POÁRTA portzi s. f. 1. Deschidere intrun zid gard intro imprejmuire etc. in forma de cadru in care sau prins cu balamale tablii de lemn de fier cu scopul de a permite intrarea sau ieshirea cuiva deschizatura; deschizatura impreuna cu constructzia de lemn de fier cu balamalele etc. Radianu ma oprit inaintea unei portzi verzi inchisa k la o cetate. SADOVEANU O. II 332. Poarta este bine inchisa cu o birna grea da curmezishul. CARAGIALE O. I 290. Nici una nici doua odata incepe a bate In poarta cit ce putea. CREANGA O. A. 209. ◊ Fig. Era in vara 1916. Razboiul batea la poarta tzarii. PAS Z. I 94. Multe flori sint dar putzine Rod in lume o sa poarte Toate bat la poarta vietzii Dar se scutur multe moarte. EMINESCU O. I 226. ◊ Expr. A bate la toate portzile = a se adresa tuturor solicitind sprijin ajutor intro imprejurare grea. A sta a ramine (sau a se uita) k vitzelul la poarta noua = a sta a ramine (etc.) uimit nedumerit dezorientat (in fatza unei situatzii noi shi neashteptate careia nui potzi face fatza). (A fi) poartan poarta cu cineva = (a locui) foarte aproape de cineva (alaturi sau peste drum). A cauta o poarta de scapare = a cauta un mijloc pentru a ieshi dintro situatzie dificila. ♦ (Mai ales la pl.) Intrare intro cetate sau intrun orash (care in trecut putea fi inchisa shi ferecata). V. bariera. Catra iarna anului 1614 capitanul Tudor SHoimaru se infatzisha la portzile Iashilor cu calarime razashasca ridicata de pe Raut. SADOVEANU O. VII 118. Crezindule ajunse la portzile Bucureshtilor la Urziceni shi la Afumatzi parasesc capitala. GHICA A. 28. ◊ Poarta tzarinii v. tzarina. 2. Usha mare monumentala la intrarea principala a unei cladiri. Pe la portzi domneshti nam fost milog. BENIUC V. 10. Inainte de a intra pe poarta casei la Paras chiva se intilni cu mosh SHarban. BUJOR S. 108. ♦ Casa gospodarie. Pentru tzinerea oshtilor se orindui k de fiecare casa sau poarta (cum se zice in Ardeal) sa se dea cite opt masuri de faina shi opt masuri de ovaz sau orz. BALCESCU O. II 264. 3. Cadru format din doua bare (de lemn) verticale unite la capatul de sus printro alta bara orizontala shi avind o plasa in spate instalat pe terenurile de sport shi in care se marcheaza punctele la unele jocuri sportive (fotbal handbal hochei etc.). 4. Vale ingusta strimtoare prin care o apa ishi deschide trecerea intre doua shiruri de muntzi. V. cheie defileu. Pe la poarta muntzilor calul i iese inainte. CREANGA P. 273. Din portzile mindre de munte din stinci arcuite Iese uraganul batrin. EMINESCU O. IV 197. ♦ Loc ingust intre peretzii de stinca ai virfurilor de muntzi prin care se poate trece pe alt versant. Vinatorii atzin portzile prin care pot trece caprele negre. 5. (Invechit; in feudalism in epoca suzeranitatzii turceshti asupra tzarilor romineshti; mai ales determinat prin «inalta»«sublima» etc.) Sediul scaunul curtea guvernul sultanului. Curtea este plina tzara in mishcare: Soli trimishi de Poarta vin la adunare. BOLINTINEANU O. 36. Planul lui Cantemir... izbutise numai a da prepusuri Portzei. NEGRUZZI S. I 179.