MASHÍNA mashini s. f. 1. Sistem tehnic alcatuit din piese cu mishcari determinate care transforma o forma de energie in alta forma de energie sau in lucru mecanic util; p. restr. dispozitiv instrument aparat; mecanism mashinarie. ◊ Mashinaunealta = mashina de lucru care prelucreaza materiale prin operatzii mecanice. 2. Locomotiva. 3. Autovehicul automobil. ◊ Compus: mashinacapcana = mashina cu incarcatura exploziva care este actzionata prin telecomanda sau printrun ceas special folosita in atentate teroriste. 4. Soba de bucatarie care serveshte la pregatirea mancarii. 5. Fig. (De obicei urmat de determinari) Ansamblu de mijloace folosite intrun anumit scop (reprobabil). 6. Epitet dat unui om care lucreaza mult shi cu mishcari automate mecanice. Din fr. machine germ. Maschine.

mashina [At: CR (1832) 55²/6 / V: (rar) ~shin s (reg) marsh~ marsh~ mash~ marshana mesh~ mosh~ mush~ / Pl: ~ni / E: fr machine ger Maschine] 1 Sistem tehnic de transformare a unei forme de energie in alta sau in lucra mecanic util. 2 (Prc) Dispozitiv. 3 (ic) ~unealta Mashina de lucra care prelucreaza materiale prin operatzii mecanice. 4 (Spc) Automobil. 5 (Spc) Locomotiva. 6 (Spc; reg) Tren. 7 (Inv; shis ~ de gatit) Soba de bucatarie. 8 (Reg) Stomac. 9 Mashinarie (1). 10 (Reg) Fabrica. 1112 (Fig) Ansamblu de mijloace folosite intrun anumit scop (reprobabil). 13 Om care lucreaza mult shi cu mishcari automate mecanice. 14 (Reg) Chibrit 15 (Reg; if moshina) Bumbac de urzit.

MASHÍNA mashini s. f. 1. Sistem tehnic alcatuit din piese cu mishcari determinate care transforma o forma de energie in alta forma de energie sau in lucru mecanic util; p. restr. dispozitiv instrument aparat; mecanism mashinarie. ◊ Mashinaunealta = mashina de lucru care prelucreaza materiale prin operatzii mecanice. 2. Locomotiva. 3. Autovehicul automobil. 4. Soba de bucatarie care serveshte la pregatirea mancarii. 5. Fig. (De obicei urmat de determinari) Ansamblu de mijloace folosite intrun anumit scop (reprobabil). 6. Epitet dat unui om care lucreaza mult shi cu mishcari automate mecanice. Din fr. machine germ. Maschine.

MASHÍNA mashini s. f. 1. Sistem tehnic alcatuit din piese cu mishcari determinate care transforma o forma de energie in energie mecanica a unor solide mobile sau invers. Scot fum negru mashinile cu cosh inalt. STANCU D. 215. ◊ Mashina de fortza = mashina care cedeaza energie utilizabila in tehnica numai dupa ce a mai fost supusa unei transformari. Mashina de lucru = mashina care transforma energie cedind lucru mecanic folosit direct la prelucrarea sau la deplasarea unor obiecte. Mashinaunealta = mashina de lucru care prelucreaza materiale prin operatzii mecanice de ashchiere taiere forfecare etc. Imbunatatzirea calitatzii mashinilorunelte este strins legata de o serie de masuri tehnicoorganizatorice. SCINTEIA 1953 nr. 2677. ◊ (Urmat de determinari aratind forma de energie folosita) Mashina electrica. ◊ (Urmat de determinari aratind operatzia la care e folosita) Nevasta lui Mogrea duruie la mashina de cusut. C. PETRESCU I.II 128. Mashina de gatit = instalatzie speciala in bucatarie care se gateshte; plita. ◊ (Determinarea este subintzeleasa) Dosarul... sa trecut la dactilografiat. Cu cine ai batut la mashina Marine? BARANGA I. 205. Trecura in fuga peste rindurile scrise de mashina. MIHALE O. 478. Un manuscris transcris curat la mashina k un raport administrativ. C. PETRESCU C. V. 23. ◊ (Urmat de determinari calitative) Lucreaza tacut shi automat k o mashina de precizie. CAMIL PETRESCU U. N. 399. Mashina infernala v. infernal. ◊ (Urmat de determinari aratind domeniul in care este folosit sistemul) Mashini agricole. Fig. [Oamenii sovietici] au sfarimat fioroasa mashina de razboi nazista au cishtigat cea mai mare victorie din toate timpurile. STANCU U.R.S.S. 190. 2. Nume dat in mod curent citorva sisteme tehnice actzionate prin motoare de diferite tipuri: a) locomotiva. Mashina fluiera trenul urni din loc. PETRESCU S. 41. Soseshte trenul de la Tecuci shi se opreshte mashina chiar in dreptul ferestrei lui mosh Gheorghe. SP. POPESCU M. G. 34. Neam suit in vagon shi: mina baiete! Mina baiete adeca shuiera mashina! NEGRUZZI S. I 324. b) batoza. Domnul Ivancea vrea sa vii cu snopii de la cimp drept la mashina. DUMITRIU B. F. 24. SHi am inceput sa arunc la snopi in mashina. PREDA I. 22. c) automobil. Ma ashteapta la coltz mashina lui varumeu. PETRESCU C. V. 73. Mam urcat intro mashina de curse. SAHIA U.R.S.S. 92. 3. (Popular) Mashinarie. (Fig.) Sa intors mashina lumii cu voi viitorul trece; Noi sinteni iarashi trecutul fara inimi trist shi rece. EMINESCU O. I 35. Varianta: mahína (KOGALNICEANU S. 83) s. f.

MASHÍNA s.f. 1. Sistem tehnic format din piese cu anumite mishcari care transforma o forma de energie in alta forma de energie; dispozitiv aparat instrument format din mai multe piese care este pus in mishcare de o fortza in scopul obtzinerii anumitor efecte. 2. Nume dat unor sisteme tehnice puse in mishcare prin diferite feluri de motoare: a) locomotiva; b) batoza; c) automobil. 3. (Pop.) Mashinarie; mecanism. [Var. machina s.f. / < fr. machine cf. lat. machina].

MASHÍNA s. f. 1. sistem tehnic format din organe shi mecanisme cu anumite mishcari care transforma o forma de energie in alta. 2. sistem de mecanisme destinat determinarii unor marimi fizice. ◊ (p. restr.) dispozitiv aparat instrument. 3. automobil. ◊ locomotiva. ◊ batoza. (< fr. machine germ. Maschine)

MASHÍNA ~i f. 1) Sistem tehnic constand din piese ce functzioneaza coordonat transformand o forma de energie in alta sau efectuand un lucru mecanic util. * ~agricola mashina folosita in agricultura. ~unealta mashina echipata cu scule pentru ashchiere forfecare taiere sau pentru deformare plastica. ~ electrica mashina care transforma energia electrica in energie mecanica shi invers. ~ de calcul (sau de calculat) mijloc tehnic de mecanizare sau de automatizare a operatziilor de calcul shi de prelucrare a informatziei care poate fi actzionat manual electric sau electronic. 2) Orice mecanism (cu motor) sau dispozitiv instrument (mecanic) ce efectueaza un lucru util. ~ de spalat. ~ de cusut. ~ de scris. ~ de gatit. 3) Autovehicul pentru transportul de persoane shi materiale; automobil. 4) Vehicul de cale ferata pentru remorcarea vagoanelor; locomotiva. 5) fig. Ansamblu complex de mijloace folosite intrun anumit scop (reprobabil). ~ de stat. [G.D. mashinii] /<fr. machine germ. Maschine

mashina f. 1. aparat ce serva a pune in mishcare a ridica a trage a arunca ceva sau prin care se pune in activitate un agent natural precum focul aerul apa; 2. orice instrument sau unealta de care se serveshte industria; mashina infernala aparat menit a produce o exploziune ucigasha; mashina animala totalitatea organelor omului; mashina Statului guvernul unei tzari; 3. mecanism: s’a intors mashina lumii EM.; 4. fig. om fara vointza sau energie: e o mashina 5. numele popular al automobilului. (= fr. machine).

*mashína f. pl. ĭ (fr. machine d. lat. máchina care vine d. vgr. mehané doric mahaná mashina. V. machina). Aparat combinat p. a produce oarecare efecte: pin mashina se tinde din ce in ce sa se inlocuĭasca omu in industrie. Fig. Om din care potzĭ face ce vreĭ manechin marioneta. Mashina infernala mashina destinata sa explodeze k sa ucida. Mashina animala totalitatea organelor omuluĭ. Mashina statuluĭ mecanizmu statuluĭ modu cum e organizat shi functzioneaza guvernu shi serviciile unuĭ stat. Mashina lumiĭ modu cum e compusa lumea. V. cusut shi scris.

machina sf [At: IST. AM. 11^V/I / V: mah~ / Pl: ~e / E: lat machina rs махина it macchina] 1 (Inv) Mashina (1). 2 Ansamblu de elemente care formeaza un tot unitar Si: sistem. 3 (Fig) Uneltire.

mahina sf vz machina

mashin s vz mashina

meshina² sf vz mashina

meshtina sf vz meshina¹

moshina sf vz mashina

MACHÍNA s.f. v. mashina.

aviónmashína s. n. ◊ „O noua forma de turism (Fly and Drive) avionmashina va fi organizata de Automobil Clubul Roman in colaborare cu TAROM shi cu o serie de alte companii aviatice. In noua formula de turism organizat excursionishtii [...] vor avea la dispozitzie mashini fara shofer pe aeroportul internatzional Otopeni.” R.l. 29 I 71 p. 5 (din avion + mashina dupa engl. Fly and Drive)

*máchina f. pl. ĭ shi e (it. máchina shi mácchina mashina lat. máchina. Turc. [d. it.] mákina. V. mashina mecanic). Mashina de vinturat cerealele dupa ce aŭ fost treĭerate. SHi la Cant. máhina (d. lat.) mashina.

*máhina V. machina.

mashína s. f. g.d. art. mashínii; pl. mashíni

mashína s. f. g.d. art. mashínii; pl. mashíni

MASHÍNA s. 1. v. automobil. 2. v. locomotiva. 3. mashina de calcul v. calculator. 4. mashina de cules v. monotaster. 5. aparat. (~ de barbierit.) 6. soba (prin Transilv. shi Olt.) plat (Bucov. Transilv. Ban. shi Olt.) shparhat. (~ de gatit.) 7. mashina de spirt v. spirtiera. 8. mashina infernala = bomba.

MASHÍNA s. v. batoza chibrit fabrica mashinarie mecanism treieratoare uzina.

MASHINA s. 1. automobil (fam.) auto. (Umbla in ~.) 2. locomotiva tren (inv. shi pop.) car de foc (reg.) tzug (inv.) trasura cu aburi. (~ unei garnituri feroviare.) 3. aparat. (~ de barbierit.) 4. soba (prin Transilv. shi Olt.) plat (Bucov. Transilv. Ban. shi Olt.) shparhat. (~ de gatit.) 5. mashina de spirt = spirtiera lampa de spirt.

mashina s. v. BATOZA. CHIBRIT. FABRICA. MASHINARIE. MECANISM. TREIERATOARE. UZINA.

mashína (mashíni) s. f. 1. Sistem tehnic. 2. Automobil. 3. Primus spirtiera. Var. (inv.) ma(c)hina. Mr. machina megl. mashina. Fr. machine shi anterior (sec. XVIII) din lat. machina. Der. mashinal (var. inv. machinal) adj. (mecanic) din fr. machinal; mashinaliceshte adv. dupa fr. machinalement; mashinarie s. f. (mecanism) din fr. machinerie; mashinist s. m. (mecanic); mashinism s. n. A mashina vb. din fr. machiner este un galicism.

MASHINA AERODINAMICA / ZBURATOARE vehicul care se deplaseaza prin aer.

mashina de vant (it. colifona; fr. éoliphone; germ. Windmaschine) pseudoinstrument alcatuit dintrun cilindru mare de lemn care prin rotirea cu ajutorul unui maner freaca o bucata de matase sau tafta intinsa pe un stativ de lemn. Se obtzin sunete asemanatoare rafalelor de vant cu inaltzimi shi intensitatzi variabile. M. a fost utilizata de R. Strauss in Don Quichotte de M. Ravel in Daphnis shi Chloe de R. Vaughan Williams in Simfonia Antarctica.

a face mashina cuiva expr. (intl.) a face pe cineva sa piarda intrun fel sau altul.

MASHÍNA s. f. I. 1. Sistem tehnic de transformare a unei forme de energie in alta forma de energie sau in lucru mecanic util; p. res.tr. dispozitiv instrument aparat. Cf. VALIAN V. NEGULICI. Nu crutza ostinele shi cheltuiele de a inzastra... [tipografia] cu mashinile uneltele shi caracterele cele mai alese shi mai frumoase (a. 1851). URiCARIUL XIII 342 cf. POLIZU. Are velnitza cu mashina. NEGRUZZI S. I 199. A! Civilizare! Secol de progres shi industrie Ai mashini de aburi duse shi cu trasnetul te joci. MACEDONSKI O. I 82. Inamicul lucreaza tacut shi automat k o mashina de precizie. CAMIL PETRESCU U. N. 399. Se scoate din fabrica o mashina noua. SAHIA N. 30. Pírghia este cea mai simpla mashina. ENC. TEHN. I 225. Mashini cu mishcare alternativa. SOARE MASH. 107. In filatura bumbacului normal se utilizeaza pentru torsul subtzire doua feluri de mashini. IONESCUMUSCEL FIL. 212 cf. 214 295. Mashina in economia socialista reprezinta un mijloc puternic de ushurare a muncii de ridicare a productivitatzii. LUPTA DE CLASA 1 952 nr. 4 69. Iara noastra nu avea intreprinderi producatoare de mashini. SCINTEIA 1952 nr. 2 387. Carbune de lemn mina marshina. ALR I 1672/18 cf. ALR II 4136/27 53 105 141 235 6 705/551 A I 22 26 III 16. ◊ (Mai ales la pl.) Mashinaunealta = mashina de lucru care prelucreaza materiale prin operatzii mecanice. Mashiniunelte pentru prelucrat lemnul de dat la rindea de frezat de gaurit de ascutzit scule de timplarie. NICA L. VAM. 152. Progresele realizate in ultimul timp in constructzia mashinilorunelte dau posibilitatea prelucrarii foarte exacte a pieselor de cea mai mare precizie. IOANOVICI TEHN. 6 cf. 136 193 230. ORBONASH MEC. 63. Intreprinderile producatoare. . . utilate cu cel putzin 5 mashiniunelte. leg. ec. pl. 26. Imbunatatzirea calitatzii mashinilorunelte. SCINTEIA 1953 nr. 2677. ◊ (Urmat de determinari care indica domeniul in care este folosit sistemul tehnic) Mashini industriale pentru industria textila. NICA L. VAM. 151. Dezvoltarea industriei a creat posibilitatea de a se trimite la sate un mare numar de mashini agricole. SCINTEIA 1 953 nr. 2 547 cf. ALR II 5107/64 157 316. ◊ (Urmat de determinari care indica operatzia efectuata shi alcatuind impreuna cu determinarea denumirea sistemului tehnic respectiv) In Bavaria sau aflat o mashina (unealta) de treirat prin care intrun ceas se treira 59 snopi. CR (1 832) 55²/6 cf. BIANU D. S. Mashini de tors. GOLOGAN R. 30. Indoirea se face la rece cu ajutorul mashinii de indoit. IOANOVICI TEHN. 157. Mashinile de filetat sint mashini de constructzie speciala. id. ib. 345. Nevasta lui Mogrea duruie la mashina de cusut. C. PETRESCU I. II 128. Nu sau gindit sa cumpere o mashina de tuns pentru copiii saraci o mashina a shcolii. I. BOTEZ B. I 150. Ashteapta. . . i porunci ea aprinzind mashina de spirt la care trebuia sa incalzeasca bulionul de gaina. TEODOREANU M. II 57. In timp ce Manditza infierbintase mashina de calcat el ishi lustruise pantofii galbeni. id. ib. 164. Majoritatea gaurilor executate in atelier se fac la mashinile de gaurit. ORBONASH MEC. 239 cf. 216 300. Mashina de stropit (sau de impietrit) vie. DS 188. Mashina de rasucit cu inelushe. IONESCUMUSCEL TZES. 212. Mashina de spirt clocotea neintrerupt iar fumul tzigarilor se amesteca cu aburul de cafea shi alcool denaturai invelind in cetzuri pe locatar. CALINESCU E. 180. Prindea volan unei fuste largi incretzite la mashina de cusut. STANCU R. A. II 100. Intre timp k un huruit indepartat se auzea din launtrul casei zgomotul mashinii de cusut. PREDA M. 165 cf. ALRM SN I h 155 156. Mashina de secerat. ALR SN I h 57. Mashina de vinturat. ALR I 925/708 cf. ALR SN I h 82. Mashina de macinat (cafea piper etc.). Cf. ALR I 709/77 388 ALR II 3 978/260 365. Mashina de zdrobit (sau de stors) struguri. Cf. ALR SN I h 232 233 235. Mashina de taiat scinduri. ALR I 1850/59 cf. ALR II 6423/272 325. Mashina de sapa. ALR SN I h 99 cf. A II 12. (Eliptic) Despartzirea semintzelor din paie se face. . . prin baterea snopilor cu mashina. I. IONESCU C. 182/27. Va trimit o copie batuta la mashina. C. PETRESCU I. II 49. A fost tuns pe scaunel cu mashina gospodariei. ARGHEZI C. J. 89. Am inceput sa arunc la snopi in mashina. PREDA I. 22. Trecura in fuga peste rindurile scrise de mashina. MIHALE O. 478 cf. GRAIUL I 336 ALR I 921 925 ALR II 3 387 4 136 ALR SN I H 61 72 83 ALR SN II H 526 A I 20 23 35 42. ♦ S p e c. Automobil. Era atit praf shi larma pe shosea mai ales k mashini treceau necontenit incit nu auzeam shi nu vedeam nimic. CAMIL PETRESCU p. 123. Ma ashteapta la coltz mashina lui varumeu. C. PETRESCU C. V. 73 cf. id. I. I 20. Mam dus. . . pe shosea shi am oprit o mashina. SEBASTIAN T. 20 cf. 339. Daca vretzi va trimit mashina sa va plimbatzi. TEODOREANU M. II 29. O doamna blonda tinara sa urcat la volan shin clipa urmatoare mashina sa desprins lina din amortzirea ei. PAS Z. I 12. Or fi gasit cei de la comandament mashina in drum fara stapin. V. ROM. septembrie 1 954 25. ♦ S p e c. Locomotiva. Mina baiete adeca shuiera mashina! NEGRUZZI S. I 324. Un shuier ascutzit al mashinii vestea apropierea unei statzii. SAM. VI 445. Soseshte trenul de la Tecuci shi se opreshte mashina chiar in dreptul ferestrei lui Mosh Gheorghe. SP. POPESCU M. G. 34. Mashina fluiera trenul urni din loc. C. PETRESCU S. 40. Fumul mashinei indesit tulbura noaptea. TEODOREANU M. II 207 cf. SHEZ. VII 187 BIRLEA C. P. 17 ALR III h 871. ** S p e c. (Regional) Tren. Cf. DENSUSIANU TZ. H. 324. Batate focu moshina Cind eshti goala meri mai lina. ARH. FOLK. VI 175 cf. ALR SN III h 867. ◊ Soba (de bucatarie). Cf. CADE. Bucataria mare e intunecata cu mashinile racite. DEMETRIUS A. 40 cf. ALR II/I h 279. ♦ (Regional) Stomac (NiculitzelTulcea). Cf. ALR I 124/684. 2. Mashinarie (1). Cf. POLIZU BARCIANU ALEXI W. SCRIBAN D. DM. 3. (Regional) Fabrica. In mahalaua Tatarashii linga biserica sf. Dimitrie sau deschis o mashina unde se face fede macaroane stelutze. AR (1841) 296²/17 cf. L. ROM. 1 964 nr. 5 458 459 460. 4. F i g. (De obicei cu determinari) Ansamblu de mijloace folosite intrun anumit scop (reprobabil). Mashina academica mergea in gol cu unsoarea laudei de sine sau a elogierilor reciproce. CONTEMP. 1948 nr. 109 7/1. Proletariatul cucerind puterea nu mai poate sa se serveasca de vechea mashina de stat instrument de asuprire singeroasa in slujba claselor exploatatoare. SCINTEIA 1953 nr. 2 563. Partidul chema pe totzi patriotzii sa lupte cu arma in mina impotriva mashinii de razboi fasciste sa saboteze productzia de razboi. GHEORGHIUDEJ ART. CUV³. 536 cf. 630. 5. Epitet dat unui om care lucreaza mult (shi cu mishcari automate mecanice). II. (Regional) 1. Chibrit. Sclipind k nishte capete de mashini. MARIAN ap. CADE cf. VAIDA. Bit di mashina. ALR I 1610/87 cf. ALR II/I h 276. Aprindem o mashina. ALR II/I MN 128 3 858/310 cf. 3 858/325 A I 12 17 20 21 22 23 31 35 36 LEXIC REG. 9 20. 2. (In forma moshina) Bumbac de urzit (CasheiuDej). CV 1 949 nr. 7 34. Cind facem pinza amestecata urzim tat un fir de moshina shi unu de cinepa. ib. Pl.: mashini. SHi: (rar) mashín (COSTINESCU) subst.; (regional) mashina moshina meshína (ALR SN II h 526 ib.III h 871) mushina (ALR I 1610/266 283 345 A I 20) marshína marshína (ALR II 5 163/21 95) mirshina (ALR SN II h 526) s. f. Din fr. machine germ. Maschine.

MACHINA s. f. (Invechit) 1. Mashina (I 1). Nu poate nime intzalege cu ce chip fara agiutoriul a nici unii mahine au putut a le scoate. IST. AM. 11^v/l cf. 61^r/21. Era pus mai mare preste mahinele cetatzei. SHINCAI HR. I 113/22. Tot feliul de mahini de razboi. KOGALNICEANU S. 83. Prima machina mishcata prin virtutea aburilor fu cea inventata la 1690. FILIMON O. II 55 cf. I 365. Machina de vinturat. ALR I 925/618. ◊ F i g. Ei nu sint alta fara o mahina care o impinge cine cum i place. BUDAIDELEANU TZ. 268. ♦ Ansamblu de elemente care formeaza un tot unitar; sistem. (F i g.) Acel minunat meshter carile au facut... shi toata mahina adeca multzimea acea minunata shi pre impodobita a lumii. CRITIL I/22. 2. F i g. Uneltire intriga. COSTINESCU. Pl.: machine. SHi: máhina s. f. Din lat. machina. Cf. rus. м а х и н а it. macchina.