POÁRTA portzi s. f. 1. Deschidere amenajata intrun zid intrun gard etc. in care sau prins cu balamale tablii de lemn de fier etc. pentru a permite accesul din interior in exterior shi invers; deschizatura impreuna cu tablitza cu balamalele etc.; tablia care inchide deschizatura. ◊ Loc. adv. Poartan poarta cu cineva = fatza in fatza vizavi peste drum. ◊ Expr. A bate la toate portzile (sau la portzile cuiva) = a se adresa tuturor solicitand sprijin ajutor intro imprejurare grea. Poarta de scapare = mijloc de a ieshi dintro situatzie dificila. A sta (sau a ramane a se uita) k vitzelul la poarta noua = a sta (sau a ramane a se uita) uimit nedumerit dezorientat (in fatza unei situatzii noi shi neashteptate careia nui potzi face fatza). ♦ Intrare intro cetate sau intrun orash. ♦ Regiune periferica din jurul unui orash al unui tzinut al unei tzari; margine hotar. ♦ Fig. Cale de acces; posibilitate de a realiza ceva mijloc. 2. Usha la intrarea principala a unei cladiri; p. ext. casa gospodarie. ◊ Expr. Din poarta in poarta = din casa in casa dintrun loc intraltul. 3. Arcul care il formeaza o conducta de aer comprimat traversand galeria unei mine. 4. Cadru format din doua bare verticale unite la capatul de sus printro bara orizontala (de care se prinde o plasa) instalat pe terenurile de sport in care se urmareshte introducerea mingii sau a pucului la unele jocuri sportive (fotbal handbal hochei etc.). 5. Vale ingusta prin care o apa ishi deschide trecerea intre doua shiruri de muntzi; pas trecatoare defileu. ♦ Loc ingust intre peretzii de stanca ai varfurilor de munte prin care se trece pe alt versant. 6. (Inv.; in epoca suzeranitatzii turceshti asupra TZarilor Romane) Reshedintza curtea sultanului sau a unui pasha; p. ext. Imperiul Otoman. Lat. porta.

poarta² sf [At: DR. V 219 / Pl: portzi / E: nct] (Reg) Cal matahalos shi urat.

poarta³ sf [At: CV 1949 nr. 3 34 / Pl: portzi / E: mg part] (Trs) Mal¹.

poarta¹ sf [At: CORESI EV. 54 / GD shi: (inv) portziei portzei / Pl: portzi (inv) ~te / E: ml porta] 1 Deschidere amenajata intro imprejmuire pentru a permite trecerea din exterior in interior shi invers considerata impreuna cu panoul ori panourile mobile care o inchid. 2 (Prc) Panou sau ansamblu de panouri care inchide acesta deschizatura impreuna cu balamalele. 3 (Pex) Loc de acces intro cetate intrun orash intrun sat Si: intrare. 4 (Ilav) ~n~ Fatza in fatza Si: vizavi. 5 (Ilav) Din ~n~ sau (rar) de la ~ la ~ De la unul la altul. 6 (Ial) Dintrun loc intraltul. 7 (Ial) Din casa in casa. 8 (Ie) A sta (sau a se uita a ramane) k vitzelul (sau k vaca boul) la ~ta (ori la ~) noua A sta sau a se uita a ramane uimit nedumerit dezorientat perplex in fatza unei situatzii noi sau neashteptate. 9 (Iae) A nu putea sa reactzioneze in nici un fel in fatza unei situatzii (noi sau neashteptate). 10 (Is) ~ de scapare Mijloc de a ieshi dintro situatzie dificila. 11 (Ie) A bate la portzile cuiva (sau la toate portzile) A solicita sprijinul sau concursul cuiva intro imprejurare grea. 12 (Pex; iae) A se adresa tuturor cerand sprijin. 13 (Reg; d. lemne la transportul pe apa; ie) A se pune ~ A se asheza dea curmezishul apei impiedicand astfel alunecarea lor la vale. 14 (Bot; Mol; ic) ~taraiului Maghiran (Origanum majorana). 15 (Reg; iac) Vetrice (Chrysanthemum vulgare). 16 Regiune periferica din imediata vecinatate a unui orash a unui tzinut a unei tzari etc. 17 (Fig) Mijloc posibilitate de a realiza ceva. 18 (Fig) Cale de acces. 19 (Inv) Cetate orash intarit. 20 Usha mare monumentala la intrarea sau in interiorul unei cladiri. 21 (Pgn) Usha. 22 (Ilav) Cu portzile inchise In secret. 23 (Irg; pex) Casa. 24 (Irg; pex) Gospodarie. 25 (Trs; inv) Unitate administrativa formata din reunirea mai multor familii sau case locuite in vederea indeplinirii in comun a obligatziilor fatza de stat. 26 (Pan) Cadru format din doua bare verticale unite la extremitatea superioara printro bara orizontala de care atarna o plasa shi care este amplasata pe linia de fund a terenului la unele jocuri sportive fotbal handbal hochei polo fiind tzinta adversarilor pentru introducerea mingii a pucului etc. 27 (Pan) Cadru format din doua betze verticale care ridica puncte obligatorii de trecere pe traseul unor probe la schi. 28 (Mol; pan) Urdinish. 29 (Pan) Deschizatura ingusta la strunga prin care trec oile la muls. 30 (Pex) Strunga. 31 (Reg; pan) Deschidere special amenajata la gardul de pescuit care permite trecerea barcilor precum shi patrunderea peshtelui. 32 (Reg; pan) Stavilar la moara care se scurge apa cand debitul ei este prea mare sau cand moara nu functzioneaza. 33 (Rar; pan) Vale ingusta intre doua shiruri de muntzi prin care trece o apa. 34 (Rar; pan) Loc ingust intre doi peretzi muntoshi de stanca prin care se poate trece pe alt versant Vz chei defileu pas trecatoare. 35 (Pan) Arc care il formeaza o conducta de aer comprimat cand traverseaza galeria unei mine. 36 (Reg; pan) Pozitzie in forma de bolta realizata cu ajutorul dosului mainii stangi la jocul dea pietricelele. 37 (Inv; pan) Foaie de titlu a unei cartzi. 38 (In Evul Mediu cu determinarile „inalta” „dublima” etc.; folosit k nume propriu) Reshedintza a sultanului sau a unui pasha din Imperiul Otoman. 39 (Pex) Imperiu Otoman.

POÁRTA portzi s. f. 1. Deschidere amenajata intrun zid intrun gard etc. in care sau prins cu balamale tablii de lemn de fier etc. pentru a permite accesul din interior in exterior shi invers; deschizatura impreuna cu tablitza cu balamalele etc.; tablia care inchide deschizatura. ◊ Loc. adv. Poartan poarta cu cineva = fatza in fatza vizavi peste drum. ◊ Expr. A bate la toate portzile (sau la portzile cuiva) = a se adresa tuturor solicitand sprijin ajutor intro imprejurare grea. Poarta de scapare = mijloc de a ieshi dintro situatzie dificila. A sta (sau a ramane a se uita) k vitzelul la poarta noua = a sta (sau a ramane a se uita) uimit nedumerit dezorientat (in fatza unei situatzii noi shi neashteptate careia nui potzi face fatza). ♦ Intrare intro cetate sau intrun orash. ♦ Regiune periferica din jurul unui orash al unui tzinut al unei tzari; margine hotar. ♦ Fig. Cale de acces; posibilitate de a realiza ceva mijloc. 2. Usha la intrarea principala a unei cladiri; p. ext. casa gospodarie. ◊ Expr. Din poarta in poarta = din casa in casa dintrun loc intraltul. 3. Arcul care il formeaza o conducta de aer comprimat traversand galeria unei mine. 4. Cadru format din doua bare verticale unite la capatul de sus printro bara orizontala (de care se prinde o plasa) instalat pe terenurile de sport in care se urmareshte introducerea mingii sau a pucului la unele jocuri sportive (fotbal handbal hochei etc.). 5. Vale ingusta prin care o apa ishi deschide trecerea intre doua shiruri de muntzi; pas trecatoare defileu. ♦ Loc ingust intre peretzii de stanca ai varfurilor de munte prin care se trece pe alt versant. 6. (Inv.; in epoca suzeranitatzii turceshti asupra tzarilor romane) Reshedintza curtea sultanului sau a unui pasha; p. ext. Imperiul Otoman. Lat. porta.

POÁRTA portzi s. f. 1. Deschidere intrun zid gard intro imprejmuire etc. in forma de cadru in care sau prins cu balamale tablii de lemn de fier cu scopul de a permite intrarea sau ieshirea cuiva deschizatura; deschizatura impreuna cu constructzia de lemn de fier cu balamalele etc. Radianu ma oprit inaintea unei portzi verzi inchisa k la o cetate. SADOVEANU O. II 332. Poarta este bine inchisa cu o birna grea da curmezishul. CARAGIALE O. I 290. Nici una nici doua odata incepe a bate In poarta cit ce putea. CREANGA O. A. 209. ◊ Fig. Era in vara 1916. Razboiul batea la poarta tzarii. PAS Z. I 94. Multe flori sint dar putzine Rod in lume o sa poarte Toate bat la poarta vietzii Dar se scutur multe moarte. EMINESCU O. I 226. ◊ Expr. A bate la toate portzile = a se adresa tuturor solicitind sprijin ajutor intro imprejurare grea. A sta a ramine (sau a se uita) k vitzelul la poarta noua = a sta a ramine (etc.) uimit nedumerit dezorientat (in fatza unei situatzii noi shi neashteptate careia nui potzi face fatza). (A fi) poartan poarta cu cineva = (a locui) foarte aproape de cineva (alaturi sau peste drum). A cauta o poarta de scapare = a cauta un mijloc pentru a ieshi dintro situatzie dificila. ♦ (Mai ales la pl.) Intrare intro cetate sau intrun orash (care in trecut putea fi inchisa shi ferecata). V. bariera. Catra iarna anului 1614 capitanul Tudor SHoimaru se infatzisha la portzile Iashilor cu calarime razashasca ridicata de pe Raut. SADOVEANU O. VII 118. Crezindule ajunse la portzile Bucureshtilor la Urziceni shi la Afumatzi parasesc capitala. GHICA A. 28. ◊ Poarta tzarinii v. tzarina. 2. Usha mare monumentala la intrarea principala a unei cladiri. Pe la portzi domneshti nam fost milog. BENIUC V. 10. Inainte de a intra pe poarta casei la Paras chiva se intilni cu mosh SHarban. BUJOR S. 108. ♦ Casa gospodarie. Pentru tzinerea oshtilor se orindui k de fiecare casa sau poarta (cum se zice in Ardeal) sa se dea cite opt masuri de faina shi opt masuri de ovaz sau orz. BALCESCU O. II 264. 3. Cadru format din doua bare (de lemn) verticale unite la capatul de sus printro alta bara orizontala shi avind o plasa in spate instalat pe terenurile de sport shi in care se marcheaza punctele la unele jocuri sportive (fotbal handbal hochei etc.). 4. Vale ingusta strimtoare prin care o apa ishi deschide trecerea intre doua shiruri de muntzi. V. cheie defileu. Pe la poarta muntzilor calul i iese inainte. CREANGA P. 273. Din portzile mindre de munte din stinci arcuite Iese uraganul batrin. EMINESCU O. IV 197. ♦ Loc ingust intre peretzii de stinca ai virfurilor de muntzi prin care se poate trece pe alt versant. Vinatorii atzin portzile prin care pot trece caprele negre. 5. (Invechit; in feudalism in epoca suzeranitatzii turceshti asupra tzarilor romineshti; mai ales determinat prin «inalta»«sublima» etc.) Sediul scaunul curtea guvernul sultanului. Curtea este plina tzara in mishcare: Soli trimishi de Poarta vin la adunare. BOLINTINEANU O. 36. Planul lui Cantemir... izbutise numai a da prepusuri Portzei. NEGRUZZI S. I 179.

POÁRTA portzi f. 1) Deschizatura intrun gard sau zid care face posibila intrarea intrun spatziu imprejmuit shi ieshirea din el. 2) Panou mobil (simplu sau dublu) care inchide aceasta deschizatura. * Din ~ in ~ din casa in casa; la fiecare casa. ~n ~ peste drum; vizavi. A se uita (sau a sta a ramane) k vitzelul la ~ noua a ramane dezorientat uluit in fatza unei situatzii neashteptate. A bate la toate portzile a se adresa tuturor dupa ajutor. 3) Loc de intrare (special amenajat) intrun orash sau intro cetate. 4) Cadru cuprins intre doua bare verticale unite in partea de sus printro orizontala shi inchis printro plasa in care se trimite mingea sau pucul la unele jocuri sportive. 5) inv. Curtea sultanului turcesc. ◊ ~a Otomana Imperiul Otoman. 6) Vale ingusta intre doua shiruri de muntzi (prin care trece o apa curgatoare). [G.D. portzii] /<lat. porta

poarta f. 1. deschizatura spre a intra shi ieshi; 2. ceeace inchide aceasta deschizatura: a bate la poarta; 3. vale cu stanci in patul raului: Portzile de fier. [Lat. PORTA].

poárta f. pl. portzĭ (lat. pŏrta; it. pv. cat. pg. porta fr. porte sp. puerta). Plan de scindurĭ nuĭele orĭ gratiĭ ashezat vertical shi mobil in prejuru unor balamale fixate intr’un stilp orĭ zid shi care inchide ĭeshirea saŭ intrarea uneĭ curtzĭ (pe unde intra trasurile se numeshte poarta saŭ poarta cea mare pe unde intra oameniĭ se numeshte poarta cea mica saŭ portitza): cineva bate la poarta (V. usha). Trecatoare defileŭ: Portzile de Fer (pe unde Dunarea intra’n Oltenia). Fig. Intrare loc de intrare: virtutea e poarta fericiriĭ. Poarta saŭ Sublima Poarta curtea sultanuluĭ turcesc.

Poarta (Inalta sau Sublima) f. imparatzia turceasca (numita astfel dupa portzile cele mari ale Seraiului): soli trimishi de Poarta vin la Adunare BOL.

!Poarta/Inalta Poarta (reshedintza sultanului turc) s. propriu f. g.d. art. Portzii/Inaltei Portzi

poárta s. f. g.d. art. pórtzii; pl. portzi

Poárta (reshedintza sultanului turc) s. propriu f. g.d. art. Portzii

poárta (constr. geogr. sport) s. f. g.d. art. pórtzii; pl. portzi

Poárta (reshedintza sultanului) s. pr. f.

poarta portzi.

Sublíma Poárta (Subli) s. propriu f. g.d. Sublímei Portzi

Sublíma Poárta s. pr. f. (sil. bli)

POÁRTA s. I. 1. prag usha (Dobr.) tocat. (A ieshit in ~.) 2. (SPORT) (livr.) but. (Apara ~ echipei de fotbal.) II. (IST.) 1. (n. pr.) v. Imperiul otoman. 2. lude.

POARTA s. 1. prag usha (Dobr.) tocat. (A ieshit in ~.) 2. (SPORT) (livr.) but. (Apara ~ echipei de fotbal.) 3. (IST.) Imperiul otoman.

poárta (pórtzi) s. f. 1. Deschizatura shi loc de trecere intrun loc imprejmuit. 2. Imperiul otoman. Mr. megl. poarta istr. poartę. Lat. porta (Pushcariu 1347; CandreaDens. 1421; REW 6671) cf. it. prov. cat. port. porta fr. porte sp. puerta. Der. portar (mr. purtar) s. m. (paznic; Munt. shambelan boier insarcinat cu protocolul cel care introduce trimishii Portzii; Mold. comandantul cetatzii Suceava capitala tzarii sheful armatei) ar putea reprezenta direct lat. portārius (Pushcariu 1358; REW 6673); portareasa s. f. (femeie care pazeshte poarta); portarel s. m. (inv. slujbash domnesc subordonat marelui portar; executor judecatoresc); portarie s. f. (meseria de portar). Der. neol. portic s. n. din fr. portique; portiera s. f. din fr. portière; portal s. n. din fr. portail.

poárta¹ pórtzi cal matahalos shi urat.

poárta² pórtzi s.f. (reg.) mal tzarm.

poárta portzi s.n. (brand local) Poarta maramuresheana constructzie monumentala amplasata la intrarea in gospodaria traditzionala. In general este alcatuita din trei stalpi shi un „fruntar” (pragul de sus al portzii) din lemn de stejar avand acoperishul shindreluit. In trecut era un insemn nobiliar (numai nemeshii aveau privilegiul sashi ridice portzi inalte in fatza gospodariilor in timp ce oamenii simpli nu aveau dreptul decat la vranitze confectzionate din pari montatzi paralel pe o rama dreptunghiulara shi cu o diagonala pentru ai fixa shi care se deschidea intro parte). Cele mai reprezentative portzi sunt situate in satele de pe Mara Cosau shi Iza dar shi in unele localitatzi din TZara Lapushului. Lat. porta „poarta usha; stramtoare” (SHaineanu Scriban; Pushcariu CDDE cf. DER; DEX MDA).

POARTA AERIANA aeroport internatzional.

POARTA ALBA com. in jud. Constantza situata in pod. Carasu pe Canalul DunareaMarea Neagra; 4.506 loc. (2003). Statzii de c. f. (in satele P.A. shi Nazarcea). Punct de ramificatzie a Canalului DunareaMarea Neagra (derivatzia Poarta AlbaNavodariMidia a fost data in folosintza in 1987). Expl. de calcar. Reparatzii de mashini shi utilaje (in satul Nazarcea). In satul Nazarcea a fost descoperit (1951) un tezaur alcatuit din doua diademe din aur datand din Hallstatt.

POARTA BRANDENBURG (Brandenburger Tor) monument de arhitectura in Berlin realizat in 17881971 de arhitectul C.G. Langhans in stilul clasicismului tarziu.

POARTA DE FIER A TRANSILVANIEI pas intre mtzii Poiana Ruscai (la N) shi mtzii TZarcu (la S) la 700 m alt. care asigura legaturile rutiere shi feroviare intre depr. Hatzeg shi culoarul depresionar Bistra respectiv intre Transilvania centrala shi Banat. In izvoarele istorice acest pas apare cu denumirea Poarta de Fier shi sa presupus k aici ar fi locul unde Iancu de Hunedoara a obtzinut in mart. 1442 o victorie asupra armatelor otomane conduse de Mezidbeg. Se pare insa k lupta a avut loc intre Alba Iulia shi Sibiu.

POARTA ORIENTALA pas de joasa altitudine (540 m) situat pe cumpana de ape dintre bazinul raului Timish shi cel al Cernei in culoarul TimishCerna in arealul com. Domashnea jud. CarashSeverin. Strabatut de o cale ferata care fac legatura intre Orshova shi Caransebesh. Cunoscut shi sub numele de pasul Domashnea.

POARTA OTOMANA denumire data Curtzii sultanului shi prin extensiune Imp. Otoman. Provine de la titulatura Sublima Poarta cum ishi spunea cancelaria sultanului in relatziile diplomatice shi in tratatele oficiale.

PORTZILE DE FIER denumirea (in sens restrans) sub care este cunoscut sectorul inferior al defileului Dunarii cuprins intre localitatzile Varciorova shi Gura Vaii lung de 9 km. In aceasta zona latzimea fluviului se ingusteaza pana la 600 m iar caderea apei inainte de regularizarea cursului se facea pe o panta de 238 cm/km. Inainte de construirea barajului shi crearea lacului de acumulare P. de F. in acest sector (cu multe praguri stanci emerse la ape mici cu valtori shi repezishuri) navigatzia se efectua in conditzii extrem de dificile (trecerea prin Defileului Dunarii dura 120 ore iar navigatzia era posibila numai pe timpul zilei). In perioada sept. 1964sept. 1971 Romania in colaborare cu Iugoslavia a construit in aceasta zona nodul hidroenergetic shi de navigatzie P. de F. I. Barajul ridicat intre Gura Vaii (Romania) shi Šip (Iugoslavia) cu o lungime de 868 m shi cu inaltzime de 6040 m a permis ridicarea nivelului apelor Dunarii cu c. 33 m peste nivelul mediu shi crearea in spatele acestui baraj a unui lac de 130 km lungime 5 km latzime max. c. 100 km² shi cu un volum de apa 21 m³. Prin crearea acestui lac obstacolele naturale de pe cursul Dunarii au disparut iar navigatzia sa imbogatzit shi datorita celor doua ecluze (fiecare dintre ele avand 310 m 34 m latzime shi 45 m adancime) care asigura posibilitatea traversarii simultane a unor convoaie de nave in 31 ore (fatza de 120 de ore in trecut) inclusiv noaptea. Cele doua hidrocentrale (romaneasca shi iugoslava) cu o putere totala instalata de 2.100 MW shi productzie de peste 11 miliarde kWh au intrat in functziune cu primele turbogeneratoare in 1971. Hidrocentrala de pe malul romanesc cu 6 grupuri electrogene de cate 175 MW fiecare (in total 1.050 MW) a inceput sa functzioneze cu intreaga capacitate la 16 mai 1972. Construirea acestui gigant hidroenergetic unul dintre cele mai mari din Europa a determinat schimbari esentziale de ordin fizico shi economicogeografic: ins. AdaKaleh a fost acoperita de apele lacului de acumulare; afluentzii Dunarii shiau inaltzat gura de varsare k urmare a creshterii nivelului apelor din lacul de acumulare; vechea vatra a municipiului Orshova a fost inundata de apele lacului iar localitatea a fost mutata pe terasele mai inalte ale Dunarii shi pe versantul mtzii Almaj; vechile cai de comunicatzii (shoseaua shi c. f.) din lungul defileului au fost inghitzite de apele lacului de acumulare construinduse altele noi. In timpul sapaturilor efectuate pentru construirea complexului hidroenergetic au fost scoase la iveala vestigiile unor ashezari shi culturi din Paleolitic (sapaligi din corn de cerb) din Epoca mijlocie a bronzului (vase ceramice apartzinand Culturii Vatina) din perioadele dacica shi romana tarzii sh.a. Intro acceptziune mai larga denumirea Defileul Dunarii de la Portzile de Fier este utilizata pentru intregul sector de vale care strabate Carpatzii despartzind Mtzii Banatului de pe terit. Romaniei de la capatul sudvestic al Carpatzilor aflat pe terit. Serbiei. Acest sector cunoscut shi sub numele de clisura este alcatuit dintro succesiune de mici defilee separate de bazinete depresionare: defileul Gura Nerei valea Rilii; depr. Moldova Noua; defileul PescariAlibeg; depr. Liubcova; defileul BerzascaGreben; Cazanele Mari; bazinetul Dubova dominat de Ciucaru Mare (313 m) shi pe malul sarbesc de Veliki Strbac (768 m); Cazanele Mici; depr. OgradenaOrshova shi defileul Portzile de Fier propriuzis dupa care Dunarea iese din spatziul carpatic. In defileu se intalnesc cateva sectoare cu relief carstic complex care cuprinde shi o serie de peshteri (la Pescari Sirinia Svinitza Cazane). Flora este bogata shi variata cu numeroase elemente sudice unele foarte rare in Romania (Acer monspessulanum Daphne laureola Campanula crassipes) cateva endemisme proprii acestui defileu (Prangos carinata Tulipa hungarica ssp. undulatifolia Stipa danubialis sh.a.). P. de F. constituie o zona de potentzial turistic ridicat. Parcul natzional P. de F. (11.656 ha) cuprinde Defileul Dunarii incepand de la confluentza raului Nera cu Dunarea shi partea sudica a mtzilor Locvei Almaj capatul sudic al mtzilor Mehedintzi k shi o fashie din S pod. Mehedintzi (pana la Bahna shi valea Jidoshtitzei). Se intalnesc aici arborete de stejar pufos cu carpinitza shi mojdrean tufarishuri de liliac paduri de gorun cu alun turcesc iar pe vai fagete (in sectorul Mraconia fagul atinge cea mai mica altitudine din Romania 52 m). Parcul natural include mai multe rezervatzii naturale (Gura Vaii Varciorova Cazanele Mari shi Cazanele Mici Valea Mare Balta Nerei sh.a.) shi locuri fosilifere (Svinitza Bahna). Pe malul sarbesc se afla Parcul Natzional Djerdap (numele sarbesc al defileului).

PORTZILE DE FIER II v. Gogoshu (2).

a avea poartan casa expr. (intl. la jocul de table) a fi inatacabil

a se uita k curca la craci / k matzan calendar / k vitzelul la poarta noua expr. a fi complet neshtiutor intrun domeniu; a nu reushi sa intzeleaga o anumita chestiune.

ai trage (cuiva) la poarta expr. (glum. d. barbatzi) a avea contact sexual (cu cineva).

ashi pune trei ashi in poarta expr. (inv. d. ghicitoare) a avea firma de ghicitoare in cartzi.