19 definitzii pentru insemna (nota)
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relatzionale (4)
- enciclopedice (1)
- argou (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INSEMNÁ (I) insémn (II) insemnez vb. I. I. Tranz. 1. A aplica a pune un semn caracteristic de recunoashtere. ◊ Expr. A insemna cu fierul roshu = a infiera. 2. A nota (prin scris sau prin alte semne grafice) a face o insemnare. 3. A delimita. II. Intranz. unipers. A avea un anumit intzeles o anumita semnificatzie; a marca a arata. ♦ (Despre cuvinte) A avea acceptzia de... a exprima un anumit intzeles. ♦ A avea o anumita importantza o anumita valoare. Lat. insignare sau in + semn.
insemna [At: URECHE ap. LET. I 102/1 / V: (reg) ~sam~ / Pzi: insemn (inv) ~nez / E: in + semn] 1 vt A semnala. 2 viu A avea o anumita semnificatzie. 3 vt (Ie) A nu ~ nimic A nu avea nici o valoare. 4 vi A aplica un semn caracteristic de recunoashtere. 5 vt (Ie) A ~ cu fIerul roshu A infiera. 6 vi A delimita. 7 viu (D. cuvinte) A exprima un anumit sens. 8 vr (inv) A se remarca. 910 vtr (Inv) A (se) arata. 1112 vti (Irg) A indrepta o arma spre... Si: a ochi a tzinti. 13 vi A inregistra ceva in scris. 14 vt A nota. 15 vt A face cunoscut. 16 vt (Rar) A lua aminte de ceva. 17 vt (Inv) A stabili. 18 viu A avea o anumita importantza.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INSEMNÁ insémn vb. I. I. Tranz. 1. A aplica a pune un semn caracteristic de recunoashtere. ◊ Expr. A insemna cu fierul roshu = a infiera. 2. A nota (prin scris sau prin alte semne grafice) a face o insemnare. 3. A delimita. II. Intranz. unipers. A avea un anumit intzeles o anumita semnificatzie; a marca a arata. ♦ (Despre cuvinte) A avea acceptzia de... a exprima un anumit intzeles. ♦ A avea o anumita importantza o anumita valoare. [Prez. ind. shi: insemnez] Lat. insignare sau in + semn.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
INSEMNÁ insémn shi insemnez vb. I. I. Intranz. unipers. A avea un anumit intzeles o anumita semnificatzie; a fi a marca a arata a reprezenta. Lam intrebat ce insemna acele stane de piatra. ISPIRESCU L. 302. Arald ce insemneaza pe tine negrul port.? EMINESCU O. I 97. ◊ Expr. A nu insemna nimic = a nu avea nici o insemnatate nici o importantza nici o valoare. O lacrima in ochii ei Nimic nunseamna. COSHBUC P. I 79. Ce inseamna asta? se spune pentru a arata dezaprobarea fatza de purtarea cuiva. Ce inseamna asta? Sperii copiii unde te trezeshti? SAHIA N. 53. ♦ (Despre cuvinte) A avea sensul de... a exprima o anumita notziune. ♦ A reprezenta... a corespunde a fi egal cu... A vorbi corect inseamna a o face asha cum cere uzul lingvistic. VIANU S. 6. Un han linga un shleah insemneaza lucru mare. SADOVEANU O. VII 28. II. Tranz. 1. A nota (prin scris sau prin alte semne) a face o insemnare a scrie (a desena a grava) a inregistra. Inregistreaza veshti ce vin din tot universul inseamna veshti triste shi veshti bune. ANGHEL PR. 103. Cite gresheli va face sa i le insemne cu carbune pe ceva. CREANGA A. 3. Insemna pe grozavele acele portzi de arama o mare cruce. NEGRUZZI S. I 89. ◊ Intranz. Am duso cam anevoie numai cu rabushul. Ce folos k citesc orice carte bisericeasca; daca nu shtii a insemna macar citushi de cit e greu. CREANGA A. 18. 2. A marca a delimita a determina. Cu cofa de brad Mariuca trecea prin iarba spre casa shi intra pe usha care insemna in lumina o pata neagra. SADOVEANU O. V 179. Rari copaci aliniatzi perpendicular insemnau shoseaua judetzeana ce leaga Costeshtii cu Roshiorii. REBREANU R. I 70. Piatza se intinde ovala... insemnata cu stilpushori de lemn. NEGRUZZI S. I 36. 3. A aplica unui lucru un semn caracteristic (dupa care sa se poata recunoashte sau gasi ushor); a marca. Ciobanul inseamna oile. ◊ Refl. pas. Cu omor shi pustiire drumul lor se insemna. NEGRUZZI S. I 118. ◊ Expr. A insemna cu fierul roshu = a infiera. 4. (Invechit) A indica a nota. Sapropie de scrinul ce il insemnase bolnavul. EMINESCU N. 79. Cred in sincerul shi lealul ajutor ce mi se da astazi de imperiul rusesc shimi insemnez de indata mie shi lumii intregi la ce anume scop are sami serve acest ajutor. ODOBESCU S. III 452. 5. (Rar) A lua act a remarca a observa a afla. Acest onorabil sardar e director la Agie shi am insemnat k el ne urmareshte k umbra peste tot locul. ALECSANDRI T. 429.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INSEMNÁ vb. I. tr. 1. a face un semn distinctiv. 2. a scrie. 3. a delimita. II. intr. a avea un anumit intzeles; a marca. ◊ (despre cuvinte) a avea acceptzia de... ◊ a avea o anumita importantza valoare. (< lat. insignare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A INSEMNÁ insémn 1. tranz. 1) A evidentzia printrun semn distinctiv; a marca. 2) (informatzii imagini) A fixa (pentru sine) cu ajutorul unor semne grafice. 2. intranz. (despre obiecte semne) A avea o anumita semnificatzie; a fi dotat cu o semnificatzie; a semnifica. [SHi insemnez] /in + a semna
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
insemnà v. 1. a face un semn: pe omul rau il insemneaza Dzeu PANN; 2. a nota: a insemna in catalog; 3. a avea cutare intzeles: vorba insemneaza multe; 4. a se distinge: s’ainsemnat prin fapte maretze.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
insémn éz a á v. tr. (din maĭ vechĭu semnez d. lat. signare a insemna; it. segnare pv. senhar; fr. enseigner a instrui sp. enseñar pg. ensinar. Inseamna; sa insemne). Fac un semn marchez: insemn copaciĭ in padure k sa gasesc drumu la inturnare. Observ semnele distinctive aleg din multzime notez: gardistu shĭa insemnat citzĭva pungashĭ. Scriŭ notez: profesoru a insemnat un elev in catalog. Am intzelesu de: cuvintu latin aqua insemneaza „apa”. Am insemnatate importantza: acest om insemneaza mult in shtiintza.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
!insemná1 (a ~) (a nota) vb. ind. prez. 3 insemneáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
insemná vb. ind. prez. 1 sg. insémn/insemnéz 3 sg. shi pl. inseámna/insemneáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
insemna (ind. prez. 3 sg. shi pl. inseamna)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
insemnez.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INSEMNÁ vb. 1. (inv.) a semna. (A ~ un obiect pentru al identifica.) 2. a marca. (~ un animal de taiere.) 3. v. inregistra. 4. v. marca. 5. v. constitui. 6. v. semnifica. 7. a semnifica a simboliza a spune (inv.) a semna. (Aceasta porecla nu ~ nimic.) 8. a fi a semnifica. (Ce ~ cand visezi un porumbel?) 9. v. rezulta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INSEMNÁ vb. v. deosebi determina distinge evidentzia fixa hotari ilustra ochi preciza remarca singulariza stabili statornici tzinti viza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
insemna vb. v. DEOSEBI. DETERMINA. DISTINGE. EVIDENTZIA. FIXA. HOTARI. ILUSTRA. OCHI. PRECIZA. REMARCA. SINGULARIZA. STABILI. STATORNICI. TZINTI. VIZA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INSEMNA vb. 1. (inv.) a semna. (A ~ un obiect pentru al identifica.) 2. a marca. (~ un animal de taiere.) 3. a consemna a inregistra a inscrie a nota a scrie a trece (inv.) a notifica a semna. (~ intrun caiet cheltuielile zilnice.) 4. a arata a indica a marca a preciza. (Ceasul ~ timpul.) 5. a constitui a fi a forma a reprezenta (rar) a prezenta. (Acest capitol ~ partea esentziala a lucrarii.) 6. a ilustra a marca a reprezenta a semnifica. (Acest roman ~ o data in literatura.) 7. a semnifica a simboliza a spune (inv.) a semna. (Aceasta porecla nu ~ nimic.) 8. a fi a semnifica. (Ce ~ cind visezi un porumbel?) 9. a reieshi a rezulta a urma (fig.) a se desprinde. (De aici nu ~ k...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
ALBO LAPILLO NOTARE DIEM (lat.) a insemna o zi cu o pietricica alba A avea o zi buna. La romani era simbolul fericirii. V. shi Nigro notanda lapillo.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
insemna insemn v. t. a bate rau de tot (pe cineva).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a se insemna / a se intzepa fraierul expr. (d. victima unui hotz de buzunare) ashi da seama k i se umbla in buzunare.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT25) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
insemna, insemnezverb
- 1. A aplica a pune un semn caracteristic de recunoashtere. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00sinonime: marca
- Ciobanul inseamna oile. DLRLC
- Cu omor shi pustiire drumul lor se insemna. NEGRUZZI S. I 118. DLRLC
- A insemna cu fierul roshu = infiera. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: infiera
-
- 2. A nota (prin scris sau prin alte semne grafice) a face o insemnare. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00sinonime: nota scrie inregistra
- Inregistreaza veshti ce vin din tot universul inseamna veshti triste shi veshti bune. ANGHEL PR. 103. DLRLC
- Cite gresheli va face sa i le insemne cu carbune pe ceva. CREANGA A. 3. DLRLC
- Insemna pe grozavele acele portzi de arama o mare cruce. NEGRUZZI S. I 89. DLRLC
- Am duso cam anevoie numai cu rabushul. Ce folos k citesc orice carte bisericeasca; daca nu shtii a insemna macar citushi de cit e greu. CREANGA A. 18. DLRLC
-
-
- Cu cofa de brad Mariuca trecea prin iarba spre casa shi intra pe usha care insemna in lumina o pata neagra. SADOVEANU O. V 179. DLRLC
- Rari copaci aliniatzi perpendicular insemnau shoseaua judetzeana ce leaga Costeshtii cu Roshiorii. REBREANU R. I 70. DLRLC
- Piatza se intinde ovala... insemnata cu stilpushori de lemn. NEGRUZZI S. I 36. DLRLC
-
-
- Sapropie de scrinul ce il insemnase bolnavul. EMINESCU N. 79. DLRLC
- Cred in sincerul shi lealul ajutor ce mi se da astazi de imperiul rusesc shimi insemnez de indata mie shi lumii intregi la ce anume scop are sami serve acest ajutor. ODOBESCU S. III 452. DLRLC
-
-
- Acest onorabil sardar e director la Agie shi am insemnat k el ne urmareshte k umbra peste tot locul. ALECSANDRI T. 429. DLRLC
-
etimologie:
- insignare DEX '09 DEX '98 MDN '00
- in + semn DEX '09 DEX '98