PÚNTE puntzi s. f. 1. Pod ingust ashezat peste o apa o ripa sau un shantz shi care poate fi trecut numai cu piciorul. Muntele cu cale sherpuita shi cu puntzi de piatra peste prapastii se chema Stinishoara. SADOVEANU B. 175. Iata puntzile de birne. MACEDONSKI O. I 8. Cum treceam puntea peste apa Neamtzului... miau alunecat ciubotele shi am cazut in Ozana. CREANGA O. A. 44. ◊ Fig. [Neamul] sa se ridice sa treaca puntea veacurilor shi sa ajunga ashi da tributul lui la progresul necontenit al umanitatzii. SADOVEANU L. 12. Ai durat prin aer punte Din fishii de foc. COSHBUC P. I 218. Nu spera cind vezi misheii La izbinda facind punte. EMINESCU O. I 196. ◊ Expr. Punte de scapare = mijloc de a trece peste o dificultate de a scapa dintro situatzie grea. Vantind o punte de scapare Deasupra negrelor genuni. ANGHELIOSIF C. M. I 24. A se face (sau a se pune) luntre shi punte = a depune toate sfortzarile a face orice pentru a realiza ceva. Se pune luntre shi punte shi afla k feciorul ei ar vrea sa ia pe fata cutaruia. SEVASTOS N. 26. Sa pus el nui vorba luntre shi punte k sashi vire coditza cea birligata undeva dar degeaba ia fost. CREANGA O. A. 186. ♦ Fig. Element de legatura. [Ludush] e puntea intre echipele de zi shi de noapte. C. PETRESCU A. 466. 2. Scindura groasa sau panou ingust ashezat pe o schela care stau sau circula muncitorii care lucreaza la inaltzime. O asemenea constructzie cu zidurile roshii neispravite shi cu puntzile schelelor prafuite de var li se paru o prezentza deplasata. C. PETRESCU I. II 215. Punte de comunicatzie = placa metalica de legatura intre doua vagoane de cale ferata. ♦ Podetz mobil care leaga vasele de chei. Iata Galaciuc e al shaselea care se prabusheshte cu puntea inecinduse. SAHIA N. 41. ♦ Pod suspendat sau mobil la o cetate sau la un castel medieval. Puntea scrishni pe lantzuri. Omul ishi lepada calul shi dadu navala in deschizatura portzii. SADOVEANU F. J. 409. 3. Plansheu (aproape) orizontal situat in corpul unei nave sau la partea superioara a unei nave; coverta. Pe puntea iahtului ramasera numai batrinii serioshi gravi. BART E. 109. Amindoi comandantzii sint pe punte in picioare cu ochii atzintitzi inainte. VLAHUTZA O. A. 407. 4. Dispozitiv de masura a unor marimi electrice format din patru bratze in care sint montate diferite piese. 5. Parte a morii de vint care sustzine tigaia prisnelului. 6. Pluta in care se introduce fitilul candelei.