APARÁT aparate s. n. 1. (De obicei urmat de determinari aratindui felul sau destinatzia) Sistem compus din mai multe piese reunite care serveshte la executarea unei operatzii mecanice tehnice sau shtiintzifice. Aparat de radio. 9 Dincolo... se auzea tzacanitul linishtit al aparatelor telegrafice. DUMITRIU B. F. 78. ◊ Expr. La aparat formula cu care o persoana chemata la telefon raspunde pentru a preciza k este chiar persoana cautata. ♦ (Determinat de obicei prin «de gimnastica») Constructzie speciala (capra inele cadru etc.) la care se executa diverse exercitzii de gimnastica. 2. (Anat.) Totalitatea organelor care servesc la indeplinirea unei functziuni; sistem. Aparatul digestiv. Aparatul respirator. 3. Totalitatea serviciilor (p. ext. a personalului acestor servicii) care asigura bunul mers al unei institutzii. Aparat administrativ. ◊ Aparat de stat = totalitatea organelor administrative ale statului. Partidul nostru a trimis un mare numar de muncitori membri de partid in aparatul de stat pentru imbunatatzirea compozitziei sale. REZ. HOT. I 153. 4. Ansamblul mijloacelor sau instrumentelor care servesc la o anumita munca sau pentru un anumit scop. O statziune preistorica ai carei lacuitori se serveau cu arme de piatra nelustruita... cu vase de lut lucrate cu mina fara roata cu tot primitivul aparat al epocei paleolitice. ODOBESCU S. II 421. Aparat shtiintzific = totalitatea mijloacelor de investigatzie shtiintzifica folosite de un cercetator. Aparat critic = totalitatea notelor lamuritoare facute de un editor cu scopul de a permite controlul felului in care a fost alcatuita o editzie.