaie cele doua capete. 25 (Reg) Parte a greblei in care sunt fixatzi coltzii. 26 (Reg) Talpa la joagar. 27 (Reg) Parte mai lata a potcoavei folosite de lucratorii forestieri care sta talpa piciorului. 28 (Reg) Lama tzapinei. 29 (Reg) Stinghie la grapa. 30 Parte a scaunului de doage care este sprijinita doaga in timpul prelucrarii. 31 (Muz; rar) Cordar. 32 (Trs) Platca¹ la camashile barbateshti. 33 (Reg; is) ~a bogdanelor Lemn orizontal mobil care uneshte capetele stalpilor din care este alcatuit stavilarul morilor de apa. 34 (Reg) Parghie cu ajutorul careia se regleaza inaltzimea pietrelor morii de apa sau de vant pentru a obtzine o faina mai mare sau mai marunta Si: (pop) posada (1). 35 (Reg) Strat de lemn de care este prinsa broasca morii. 36 (Reg) Schelet de lemn care este ashezata roata morii. 37 (Buc; Trs) Grinda longitudinala care uneshte ursoaiele morii. 38 (Trs) Barna orizontala paralela cu fruntarul cu un capat mobil care se reazema pe calul morii. 39 (Reg; lpl) Fiecare din lemnele care fixeaza piatra zacatoare a morii Si: crivace (3). 40 (Rar) Mica piesa metalica care este ashezat capatul de jos al fusului care invarteshte piatra alergatoare la moara de apa Si: grinda podoima¹ posada². 41 (Reg; shis ~a prasnelului) Masa a tigaii. 42 Plansheu din lemn sau din metal care inchide corpul unei nave la partea superioara sau care compartimenteaza nava pe nivele Si: (inv) pod¹. 43 Bucatzica de pluta² de lemn ushor sau de metal in care se infige fitilul candelei k sa pluteasca in untdelemn. 44 (Olt) Coarda de vitza de vie intinsa intre araci. 45 (Atm; Trs; is) ~a umarului Clavicula. 46 (Atm; Trs; Mol; is) ~a nasului Cartilaj care desparte fosele nazale Si: (pop) zgarciul nasului. 47 (Mun) Doua crengutze in forma de furca intre care se asheaza o crengutza orizontala k o punte (1) sau alte obiecte care fetele de la tzara le puneau afara in noaptea Sf. Vasile sau a Bobotezei pentru ashi visa ursitul. 48 (Bis; reg) Panza ingusta shi lunga care se ashterne in drumul cortegiului mortuar. 49 (Pex) Pomana care consta din colaci bucatzi de panza covoare cani de apa etc. shi care se imparte pe drumul care este dus mortul la cimitir Si: (reg) pod¹.

PÚNTE puntzi s. f. 1. Pod ingust (format adesea dintro scandura sau dintro barna) ashezat peste un shantz peste o rapa sau peste o apa care poate fi trecut numai cu piciorul. ◊ Expr. Punte de scapare = mijloc de a trece peste o dificultate de a ieshi dintrun impas. A se face (sau a se pune) luntre shi punte v. luntre. ♦ Scandura groasa sau panou ingust ashezat pe o schela care circula muncitorii cand lucreaza la inaltzime. ◊ Punte de comunicatzie = placa metalica rabatabila folosita k legatura intre doua vagoane de cale ferata. ♦ Pod suspendat sau mobil care leaga vasele de chei. ♦ Pod suspendat sau mobil la o cetate sau la un castel medieval. 2. Plansheu metalic sau de lemn orizontal care inchide corpul unei nave la partea superioara sau care compartimenteaza nava pe nivele. 3. Dispozitiv de masura a unor marimi electrice format din patru elemente o sursa de energie shi un instrument de masura. 4. Pluta in care se introduce fitilul candelei. 5. (Chim.; in sintagma) Punte de hidrogen = legatura de hidrogen. Lat. pons ntis.

PÚNTE puntzi s. f. 1. Pod ingust ashezat peste o apa o ripa sau un shantz shi care poate fi trecut numai cu piciorul. Muntele cu cale sherpuita shi cu puntzi de piatra peste prapastii se chema Stinishoara. SADOVEANU B. 175. Iata puntzile de birne. MACEDONSKI O. I 8. Cum treceam puntea peste apa Neamtzului... miau alunecat ciubotele shi am cazut in Ozana. CREANGA O. A. 44. ◊ Fig. [Neamul] sa se ridice sa treaca puntea veacurilor shi sa ajunga ashi da tributul lui la progresul necontenit al umanitatzii. SADOVEANU L. 12. Ai durat prin aer punte Din fishii de foc. COSHBUC P. I 218. Nu spera cind vezi misheii La izbinda facind punte. EMINESCU O. I 196. ◊ Expr. Punte de scapare = mijloc de a trece peste o dificultate de a scapa dintro situatzie grea. Vantind o punte de scapare Deasupra negrelor genuni. ANGHELIOSIF C. M. I 24. A se face (sau a se pune) luntre shi punte = a depune toate sfortzarile a face orice pentru a realiza ceva. Se pune luntre shi punte shi afla k feciorul ei ar vrea sa ia pe fata cutaruia. SEVASTOS N. 26. Sa pus el nui vorba luntre shi punte k sashi vire coditza cea birligata undeva dar degeaba ia fost. CREANGA O. A. 186. ♦ Fig. Element de legatura. [Ludush] e puntea intre echipele de zi shi de noapte. C. PETRESCU A. 466. 2. Scindura groasa sau panou ingust ashezat pe o schela care stau sau circula muncitorii care lucreaza la inaltzime. O asemenea constructzie cu zidurile roshii neispravite shi cu puntzile schelelor prafuite de var li se paru o prezentza deplasata. C. PETRESCU I. II 215. Punte de comunicatzie = placa metalica de legatura intre doua vagoane de cale ferata. ♦ Podetz mobil care leaga vasele de chei. Iata Galaciuc e al shaselea care se prabusheshte cu puntea inecinduse. SAHIA N. 41. ♦ Pod suspendat sau mobil la o cetate sau la un castel medieval. Puntea scrishni pe lantzuri. Omul ishi lepada calul shi dadu navala in deschizatura portzii. SADOVEANU F. J. 409. 3. Plansheu (aproape) orizontal situat in corpul unei nave sau la partea superioara a unei nave; coverta. Pe puntea iahtului ramasera numai batrinii serioshi gravi. BART E. 109. Amindoi comandantzii sint pe punte in picioare cu ochii atzintitzi inainte. VLAHUTZA O. A. 407. 4. Dispozitiv de masura a unor marimi electrice format din patru bratze in care sint montate diferite piese. 5. Parte a morii de vint care sustzine tigaia prisnelului. 6. Pluta in care se introduce fitilul candelei.

PÚNTE ~tzi f. 1) Pod ingust care poate fi trecut numai pe jos. ◊ ~ de scapare mijloc de ieshire dintro situatzie grea. ~ de trecere mijloc cu ajutorul caruia se face legatura intre doua partzi diferite. A se face (sau a se pune) luntre shi ~ v. LUNTRE. 2) Scandura lata fixata pe o schela shi folosita pentru efectuarea lucrarilor de constructzie la inaltzime. 3) Plansheu orizontal fixat intre etajele unei corabii sau ale unui vapor. ~ superioara. ~ de promenada. ◊ ~ de comanda punte ashezata transversal de la un bord la altul care sunt instalate aparatele de navigatzie. 4) Pod mobil care face legatura intre nave shi chei. 5) Placa ingusta de metal prevazuta cu o gaura in care se introduce fitilul candelei. 6) Aparat pentru masurarea unor marimi electrice. /<lat. pons ~ntis

punte f. 1. pod peste o apa; 2. panza ashternuta in drum pe unde se transporta mortul; 3. grinda teascului; 4. curmezishul ferestraului. [Lat. PONTEM].

púnte f. (lat. pons pŏntis punte probabil ruda cu vgr. pátos drum batut [V. pat]; scr. pathas panthan drum; vsl. pontĭ drum [V. raspintie]; it. pg. ponte pv. fr. cat. pont sp. puente). Pod mic: s’a facut frate cu dracu pina ce va trece puntea (Prov.). Traversa stinghie (k lemnu cel maĭ lung al ferastrauluĭ shi care se numeshte shi razboĭ).

ompúnte s. m. ◊ „Artistul este prin participarea sa la marile experientze ale umanitatzii k shi prin mijloacele de comunicare shi de expresie de care se slujeshte omulpunte. Mijlocitor intre trecut shi prezent intre prezent shi viitor intre trairile individuale shi experientza sociala.” Sc. 5 XII 73 p. 4. ◊ „In viatza popoarelor [...] poetzii sunt cu adevarat oameniipunte purtatori de cuvant marii mijlocitori ai gandirii shi simtzirii cei care prezinta chipul insushi multiplu al natziunii lor in fatza altor natziuni.” R.l. 3 IV 77 p. 2 (din om + punte)

púnte s. f. g.d. art. púntzii; pl. puntzi

púnte s. f. g.d. art. púntzii; pl. puntzi

PÚNTE s. v. chinga coarda cordar parleaz pod posada schimbatoare stinghie.

PÚNTE s. 1. (MAR.) coverta (inv.) pod. (Marinarii pe ~!) 2. v. pluta. 3. v. chinga. *4. vama. (~ reprezinta banii care mortul iar plati pentru a trece in alta lume.) 5. punte de hidrogen v. legatura de hidrogen.

PUNTE s. 1. (MAR.) coverta (inv.) pod. (Marinarii pe ~!) 2. pluta. (~ la fitilul unei candele.) 3. (TEHN.) chinga (reg.) curmezish mijlocash pod razboi. (~ la ferastrau.) 4.* vama. (~ reprezinta banii care mortul iar plati pentru a trece in alta lume.)

punte s. v. CHINGA. COARDA. CORDAR. PIRLEAZ. POD. POSADA. SCHIMBATOARE. STINGHIE.

púnte (púntzi) s. f. 1. Pod ingust. 2. Pluta de candela. 3. Platforma unei mori de apa. 4. Platforma unei ambarcatzii. 5. Traversa care sustzine cele doua bratze ale ferastraului de mina. 6. In mitologia populara ultima vama a mortzilor situata pe un pod deasupra iadului in care cad sufletele pacatoshilor. Mr. punte megl. punti. Lat. pǒntem (Pushcariu 1402; CandreaDens. 1474; REW 6649) cf. vegl. puant it. port. ponte prov. fr. cat. pont sp. puente. Sa specializat pentru a desemna podurile care servesc numai pietonilor formate in general doar dintrun trunchi de copac care uneshte cele doua maluri ale unui riu sau ale unei prapastii; trecatorile pentru carutze se numesc pod. Der. puntash s. m. (inv. timplar constructor de puntzi).

punte (< it. ponte; passaggio; fr. pont transition mélodique; engl. bridge passage; germ. Überleitung) subsectziune a formei de sonata* in cadrul expozitziei* shi al reprizei* a carei functzie este tranzitzia tonala shi tematica intre tema* intai shi tema a doua. In majoritatea sonatelor anterioare lui Beethoven (la Ph. Em. Bach Haydn Mozart) tranzitzia tonala intre cele doua teme este efectuata de o coda* melodica a primei idei. La Beethoven p. se amplifica shi se structureaza astfel: a) o sectziune constanta tonal; b) o sectziune modulanta (v. modulatzie); c) uneori expunerea unei teme proprii urmata de continuarea procesului modulatoriu pana la atingerea tonalitatzii (2) ideii secunde; d) pedala (2) pe dominanta* tonalitatzii celei dea doua teme. In expozitzie p. efectueaza tranzitzia la tonalitatea dominantei (sau a relativei* majore) in timp ce in repriza in sectziunea b se realizeaza o inflexiune modulatorie pentru k in sectziunea d sa se cadentzeze [v. cadentza (1)] pe dominanta tonalitatzii initziale.

puntea suspinelor expr. (la gimnastica) barna; proba de barna.