MACHINA s. f. (Invechit) 1. Mashina (I 1). Nu poate nime intzalege cu ce chip fara agiutoriul a nici unii mahine au putut a le scoate. IST. AM. 11^v/l cf. 61^r/21. Era pus mai mare preste mahinele cetatzei. SHINCAI HR. I 113/22. Tot feliul de mahini de razboi. KOGALNICEANU S. 83. Prima machina mishcata prin virtutea aburilor fu cea inventata la 1690. FILIMON O. II 55 cf. I 365. Machina de vinturat. ALR I 925/618. ◊ F i g. Ei nu sint alta fara o mahina care o impinge cine cum i place. BUDAIDELEANU TZ. 268. ♦ Ansamblu de elemente care formeaza un tot unitar; sistem. (F i g.) Acel minunat meshter carile au facut... shi toata mahina adeca multzimea acea minunata shi pre impodobita a lumii. CRITIL I/22. 2. F i g. Uneltire intriga. COSTINESCU. Pl.: machine. SHi: máhina s. f. Din lat. machina. Cf. rus. м а х и н а it. macchina.