TZÁRINA¹ tzarini s. f. 1. Camp cultivat; ogor aratura. 2. (Pop.) Teritoriul unei comune (cu pamant arabil pashuni paduri etc.). ◊ Poarta tzarinii = poarta facuta la inceputul drumurilor prin care se intra intrun sat. Gardul tzarinii = gard care imprejmuieshte un sat. 3. (Mai ales art.) Dans popular in perechi raspandit in zona Muntzilor Apuseni cu mishcari moderate care se danseaza insotzit de strigaturi cantate sau recitate; melodie dupa care se executa acest dans. [Var.: (reg.) tzárna (inv.) tzeárina s. f.] Cf. sb. carina.

tzarina¹ sf [At: (a. 1400) cf. DERS / V: (inv) ~rena tzea~ (ivr) tzer~ (reg) tzarna (Pl: tzarnuri) tzarna / Pl: ~ni ~ne / E: ns cf scr carina] 1 Bucata de pamant cultivat sau cultivabil (dupa o perioada in care a fost lasat necultivat) Si: ogor (reg) ograda (inv) tzara (3) (Mar) tzarinca (1). 2 Camp semanat cu acelashi fel de plante de obicei cereale Si: ogor. 3 (Mpl) Semanaturile de pe o portziune de teren Si: ogor. 4 (Mpl) Totalitatea terenurilor apartzinand unei localitatzi Si: (reg) hotar (12) (irg) tzinut¹ (14). 5 (Pop) Teritoriul unei comune (cu pamant arabil pashuni paduri etc.) 6 (Ic) Ciocarlie de ~ Ciocarlie (3) (Alauda arvensis cantarella). 7 (Is) Poarta ~nii Loc (cu poarta) la marginea unui sat prin care se iese in tzarina (1) sau se intra din tzarina (1) in sat. 89 (Pex) Poarta facuta la intrarea (sau la ieshirea) unui drum intrun sat. 10 (Is) Gardul ~nii sau gard de (ori la de la) ~ Gard in jurul tzarinii (1). 11 (Ias) Gard cu shantz de o parte shi de alta care imprejmuieshte un sat despartzindul de tzarina (1). 12 (Ie) Nare a face banul birului cu gardul ~nei Nu exista nici o legatura Si: nare a face una cu alta. 13 (Reg; is) Gard de ~ Gard care desparte locul cu araturi de pashuni. 14 (D. pamant; ila) De ~ Care se cultiva. 1516 (Reg; ie) A deschide (sau a inchide) ~na A permite (sau a interzice) pashunatul pe terenul de faneatza sau pe cel cultivabil din apropierea satului. 17 (Ie) A face ~ A interzice pashunatul animalelor pe intreg teritoriul unei localitatzi. 18 Loc in afara satului folosit pentru pashunat sau pentru faneatza Si: imash islaz. 19 (Olt) Loc la marginea satului. 20 (Ban) TZelina² (2). 21 (Reg) Loc plan pe varful unui munte. 2223 (Reg) Gard sau shantz in jurul unui sat sau in jurul tzarinei (1). 24 (Trs; Olt) Razor¹ servind k hotar intre doua ogoare sau intre proprietatzile a doua comune. 25 (Olt) SHantz facut la capatul unui teren pentru a opri vitele sa treaca dintro parte in alta. 26 (Pex) Gard (din maracini). 27 (Pex) Gard facut in jurul unei clai de fan pentru a o feri de animale Si: tzarc (10). 28 (Olt) Drum la marginea satului. 29 (Reg) Loc imprejmuit in care se pastreaza nutretzul. 30 (Reg) Loc imprejmuit unde dorm mieii. 31 (Reg) Zagaz la moara. 32 (Mai ales art ; shis ~na de la Abrud (rar) ~na Muntzilor Apuseni ~na mocanilor ~na minerilor ~na vasarilor) Dans popular de perechi cu mishcari moderate care se danseaza insotzit de strigaturi cantate sau recitate. 33 Melodie dupa care se executa tzarina (32). corectata

TZÁRINA¹ tzarini s. f. 1. Camp cultivat; ogor aratura. 2. (Pop.) Teritoriul unei comune (cu pamant arabil pashuni paduri etc.). ◊ Poarta tzarinii = poarta facuta la inceputul drumurilor care intra intrun sat. Gardul tzarinii = gard care imprejmuieshte un sat. 3. (Mai ales art.) Numele unui dans popular in perechi cu mishcari moderate care se danseaza insotzit de strigaturi cantate sau recitate; melodie dupa care se executa acest dans. [Var.: (reg.) tzárna (inv.) tzeárina s. f.] Cf. scr. carina.

TZÁRINA¹ tzarini shi (rar) tzarine s. f. 1. Cimp cultivat ogor aratura glie. Pasheshten tzarina semanatorul SHin brazda neagra umeda de roua Aruncantrun noroc viatza noua. VLAHUTZA O. A. 28. Viile shi tzarinile badei Ion rodesc mai bine decit ale altor oameni. RETEGANUL P. IV 62. Ma trimite mama cu demincare in tzarina la nishte lingurari. CREANGA A. 52. ◊ Fig. Vreau tzarina prezentului so saman Cum tatal meu tzaranul holda. BENIUC V. 87. 2. (Popular) Teritoriul unei comune (cu pamint arabil pashuni paduri etc.); hotar. ◊ Poarta tzarinii = poarta facuta la inceputul fiecarui drum prin care se intra intrun sat. Amintindushi de ziua aceea Costan strinse pumnii shi se opri in poarta tzarinei. CAMILAR N. I 23. Frunza verde mar patat Om strain de intran sat Poarta tzarinei i zice: «Nai ce cauta peaice». BELDICEANU P. 97. Cum ajunse la poarta tzarinei shi incepu a cunoashte casele neamurilor. SHEZ. VII 5. Gardul tzarinii = gard care imprejmuieshte un sat. Gardul tzarinii... care imprejmuie satul despartzindul de ogoare are dincolo sau dincoace shantz sau hindichi. PAMFILE I. C. 430. Iata luncile nainte; gardul tzarinei mai sus! COSHBUC P. I 261. Variante: (regional) tzárna (GOROVEI C. 111) (invechit) tzeárina (ODOBESCU S. III 14 NEGRUZZI S. I 8) s. f.

TZÁRINA ~i f. 1) Teren pregatit special pentru culturi agricole; ogor. 2) mai ales art. Dans popular executat in perechi cu mishcari moderate shi insotzit de strigate. 3) Melodie dupa care se executa acest dans. [G.D. tzarinii] / tzara + suf. ~ina

tzàrina f. camp lucrat: aratura holda ogor. [Derivat din tzara (cu intzelesul primitiv de «pamant»)].

tzárina f. pl. ĭ vechĭ e (vsl. carina bir; sirb. cárina vama; rut. cárina ogor. Bern. 1 127). Cimp lucrat aratura ogor. In est tzarna (k perna d. perina).

TZEÁRINA s. f. v. tzarina¹.

tzarena sf vz tzarina¹

tzarna¹ sf vz tzarina¹

tzarna¹ sf vz tzarina¹

tzearina sf vz tzarina¹

tzerina¹ sf vz tzarina¹

TZEÁRINA s. f. v. tzarina

TZÁRNA s. f. v. tzarina¹.

TZEÁRINA s. f. v. tzarina¹.

tzárna V. tzarina.

tzárina¹ (ogor) s. f. g.d. art. tzárinii; pl. tzárini

tzárina (ogor) s. f. g.d. art. tzárinii; pl. tzárini

tzarina pl. tzarini

tzarina ni.

TZÁRINA s. 1. v. aratura. 2. v. ogor.

TZARINA s. 1. aratura ogor (pop.) razor (reg.) plan. (Pamintul arat se numeshte ~.) 2. cimp ogor (pop. shi poetic) glie (pop.) razor (inv. shi reg.) agru (reg.) plan (inv.) sat. (A ieshit pe ~ la arat.)

tzárina (ni) s. f. Cimp ogor aratura. Sb. carina „vama” shi „cimp”. Sensul initzial este cel de „dare” de la car „imparat”. Trecerea semantica se bazeaza pe ideea de „ceea ce este dincolo de impozite” cf. in rom. poarta tzarinii poarta sau intrarea prin care comunica satul cu cimpul sau shi care era pazita de obicei de un slujbash numit jitar. Cf. Tiktin shi Densusianu GS I 352; legatura cu bg. celina (cf. tzelina) propusa de Conev 68 nu este posibila. Rut. caryna rus. carina par sa fie sl. in contradictzie cu Miklosich Wander. 13; Candrea Elemente 403; shi Vasmer III 282.

tzárina tzarine (tzarna tzarinca) s.f. „Locul oprit de la pashunat; fanatz semanaturi” (Budeshti); „loc oprit pentru umblatul vitelor” (Giuleshti); „unde cosam shi sapam shi nu umbla marha” (Berbeshti); „teren arabil” (Vadu Izei); „tzarina se numeshte o gradina de pascalau; tzarina se numeshte restul hotarului” (Stramtura); „tzarinca e aproape de sat; tzarina mare e mai departe” (Rozavlea); „hotarul cu recolta cu tot” (Visheu de Jos); „tot ce nu este pe imash” (Petrova) (ALRRM 1973: 793). TZarina „tzarna” (Papahagi 1925): „Tatai sub tzarna uscata” (idem: 169 t. XXX) cu sensul de tzarana pamant; „acea parte a ogoarelor care inconjoara vatra satului” (J. Cuisener 2000); „camp semanat ogor; holdele shi fanetzele cuprinse la un loc” (Russu 1981). In exp. tzarina de fan = cosalau (ALRRM 1971: 422): „...Tat o aldina galbina / SHoi zbura peste tzarina” (TZiplea 1906: 438). Cf. srb. carina „bir dare” (DER DEX MDA); termenul autohton fara corespondent in albaneza (Russu 1981: 405406).

tzárina e (tzarna tzarinca) s.f. In Maramuresh: „locul oprit de la pashunat; fanatz semanaturi” (Budeshti); „loc oprit pentru umblatul vitelor” (Giuleshti); „unde cosam shi sapam shi nu umbla marha” (Berbeshti); „teren arabil” (Vadu Izei); „tzarina se numeshte o gradina de pascalau; tzarina se numeshte restul hotarului” (Stramtura); „tzarinca e aproape de sat; tzarina mare e mai departe” (Rozavlea); „hotarul cu recolta cu tot” (Visheu de Jos); „tot ce nu este pe imash” (Petrova) (ALR 1973: 793). TZarina „tzarna” (Papahagi 1925): „Tatai sub tzarna uscata” (idem 169 t. XXX) cu sensul de tzarana pamant; „acea parte a ogoarelor care inconjoara vatra satului” (J. Cuisener 2000); „camp semanat ogor; holdele shi fanetzele cuprinse la un loc” (Russu 1981); In exp. tzarina de fan = cosalau (ALR 1971: 422): „...Tat o albina galbina / SHoi zbura peste tzarina” (TZiplea 1906: 438). Termenul autohton (Russu 1981: 405406).

tzárina tzarini s. f. Camp cultivat; ogor aratura. ◊ TZarina olarului = terenul care lau cumparat sinedrishtii evrei de la un olar cu cei 30 de argintzi reprezentand pretzul vanzarii lui Iisus Hristos de catre Iuda dar care acesta i restituise teren care urma sa fie destinat ingroparii strainilor. Aici sa spanzurat Iuda de un arbore. Cf. scr. carina.