inregistrare. Captarea pastrarea shi apoi redarea sunetelor a preocupat omenirea din timpuri indepartate; in sec. 16 fizicianul it. Giambattista della Porta ishi imagina k vorbele pot fi inchise in cilindri de plumb care apoi redeschise dau drumul cuvintelor. De la imaginatzie sa trecut la realizarea unor jucarii shi mecanisme cantatoare in sec. 17 (boites à musique harfonela chardifon polifon eufoniu simfonion v. mecanice instrumente). In sec. 19 apar „turcoaia vorbitoare” construita de mecanicul germ. Faber (1841) functzionand pe baza unui mecanism cu foale shi apoi un aparat imaginat de muncitorul tipograf EdmondLeón Scott fonoautograful care consta dintrun cilindru acoperit de funingine care se inscriu curbe corespunzand vibratziilor* provocate unei membrane de catre o sursa sonora. Cu anul 1877 incepe adevarata istorie a i. shi reproducerii sunetelor odata cu aparitzia fonografului cu cilindru imaginat de Charles Cros (in Frantza) shi Thomas Alva Edison (in S.U.A.). Aceasta inventzie va duce mai departe la aparitzia gramofonului* a patefonului a pickupului a i. pe disc*. In anul 1898 insa fizicianul danez Valdemar Poulsen se gandeshte la posibilitatea i. sunetelor pe cale electromagnetica shi deschide astfel drumul i. electromagnetice a magnetofonului* shi celorlalte aparaturi adiacente integrate procesului de i. shi redare sonora. In 1900 V. Poulsen publica in revista Annalen der Physik principiul telegrafonului sau: de la un microfon* vibratziile sonore erau transformate in impulsuri electrice care cu ajutorul unui electromagnet se imprimau pe o sarma de fier deplasata manual prin fatza acestui dispozitiv. La expozitzia internatzionala de la Paris (1900) V. Poulsen primeshte Marele premiu pentru telegrafonul inventat. In 1920 Dr. Stille a obtzinut succese in acest domeniu folosind o sarma de otzel apoi Pfleumet din Dresda (1928) a construit un aparat care in locul sarmei de otzel avea o panglica de hartie impregnata cu granule de fier servind drept suport al i. In 1935 sa construit un dispozitiv care folosea in locul benzii de hartie o pelicula de celuloid care erau impregnate granule de fier (precursoare ale benzii magnetice actuale) astfel nascanduse ashazisul magnetofon. Calitatea reproducerii sunetelor la acest magnetofon era egala cu calitatea reprodusa de o placa de patefon. In perioada respectiva i. magnetice au fost intrebuintzate in egala masura cu placile de patefon. Printro intamplare fericita (1941) lucrand cu un amplificator defect Dr. von Braunmühl shi Dr. Weber au reushit sa puna la punct un nou procedeu de i. numit Hochfrequenzvormagnetisierung adica premagnetizare cu inalta frecventza. Laboratoarele AEG Telefunken la Berlin au perfectzionat procedeul shi au pus la punct primul magnetofon profesional. Astfel i. magnetica se perfectzioneaza continuu aparatura tehnica de i. shi redare amplificarea ajungand la un inalt nivel de tehnica realizand i. de inalta fidelitate shi putanduse obtzine efecte sonore deosebite. I. care era la inceput doar un mijloc de a reproduce o sursa sonora (voce vorbita muzica) este folosit pentru realizarea muzicii insashi (muzica electronica*). Tehnica folosirii muzicii preinregistrate in concerte (1) fie singura fie sustzinand un alt comentariu muzical „pe viu” precum shi dialogul dintre muzica produsa de sursele traditzionale shi cele electronice [uneori canonul (4) intre muzica „pe viu” shi inregistrarea ei imediat redata v. playback] au patruns curent in practica muzicala componistica determinand o noua directzie a dezvoltarii acesteia in sec. 20.