INREGISTRÁRE inregistrari s. f. Actziunea de a (se) inregistra shi rezultatul ei; (concr.) ceea ce a fost inregistrat. ♦ Fixarea pe un suport a sunetelor imaginilor datelor in vederea pastrarii lor un timp nedeterminat shi a redarii lor ulterioare. V. inregistra.

inregistrare sf [At: COD. PEN. R. P. R. 566 / Pl: ~rari / E: inregistra] 1 Inscriere intrun registru Si: inregistat¹ (1). 2 Retzinere prin scris a unui eveniment fapt etc. Si: inregistat¹ (2). 3 Imprimare prin mijloace tehnice a sunetelor a fenomenelor luminoase etc. Si: inregistat¹ (3). 4 (Fig) Memorare. 5 Obtzinere a unui succes Si: inregistat¹ (5). 6 (Fin) Operatzie prin care se consemneaza consecutiv intrarea shi ieshirea mijloacelor economice dintro administratzie intreprindere etc. Si: inregistat¹ (6). 7 (Fin; is) ~re dubla Metoda de inregistrare in conturi a aceleiashi sume in debitul unui cont shi in creditul altuia Si: inregistat¹ (7).

INREGISTRÁRE inregistrari s. f. Actziunea de a (se) inregistra shi rezultatul ei; (concr.) ceea ce a fost inregistrat. V. inregistra.

INREGISTRÁRE inregistrari s. f. Faptul de a inregistra. 1. Inscriere intrun registru. Inregistrarea noilor nascutzi. ▭ La biroul nostru de inregistrare ishi ashteapta rindul sa fie catalogate shi aduse aci ultimele noutatzi din tzara dumitale. STANCU U.R.S.S. 35. 2. Insemnare notare (a unui fapt a unui eveniment) Inregistrarea faptelor istorice. 3. Inscriere insemnare cu ajutorul aparatelor a unui fenomen care poate fi consemnat grafic. Inregistrarea sunetelor.

INREGISTRÁRE s.f. Actziunea de a inregistra shi rezultatul ei; insemnare inscriere. ♦ Unitate de informatzie care poate fi distinsa intrun anumit context. [< inregistra].

INREGISTRÁRE s. f. 1. actziunea de a inregistra; insemnare inscriere. 2. unitate de informatzie care poate fi distinsa intrun anumit context. (< inregistra)

inregistrare f. 1. actziunea de a inregistra; 2. taxa de platit pentru inregistrarea unui act; 3. administratziunea inregistrarilor.

*inregistráre f. Actziunea de a inregistra maĭ ales vorbind de actele publice.

INREGISTRÁ inregistrez vb. I. Tranz. 1. A inscrie intrun registru. 2. A retzine prin scris un fapt un eveniment; a imprima (cu mijloace tehnice) sunetele fenomenele luminoase etc. ♦ Fig. A intipari in minte a memora. 3. A obtzine un anumit rezultat o anumita realizare etc. A inregistra un succes important. Din fr. enregistrer.

inregistra vt [At: GHICA S. 86 / Pzi: ~rez / E: fr enregistrer] 1 A inscrie intrun registru. 2 A consemna in scris un eveniment un fapt etc. 3 A imprima (cu mijloace tehnice) sunete fenomene luminoase etc. 4 (Fig) A memora. 5 A inscrie la activul sau k rezultat k realizare etc. Si: a obtzine. 6 (Fiz; d. aparatele care monitorizeaza fenomenele meteorologice seismice etc.) A masura.

INREGISTRÁ inregistrez vb. I. Tranz. 1. A inscrie intrun registru. 2. A retzine prin scris un fapt un eveniment; a imprima (cu mijloace tehnice) sunetele fenomenele luminoase etc. ♦ Fig. A intipari in minte a memora. 3. A inscrie in activul sau k rezultat k realizare etc.; a obtzine. A inregistra un succes important. Din fr. enregistrer.

INREGISTRÁ inregistrez vb. I. Tranz. 1. A inscrie (un act o petitzie etc.) intrun registru (sub un numar). Avea un serviciu de noapte la uzina inregistra ceva acolo. SAHIA N. 95. ♦ (Despre aparate tehnice) A consemna (in mod mecanic). Seismografele inregistreaza cutremurele de pamint. 2. A insemna a consemna in scris (un fapt un eveniment) a lua nota de... Inainte vreme tot se mai gasea din timp in timp... un Ureche un Costin un Neculcea un Greceanu uricari letopisetzi shi cronicari istoriografi care inregistrau zi cu zi ora cu ora cele ce se petreceau in timpurile lui Grigore Ghica lui Cantemir lui Brincoveanu etc. GHICA S. 86. ♦ A introduce a incorpora a primi. K urmare a marilor transformari petrecute in tzara noastra in anii regimului democratpopular limba romina a inregistrat in vocabularul ei numeroase schimbari de sens. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 373 1/1. ◊ Absol. Trecea privea inregistra judeca. C. PETRESCU A. 322. ♦ Fig. A retzine (in memorie) a tzine seama de... De Marenne intzelegea cum stau lucrurile shi afirma k inregistreaza bine in memorie ce i se spune. SADOVEANU Z. C. 66. Grigore se multzumea sa inregistreze dorintzele ei k sai fie toate implinite cu sfintzenie. REBREANU R. I 212. 3. Fig. (Cu privire la rezultate realizari succese etc.) A inscrie la activul sau a obtzine a realiza. TZarile democrate inregistreaza necontenit succese atit in domeniul dezvoltarii industriei agriculturii shi constructziei de stat cit shi in domeniul culturii. SCINTEIA 1953 nr. 2632. Sub conducerea partidului poporul nostru a inregistrat victorii deosebite pe drumul dezvoltarii economice shi culturale a tzarii. CONTEMPORANUL S. II 1954 nr. 410 1/1.

INREGISTRÁ vb. I. tr. 1. A inscrie (un act o cerere etc.) intrun registru. 2. A consemna in scris a insemna (un fapt un eveniment). ♦ A incorpora (2). ♦ (Fig.) A intipari a retzine (in memorie). 3. A inscrie grafic un fenomen (cu ajutorul aparatelor). 4. A imprima (cu mijloace tehnice) sunetele fenomenele luminoase etc. in vederea pastrarii shi a redarii lor ulterioare. 5. A obtzine a realiza succese rezultate bune etc. [< fr. enregistrer].

INREGISTRÁ vb. tr. 1. a inscrie (un act o cerere etc.) intrun registru. 2. a consemna in scris a insemna a lua in evidentza. ◊ (fig.) a intipari a retzine (in memorie). 3. a inscrie grafic un fenomen (cu ajutorul aparatelor). 4. a imprima sunete fenomene luminoase etc. in vederea pastrarii shi a redarii lor ulterioare. 5. a obtzine a realiza succese rezultate bune. (< fr. enregistrer)

A INREGISTRÁ ~éz tranz. 1) (nume informatzii) A fixa in scris (sau in memorie); a inscrie; a nota; a consemna. 2) (scrisori acte) A trece intrun registru (pentru a autentifica). ~ corespondentza primita. 3) (sunete imagini) A fixa prin metode electromagnetice; a imprima. 4) A face sa ramana pentru un timp indelungat (in memorie); a retzine (in minte). 5) (bagaje) A preda pentru cantarire shi etichetare inaintea plecarii (unui tren avion) primind in loc o recipisa. 6) fig. A indica in mod obiectiv. Termometrul ~eaza zero grade. 7) fig. (succese rezultate) A capata printrun efort; a dobandi; a obtzine; a repurta. ~ o victorie. /<fr. enregistrer

inregistrà v. 1. a inscrie pe un registru; 2. a lua nota; 3. a transcrie a mentziona un act in registrele publice.

*inregistréz v. tr. (d. registru k fr. enregistrer). Inscriŭ in registru insemnez consemnez notez.

inregistráre s. f. g.d. art. inregistrắrii; pl. inregistrắri

inregistráre s. f. g.d. art. inregistrarii; pl. inregistrari

inregistrá (a ~) vb. ind. prez. 3 inregistreáza

inregistrá vb. ind. prez. 1 sg. inregistréz 3 sg. shi pl. inregistreáza

INREGISTRÁRE s. 1. inscriere trecere. (~ in inventar.) 2. consemnare inscriere insemnare notare notatzie (inv.) notificare. (~a cheltuielilor zilnice.) 3. v. inmatriculare. 4. v. mentzionare. 5. imprimare (englezism) recording. (~a unei melodii.) 6. v. receptzionare. 7. v. repurtare.

INREGISTRARE s. 1. inscriere trecere. (~ in inventar.) 2. consemnare inscriere insemnare notare notatzie (inv.) notificare. (~ cheltuielilor zilnice.) 3. inmatriculare inscriere (rar) inscriptzie (inv.) matriculare matriculatzie. (~ unui bun.) 4. consemnare mentzionare precizare specificare (inv.) scriptura. (~ acelor evenimente in...) 5. captare prindere receptare receptzionare (rar) captatzie. (~ a undelor sonore.) 6. obtzinere repurtare. (~ unei victorii sportive.)

INREGISTRÁ vb. 1. v. inventaria. 2. a consemna a inscrie a insemna a nota a scrie a trece (inv.) a notifica a semna. (~ intrun caiet cheltuielile zilnice.) 3. v. inmatricula. 4. v. mentziona. 5. a imprima. (A ~ o melodie.) 6. v. receptziona. 7. a arata a indica a marca. (Termometrul ~ o temperatura inalta.) 8. v. percepe. 9. v. repurta.

INREGISTRA vb. 1. a inventaria (inv.) a catagrafia a registra a scrie. (A ~ bunuri materiale.) 2. a consemna a inscrie a insemna a nota a scrie a trece (inv.) a notifica a semna. (~ intrun caiet cheltuielile zilnice.) 3. a (se) inmatricula a (se) inscrie (inv.) a (se) matricula. (A ~ un vehicul.) 4. a consemna a mentziona a preciza a specifica. (Cronica ~ acest eveniment.) 5. a capta a prinde a recepta a receptziona. (~ undele sonore.) 6. a arata a indica a marca. (Termometrul ~ o temperatura inalta.) 7. a percepe. (~ toate senzatziile comune.) 8. a obtzine a repurta. (A ~ un rasunator succes.)

inregistrare. Captarea pastrarea shi apoi redarea sunetelor a preocupat omenirea din timpuri indepartate; in sec. 16 fizicianul it. Giambattista della Porta ishi imagina k vorbele pot fi inchise in cilindri de plumb care apoi redeschise dau drumul cuvintelor. De la imaginatzie sa trecut la realizarea unor jucarii shi mecanisme cantatoare in sec. 17 (boites à musique harfonela chardifon polifon eufoniu simfonion v. mecanice instrumente). In sec. 19 apar „turcoaia vorbitoare” construita de mecanicul germ. Faber (1841) functzionand pe baza unui mecanism cu foale shi apoi un aparat imaginat de muncitorul tipograf EdmondLeón Scott fonoautograful care consta dintrun cilindru acoperit de funingine care se inscriu curbe corespunzand vibratziilor* provocate unei membrane de catre o sursa sonora. Cu anul 1877 incepe adevarata istorie a i. shi reproducerii sunetelor odata cu aparitzia fonografului cu cilindru imaginat de Charles Cros (in Frantza) shi Thomas Alva Edison (in S.U.A.). Aceasta inventzie va duce mai departe la aparitzia gramofonului* a patefonului a pickupului a i. pe disc*. In anul 1898 insa fizicianul danez Valdemar Poulsen se gandeshte la posibilitatea i. sunetelor pe cale electromagnetica shi deschide astfel drumul i. electromagnetice a magnetofonului* shi celorlalte aparaturi adiacente integrate procesului de i. shi redare sonora. In 1900 V. Poulsen publica in revista Annalen der Physik principiul telegrafonului sau: de la un microfon* vibratziile sonore erau transformate in impulsuri electrice care cu ajutorul unui electromagnet se imprimau pe o sarma de fier deplasata manual prin fatza acestui dispozitiv. La expozitzia internatzionala de la Paris (1900) V. Poulsen primeshte Marele premiu pentru telegrafonul inventat. In 1920 Dr. Stille a obtzinut succese in acest domeniu folosind o sarma de otzel apoi Pfleumet din Dresda (1928) a construit un aparat care in locul sarmei de otzel avea o panglica de hartie impregnata cu granule de fier servind drept suport al i. In 1935 sa construit un dispozitiv care folosea in locul benzii de hartie o pelicula de celuloid care erau impregnate granule de fier (precursoare ale benzii magnetice actuale) astfel nascanduse ashazisul magnetofon. Calitatea reproducerii sunetelor la acest magnetofon era egala cu calitatea reprodusa de o placa de patefon. In perioada respectiva i. magnetice au fost intrebuintzate in egala masura cu placile de patefon. Printro intamplare fericita (1941) lucrand cu un amplificator defect Dr. von Braunmühl shi Dr. Weber au reushit sa puna la punct un nou procedeu de i. numit Hochfrequenzvormagnetisierung adica premagnetizare cu inalta frecventza. Laboratoarele AEG Telefunken la Berlin au perfectzionat procedeul shi au pus la punct primul magnetofon profesional. Astfel i. magnetica se perfectzioneaza continuu aparatura tehnica de i. shi redare amplificarea ajungand la un inalt nivel de tehnica realizand i. de inalta fidelitate shi putanduse obtzine efecte sonore deosebite. I. care era la inceput doar un mijloc de a reproduce o sursa sonora (voce vorbita muzica) este folosit pentru realizarea muzicii insashi (muzica electronica*). Tehnica folosirii muzicii preinregistrate in concerte (1) fie singura fie sustzinand un alt comentariu muzical „pe viu” precum shi dialogul dintre muzica produsa de sursele traditzionale shi cele electronice [uneori canonul (4) intre muzica „pe viu” shi inregistrarea ei imediat redata v. playback] au patruns curent in practica muzicala componistica determinand o noua directzie a dezvoltarii acesteia in sec. 20.

INREGISTRÁRE (< inregistra) s. f. 1. Actziunea de a inregistra shi rezultatul ei. 2. Trasarea automata pe un suport sub actziunea unui dispozitiv de masurare a curbei care reprezinta variatzia unei marimi in functzie de timp sau de o alta marime care este o functzie de timp. 3. Fixarea pe un suport (discuri de gramofon benzi magnetice pelicule fotosensibile etc.) a valorilor succesive ale unor semnale purtatoare de informatzie in vederea pastrarii lor un timp nedeterminat shi a redarii lor ulterioare. 4. (INFORM.) Parte componenta a unui fishier reprezentand o grupare de date ce poate fi tratata k o unitate din punct de vedere al adresarii sau prelucrarii datelor; articol (3). ◊ I. logica = unitate de informatzie cuprinsa intrun fishier mentzinuta temporar in memorie in vederea prelucrarii. I. fizica = reprezentare a informatziei pe un suport (cartela perforata linie tiparita bloc de memorie externa).