MASHÍNA s. f. I. 1. Sistem tehnic de transformare a unei forme de energie in alta forma de energie sau in lucru mecanic util; p. res.tr. dispozitiv instrument aparat. Cf. VALIAN V. NEGULICI. Nu crutza ostinele shi cheltuiele de a inzastra... [tipografia] cu mashinile uneltele shi caracterele cele mai alese shi mai frumoase (a. 1851). URiCARIUL XIII 342 cf. POLIZU. Are velnitza cu mashina. NEGRUZZI S. I 199. A! Civilizare! Secol de progres shi industrie Ai mashini de aburi duse shi cu trasnetul te joci. MACEDONSKI O. I 82. Inamicul lucreaza tacut shi automat k o mashina de precizie. CAMIL PETRESCU U. N. 399. Se scoate din fabrica o mashina noua. SAHIA N. 30. Pírghia este cea mai simpla mashina. ENC. TEHN. I 225. Mashini cu mishcare alternativa. SOARE MASH. 107. In filatura bumbacului normal se utilizeaza pentru torsul subtzire doua feluri de mashini. IONESCUMUSCEL FIL. 212 cf. 214 295. Mashina in economia socialista reprezinta un mijloc puternic de ushurare a muncii de ridicare a productivitatzii. LUPTA DE CLASA 1 952 nr. 4 69. Iara noastra nu avea intreprinderi producatoare de mashini. SCINTEIA 1952 nr. 2 387. Carbune de lemn mina marshina. ALR I 1672/18 cf. ALR II 4136/27 53 105 141 235 6 705/551 A I 22 26 III 16. ◊ (Mai ales la pl.) Mashinaunealta = mashina de lucru care prelucreaza materiale prin operatzii mecanice. Mashiniunelte pentru prelucrat lemnul de dat la rindea de frezat de gaurit de ascutzit scule de timplarie. NICA L. VAM. 152. Progresele realizate in ultimul timp in constructzia mashinilorunelte dau posibilitatea prelucrarii foarte exacte a pieselor de cea mai mare precizie. IOANOVICI TEHN. 6 cf. 136 193 230. ORBONASH MEC. 63. Intreprinderile producatoare. . . utilate cu cel putzin 5 mashiniunelte. leg. ec. pl. 26. Imbunatatzirea calitatzii mashinilorunelte. SCINTEIA 1953 nr. 2677. ◊ (Urmat de determinari care indica domeniul in care este folosit sistemul tehnic) Mashini industriale pentru industria textila. NICA L. VAM. 151. Dezvoltarea industriei a creat posibilitatea de a se trimite la sate un mare numar de mashini agricole. SCINTEIA 1 953 nr. 2 547 cf. ALR II 5107/64 157 316. ◊ (Urmat de determinari care indica operatzia efectuata shi alcatuind impreuna cu determinarea denumirea sistemului tehnic respectiv) In Bavaria sau aflat o mashina (unealta) de treirat prin care intrun ceas se treira 59 snopi. CR (1 832) 55²/6 cf. BIANU D. S. Mashini de tors. GOLOGAN R. 30. Indoirea se face la rece cu ajutorul mashinii de indoit. IOANOVICI TEHN. 157. Mashinile de filetat sint mashini de constructzie speciala. id. ib. 345. Nevasta lui Mogrea duruie la mashina de cusut. C. PETRESCU I. II 128. Nu sau gindit sa cumpere o mashina de tuns pentru copiii saraci o mashina a shcolii. I. BOTEZ B. I 150. Ashteapta. . . i porunci ea aprinzind mashina de spirt la care trebuia sa incalzeasca bulionul de gaina. TEODOREANU M. II 57. In timp ce Manditza infierbintase mashina de calcat el ishi lustruise pantofii galbeni. id. ib. 164. Majoritatea gaurilor executate in atelier se fac la mashinile de gaurit. ORBONASH MEC. 239 cf. 216 300. Mashina de stropit (sau de impietrit) vie. DS 188. Mashina de rasucit cu inelushe. IONESCUMUSCEL TZES. 212. Mashina de spirt clocotea neintrerupt iar fumul tzigarilor se amesteca cu aburul de cafea shi alcool denaturai invelind in cetzuri pe locatar. CALINESCU E. 180. Prindea volan unei fuste largi incretzite la mashina de cusut. STANCU R. A. II 100. Intre timp k un huruit indepartat se auzea din launtrul casei zgomotul mashinii de cusut. PREDA M. 165 cf. ALRM SN I h 155 156. Mashina de secerat. ALR SN I h 57. Mashina de vinturat. ALR I 925/708 cf. ALR SN I h 82. Mashina de macinat (cafea piper etc.). Cf. ALR I 709/77 388 ALR II 3 978/260 365. Mashina de zdrobit (sau de stors) struguri. Cf. ALR SN I h 232 233 235. Mashina de taiat scinduri. ALR I 1850/59 cf. ALR II 6423/272 325. Mashina de sapa. ALR SN I h 99 cf. A II 12. (Eliptic) Despartzirea semintzelor din paie se face. . . prin baterea snopilor cu mashina. I. IONESCU C. 182/27. Va trimit o copie batuta la mashina. C. PETRESCU I. II 49. A fost tuns pe scaunel cu mashina gospodariei. ARGHEZI C. J. 89. Am inceput sa arunc la snopi in mashina. PREDA I. 22. Trecura in fuga peste rindurile scrise de mashina. MIHALE O. 478 cf. GRAIUL I 336 ALR I 921 925 ALR II 3 387 4 136 ALR SN I H 61 72 83 ALR SN II H 526 A I 20 23 35 42. ♦ S p e c. Automobil. Era atit praf shi larma pe shosea mai ales k mashini treceau necontenit incit nu auzeam shi nu vedeam nimic. CAMIL PETRESCU p. 123. Ma ashteapta la coltz mashina lui varumeu. C. PETRESCU C. V. 73 cf. id. I. I 20. Mam dus. . . pe shosea shi am oprit o mashina. SEBASTIAN T. 20 cf. 339. Daca vretzi va trimit mashina sa va plimbatzi. TEODOREANU M. II 29. O doamna blonda tinara sa urcat la volan shin clipa urmatoare mashina sa desprins lina din amortzirea ei. PAS Z. I 12. Or fi gasit cei de la comandament mashina in drum fara stapin. V. ROM. septembrie 1 954 25. ♦ S p e c. Locomotiva. Mina baiete adeca shuiera mashina! NEGRUZZI S. I 324. Un shuier ascutzit al mashinii vestea apropierea unei statzii. SAM. VI 445. Soseshte trenul de la Tecuci shi se opreshte mashina chiar in dreptul ferestrei lui Mosh Gheorghe. SP. POPESCU M. G. 34. Mashina fluiera trenul urni din loc. C. PETRESCU S. 40. Fumul mashinei indesit tulbura noaptea. TEODOREANU M. II 207 cf. SHEZ. VII 187 BIRLEA C. P. 17 ALR III h 871. ** S p e c. (Regional) Tren. Cf. DENSUSIANU TZ. H. 324. Batate focu moshina Cind eshti goala meri mai lina. ARH. FOLK. VI 175 cf. ALR SN III h 867. ◊ Soba (de bucatarie). Cf. CADE. Bucataria mare e intunecata cu mashinile racite. DEMETRIUS A. 40 cf. ALR II/I h 279. ♦ (Regional) Stomac (NiculitzelTulcea). Cf. ALR I 124/684. 2. Mashinarie (1). Cf. POLIZU BARCIANU ALEXI W. SCRIBAN D. DM. 3. (Regional) Fabrica. In mahalaua Tatarashii linga biserica sf. Dimitrie sau deschis o mashina unde se face fede macaroane stelutze. AR (1841) 296²/17 cf. L. ROM. 1 964 nr. 5 458 459 460. 4. F i g. (De obicei cu determinari) Ansamblu de mijloace folosite intrun anumit scop (reprobabil). Mashina academica mergea in gol cu unsoarea laudei de sine sau a elogierilor reciproce. CONTEMP. 1948 nr. 109 7/1. Proletariatul cucerind puterea nu mai poate sa se serveasca de vechea mashina de stat instrument de asuprire singeroasa in slujba claselor exploatatoare. SCINTEIA 1953 nr. 2 563. Partidul chema pe totzi patriotzii sa lupte cu arma in mina impotriva mashinii de razboi fasciste sa saboteze productzia de razboi. GHEORGHIUDEJ ART. CUV³. 536 cf. 630. 5. Epitet dat unui om care lucreaza mult (shi cu mishcari automate mecanice). II. (Regional) 1. Chibrit. Sclipind k nishte capete de mashini. MARIAN ap. CADE cf. VAIDA. Bit di mashina. ALR I 1610/87 cf. ALR II/I h 276. Aprindem o mashina. ALR II/I MN 128 3 858/310 cf. 3 858/325 A I 12 17 20 21 22 23 31 35 36 LEXIC REG. 9 20. 2. (In forma moshina) Bumbac de urzit (CasheiuDej). CV 1 949 nr. 7 34. Cind facem pinza amestecata urzim tat un fir de moshina shi unu de cinepa. ib. Pl.: mashini. SHi: (rar) mashín (COSTINESCU) subst.; (regional) mashina moshina meshína (ALR SN II h 526 ib.III h 871) mushina (ALR I 1610/266 283 345 A I 20) marshína marshína (ALR II 5 163/21 95) mirshina (ALR SN II h 526) s. f. Din fr. machine germ. Maschine.