DISPOZITÍV dispozitive s. n. 1. Ansamblu de piese legate intre ele intrun anumit fel (de obicei imobil) care indeplineshte o functzie bine determinata intrun sistem tehnic. ◊ (Electron.) Dispozitiv optoelectronic = dispozitiv care are proprietatea de a transforma un semnal luminos intrunul electric sau invers. 2. Dispunerea pe teren a trupelor in vederea unei actziuni de lupta sau a unei deplasari; p. ext. (concr.) trupele astfel dispuse pe teren (shi zona in care se afla). 3. Parte finala a unei hotarari judecatoreshti in care se arata solutzia data litigiului (shi unele dispozitzii accesorii). Din fr. dispositif.

dispozitiv ~a [At: COSTINESCU / Pl: ~i ~e / E: fr dispositif] 1 sn (Inv) Parte finala a unui decret sau a unei hotarari judecatoreshti in care se arata solutzia data litigiului (shi unele dispozitzii accesorii). 2 sn (Ivr) Sediu unde se emit dispozitivele (1) unei legi. 3 sn Ansamblu de piese legate intre ele intrun anumit fel (de obicei imobil) care indeplineshte o functzie determinaa intrun sistem tehnic. 4 sn (Pex) Mod de aranjare. 5 sn (Elt; is) ~ optoelectronic Dispozitiv care are proprietatea de a transforma un semnal luminos intrunul electric sau invers. 6 sn Dispunere pe teren a trupelor in vederea unei actziuni de lupta sau a unei deplasari. 7 sn (Ccr) Trupe dispuse pe teren (shi zona in care se afla). 89 a (Inv) Prin care se ia (sau se da) o anumita dispozitzie (3).

DISPOZITÍV dispozitive s. n. 1. Ansamblu de piese legate intre ele intrun anumit fel (de obicei imobil) shi care indeplineshte o functzie bine determinata intrun sistem tehnic. ◊ (Electron.; in sintagma) Dispozitiv optoelectronic = dispozitiv care are proprietatea de a transforma un semnal luminos intrunul electric sau invers. 2. Dispunerea pe teren a trupelor in vederea unei actziuni de lupta sau a unei deplasari; p. ext. (concr.) trupele astfel dispuse pe teren (impreuna cu zona in care se afla). 3. Parte finala a unei hotarari judecatoreshti in care se arata solutzia data litigiului (shi unele dispozitzii accesorii). Din fr. dispositif.

DISPOZITÍV dispozitive s. n. 1. Ansamblu (accesoriu) de piese imobile una fatza de alta care indeplineshte o functzie bine determinata intrun sistem tehnic. Dispozitiv mecanic. Dispozitiv de sigurantza. 2. Dispunerea pe teren a trupelor in vederea unor operatzii militare. Dispozitiv de lupta. 3. (Invechit) Parte a unei legi a unui decret a unei ordonantze sau a unei hotariri judecatoreshti care cuprinde punctele care urmeaza sa fie executate. Aflase oare posibilitate la noi de a se aplica legea observinduse dispozitivul ei? ODOBESCU S. III 345.

DISPOZITÍV s.n. 1. Ansamblu de piese care indeplineshte o anumita functzie intrun sistem tehnic. 2. Dispozitzie pe teren a unor trupe pentru lupta pentru o operatzie militara. 3. Parte finala a hotararii unui organ de jurisdictzie. [< fr. dispositif it. dispositivo].

DISPOZITÍV s. n. 1. ansamblu de piese care indeplineshte o anumita functzie intrun sistem tehnic. 2. mod de dispunere pe teren a unor trupe pentru lupta pentru o operatzie militara. 3. parte finala a hotararii unui organ de jurisdictzie. (< fr. dispositif)

DISPOZITÍV ~e n. 1) Ansamblu de piese sau organe legate intre ele shi dispuse in asha fel incat sa poata indeplini o anumita functzie intrun sistem tehnic. 2) Ansamblu de mijloace shi fortze militare dispuse in conformitate cu un plan in vederea unui anumit scop. /<fr. dispositif

dispozitiv n. 1. partea unei legi sentintze sau decret ce contzine dispozitziunile; 2. aranjarea partzilor unui aparat tehnic: dispozitivul unui aparat fotografic.

* dispozitív n. pl. e (fr. dispositif d. lat. dispósitus ashezat). Ashezare dispozitziune (intr’o mashinarie). Hotarire deciziune orinduire.

dispozitív s. n. pl. dispozitíve

dispozitív s. n. pl. dispozitíve

DISPOZITÍV s. (TEHN.) mecanism (inv. shi reg.) meshteshug. (Un ~ ingenios de stropit.)

DISPOZITIV s. (TEHN.) mecanism (inv. shi reg.) meshteshug. (Un ~ ingenios de stropit.)

DISPOZITIV DE LARGARE sistem de separare rapida a voalurii parashutei principale dupa o functzionare incorecta pentru a asigura deschiderea corecta a parashutei de rezerva.

DISPOZITIV DE LUPTA AL FORMATZIILOR DE AVIOANE dispunere in zbor a avioanelor in scopul executarii in comun a unei misiuni in deplina securitate a zborului importante fiind pentru aceasta: distantza dintre avioane (masurat in sensul frontului) adancimea formatziei (masurata in directzia de zbor de la primul la ultimul avion pe intregul dispozitiv de lupta) largimea formatziei (masurata de front pe intregul dispozitiv de lupta) inaltzimea formatziei (data de masurarea pe verticala a spatziului ocupat de toate avioanele). Dispozitivele de lupta folosite pentru celule sunt in: linie diagonala fir de avioane pentru patrule sageata sau diagonala pentru escadrile sageata diagonala sau serpentina de patrule.

DISPOZITIV DE STABILIZARE suprafatza textila sau parashuta cu rol de stabilizare a caderii libere a unui parashutist sau a unui tandem de parashutishti.

DISPOZITIV PENTRU DESCHIDERE AUTOMATA aparat de constructzie speciala (format in principal dintro capsula aneroida mecanism de ceasornic shi sisteme de arcuri) putand fi atashat parashutei principale (sau de rezerva) pentru a o deschide la altitudinea stabilita in caz k parashutistul nu a actzionat comanda manuala la timp.

DISPOZITIV PENTRU REZOLVAREA INCIDENTELOR IN PARASHUTISM cutzit special ascutzit pe ambele partzi avand varful bont sau lama subtzire shi ascutzita atashata unui maner special ushor de manevrat destinat taierii rapide a suspantelor parashutei care a functzionat incorect in caz de imposibilitate de a larga voalura parashutei pentru a putea deschide in sigurantza parashuta de rezerva.