APARÁT aparate s. n. 1. Sistem de piese care serveshte pentru o operatzie mecanica tehnica shtiintzifica etc. Aparat de radio. Aparat telegrafic. 2. Sistem tehnic care transforma o forma de energie in alta. 3. Ansamblu de organe anatomice care servesc la indeplinirea unei functziuni fundamentale. Aparat digestiv. 4. Totalitatea serviciilor (sau p. ext. a personalului) care asigura bunul mers al unei institutzii sau al unui domeniu de activitate. Aparat administrativ. ◊ Aparat de stat = totalitatea organelor de stat care indeplinesc functziile acestuia; totalitatea angajatzilor acestor organe. 5. Ansamblul mijloacelor care servesc pentru un anumit scop. ◊ Aparat shtiintzific = totalitatea documentelor izvoarelor surselor de investigatzie shtiintzifica folosite de un cercetator. Aparat critic = totalitatea notelor shi comentariilor care insotzesc o editzie critica. Din lat. apparatus fr. apparat germ. Apparat (cu unele sensuri dupa fr. appareil).

aparat sn [At: MAIORESCU D. I 334 / Pl: ~e (nob) ~uri / E: fr apparat lat apparatus] 1 Sistem de piese care serveshte pentru o operatzie tehnica mecanica shtiintzifica etc. 2 Sistem care transforma o forma de energie in alta. 3 (Blg; atm; pan) Totalitate a organelor care servesc la indeplinirea unei functzii Si: sistem. 4 Ansamblul mijloacelor care servesc unui anumit scop. 5 (Is) ~ critic Totalitate a notelor shi comentariilor care insotzesc o editzie critica. 6 (Is) ~ shtiintzific Totalitate a mijloacelor de investigatzie shtiintzifica folosite de un cercetator. 7 Totalitate a serviciilor care asigura bunul mers al unei institutzii sau a unui domeniu de activitate. 8 (Pex) Totalitate a personalului care asigura buna functzionare a unei institutzii. 9 Desfashurare solemna a unui eveniment Si: pompa magnificentza. 10 (Pex) Totalitate a elementelor necesare desfashurarii solemne a unui eveniment.

APARÁT aparate s. n. 1. Sistem de piese care serveshte pentru o operatzie mecanica tehnica shtiintzifica etc. Aparat de radio. Aparat telegrafic. 2. Sistem tehnic care transforma o forma de energie in alta. 3. Ansamblu de organe anatomice care servesc la indeplinirea unei functziuni fundamentale. Aparat digestiv. 4. Totalitatea serviciilor (sau p. ext. a personalului) care asigura bunul mers al unei institutzii sau al unui domeniu de activitate. Aparat administrativ. ◊ Aparat de stat = totalitatea organelor de stat care indeplinesc functziile acestuia; totalitatea angajatzilor acestor organe. 5. Ansamblul mijloacelor care servesc pentru un anumit scop. ◊ Aparat shtiintzific = totalitatea documentelor izvoarelor surselor de investigatzie shtiintzifica folosite de un cercetator. Aparat critic = totalitatea notelor shi comentariilor care insotzesc o editzie critica. Din lat. apparatus fr. apparat germ. Apparat (cu unele sensuri dupa fr. appareil).

APARÁT aparate s. n. 1. (De obicei urmat de determinari aratindui felul sau destinatzia) Sistem compus din mai multe piese reunite care serveshte la executarea unei operatzii mecanice tehnice sau shtiintzifice. Aparat de radio. 9 Dincolo... se auzea tzacanitul linishtit al aparatelor telegrafice. DUMITRIU B. F. 78. ◊ Expr. La aparat formula cu care o persoana chemata la telefon raspunde pentru a preciza k este chiar persoana cautata. ♦ (Determinat de obicei prin «de gimnastica») Constructzie speciala (capra inele cadru etc.) la care se executa diverse exercitzii de gimnastica. 2. (Anat.) Totalitatea organelor care servesc la indeplinirea unei functziuni; sistem. Aparatul digestiv. Aparatul respirator. 3. Totalitatea serviciilor (p. ext. a personalului acestor servicii) care asigura bunul mers al unei institutzii. Aparat administrativ. ◊ Aparat de stat = totalitatea organelor administrative ale statului. Partidul nostru a trimis un mare numar de muncitori membri de partid in aparatul de stat pentru imbunatatzirea compozitziei sale. REZ. HOT. I 153. 4. Ansamblul mijloacelor sau instrumentelor care servesc la o anumita munca sau pentru un anumit scop. O statziune preistorica ai carei lacuitori se serveau cu arme de piatra nelustruita... cu vase de lut lucrate cu mina fara roata cu tot primitivul aparat al epocei paleolitice. ODOBESCU S. II 421. Aparat shtiintzific = totalitatea mijloacelor de investigatzie shtiintzifica folosite de un cercetator. Aparat critic = totalitatea notelor lamuritoare facute de un editor cu scopul de a permite controlul felului in care a fost alcatuita o editzie.

APARÁT aparate s. n. 1. Sistem de piese care serveshte pentru o operatzie mecanica tehnica shtiintzifica etc. Aparat de radio. Aparat telegrafic. 2. Sistem tehnic care transforma o forma de energie in alta. 3. (Anat.) Totalitatea organelor care servesc la indeplinirea unei functziuni; sistem. Aparatul digestiv. 4. Totalitatea serviciilor (sau p. ext. a personalului) care asigura bunul mers al unei institutzii. Aparatul administrativ. ◊ Aparat de stat = totalitatea organelor administrative ale statului. 5. Ansamblul mijloacelor care servesc pentru un anumit scop. ◊ Aparat shtiintzific = totalitatea mijloacelor de investigatzie shtiintzifica folosite de un cercetator. Aparat critic = prezentarea (shi discutarea) de catre un editor in alcatuirea unei editzii critice a variantelor unui manuscris. Fr. appareil apparat (lat. lit. apparatus).

APARÁT s.n. 1. Sistem tehnic care serveshte pentru o operatzie tehnica shtiintzifica etc. bine determinata. ♦ Instalatzie unealta etc. servind la efectuarea de exercitzii gimnastice. 2. Ansamblu de organe care indeplinesc aceeashi functzie in organism. V. sistem. 3. Totalitatea serviciilor unei institutzii. ◊ Aparat de stat = totalitatea organelor de stat care indeplinesc functziile acestuia; personalul acestor organe. 4. Totalitatea procedeelor shi mijloacelor folosite intro anumita munca. ◊ Aparat shtiintzific = totalitatea mijloacelor de cercetare intro munca shtiintzifica; aparat critic = notele explicative care insotzesc un text (vechi) comentat de editor. [< lat. apparatus cf. fr. apparat appareil germ. Apparat].

APARÁT s. n. 1. sistem tehnic care serveshte pentru o operatzie tehnica shtiintzifica etc. ◊ instalatzie unealta pentru exercitzii gimnastice. 2. (anat.) ansamblu de organe care indeplinesc aceeashi functzie in organism. 3. totalitatea serviciilor unei institutzii. 4. ~ de stat = totalitatea organelor de stat care indeplinesc functziile acestuia. 5. totalitatea procedeelor shi mijloacelor intro anumita munca. ♦ ~ shtiintzific = totalitatea mijloacelor de cercetare intro munca shtiintzifica; ~ critic = notele explicative care insotzesc un text comentat de editor. (< lat. apparatus fr. apparat germ. Apparat)

APARÁT ~e n. 1) Sistem tehnic care serveshte la executarea anumitor operatzii (tehnice mecanice electrice etc.). ~ de radio. ~ fotografic. ◊ ~ de gimnastica ansamblu de instalatzii care servesc la efectuarea de exercitzii gimnastice. 2) Totalitate a organelor care indeplinesc o functzie in organism. ~ circulator. ~ digestiv. 3) Totalitate a serviciilor shi a personalului dintro institutzie dintrun stat. ~ administrativ. ◊ ~ critic explicatziile care insotzesc un text. /<germ. Apparat lat. apparatus

aparat n. 1. mashini instrumente dispuse pentru a face vreo operatziune sau experientza; 2. totalitatea organelor cari servesc la aceeash functziune: aparatul digestiv; 3. pompa solemnitate.

*aparát n. pl. e (lat. apparatus d. parare a prepara. V. aparat. Preparativa pompoasa: calatoria s’a facut cu mare aparat. Unealta instrument p. o operatziune saŭ experientza: aparat de gimnastica de fotografiat. Totalitatea organelor care servesc aceleĭashĭ functziunĭ: aparatu digestiv.

aparát s. n. pl. aparáte

aparát s. n. pl. aparáte

APARÁT s. 1. (TEHN.) mashina. (~ de barbierit.) 2. instrument. (Un ~ pentru curatzat cartofii.) 3. (ANAT. FIZIOL.) sistem. (~ circular cardiovascular etc.) 4. (ANAT.) aparat Golgi v. dictiozom.

APARAT s. 1. (TEHN.) mashina. (~ de barbierit.) 2. instrument. (Un ~ pentru curatzat cartofii.) 3. (ANAT. FIZIOL.) sistem. (~ circular cardiovascular etc.)

aparát (aparáte) s. n. Mashinarie instalatzie instrument. Lat. apparatus (sec. XIX).

APARAT dispozitiv tehnic sau agregat utilizat in diverse scopuri. Aparat de oxigen inhalator de oxigen (V.). Aparat de pulverizat din aeronave rezervor metalic de forma aerodinamica fixat sub aripile sau pe fuselajul unei aeronave destinat tratamentelor aviochimice. In domeniul militar acest aparat este destinat infectarii obiectelor personalului tehnicii shi terenului cu picaturi de substantza toxica de lupta sau preparate bacteriene. Aparatul este compus din: recipient prevazut cu orificiu de umplere tub de scurgere cu duza shi dispozitiv pentru deschiderea tubului de scurgere actzionat din cabina aeronavei. Rezervorul se incarca cu substantze toxice de lupta persistente sau receptori microbiene ori cu substantze toxice de lupta solide (pe timp de iarna). Pulverizarea dureaza 620 secunde formand pe teren o fashie infectata a carei dimensiuni depinde de capacitatea rezervorului de timpul de scurgere shi de viteza aeronavei (un bombardier mijlociu infecteaza 56 hectare cu o densitate de infectare medie de 1015 mg/m²) Aparate de radio emisiereceptzie este destinat comunicarii dintre echipaj cu baza (bazele) cat shi cu celelalte aeronave aflate in zzbor in raza sa de activitate. Aparate pentru antrenamentul catapultarii dispozitiv care urmareshte deprinderea parasirii aeronavelor de viteza mare prin metoda catapultarii. Aparate pentru instruirea caderii libere dispozitiv care permite invatzarea la sol a manevrelor de evitare a intrarii in evolutzii periculoase shi ieshirea din acestea compus dintrun tunel aerodinamic shi un dispozitiv cardanic care permite parashutistului sa execute orice mishcare sau pozitzie care ar efectuao in mod normal in aer. Aparat de zbor ultraushor aeronava care in mod obishuit are o masa mai mica de 500 kg. Din aceasta categorie fac parte: avioane shi elicoptere ultraushoare baloane shi dirijabile deltaplane parapante parashute shi variantele lor motorizate etc.). Aparate de pilotare instrumente care se gasesc in general in carlinga aeronavelor cele mai importante fiind: mansha shi palenierele maneta de gaze radioemitzatorul avertizorul trenului de aterizare giroscopul indicatoarele de prsiune shi de ulei radiolocatorul turomentrele.

ORIENTAREA APARATELOR DE ZBOR/IN SPATZIU ansamblu de manevre shi actziuni comandate manual sau automat care se finalizeaza in deplasari unghiulare pentru obtzinerea unei anumite altitudini pentru evitarea obstacolelor shi a abordajelor.

a trece la aparat expr. ai veni cuiva randul (la ceva).

APARATUL GENITAL BARBATESC cantar ciorchine masuri shi greutatzi.