18 definitzii pentru infunda
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (5)
- argou (4)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INFUNDÁ infúnd vb. I. 1. Tranz. A pune fund la un butoi la o putina etc. ♦ A astupa complet un orificiu o deschizatura. ◊ Expr. Ai infunda (cuiva) gura = a obliga (pe cineva) sa taca. ♦ Fig. A inabushi un sunet un zgomot. ◊ Loc. adv. Pe infundate = fara zgomot inabushit. 2. Refl. (Despre drumuri suprafetze etc.) A se inchide a se sfarshi. ◊ Expr. (Fam.) A i se infunda (cuiva) = a ajunge intro situatzie fara ieshire a nui mai merge; a o patzi. ♦ (Despre conducte shantzuri etc.) A se astupa. ◊ Tranz. A infunda un shantz. 3. Tranz. A vari a indesa (undeva la fund in adancime). ♦ A umple bine. ◊ Expr. A infunda ocna (sau temnitza pushcaria) = a fi condamnat la ani grei de inchisoare. ♦ A indesa pe cap palaria sau caciula. ♦ Refl. A se duce a intra a se ascunde intrun loc unde nu poate fi ushor descoperit. ♦ Fig. A pune pe cineva intro situatzie grea fara ieshire. 4. Refl. shi tranz. A (se) adanci a (se) cufunda. ♦ Refl. A intra intrun loc care este (sau pare a fi) fara capat fara ieshire. Lat. infundare sau in + fund.
INFUNDÁ infúnd vb. I. 1. Tranz. A pune fund la un butoi la o putina etc. ♦ A astupa complet un orificiu o deschizatura. ◊ Expr. Ai infunda (cuiva) gura = a obliga (pe cineva) sa taca. ♦ Fig. A inabushi un sunet un zgomot. ◊ Loc. adv. Pe infundate = fara zgomot inabushit. 2. Refl. (Despre drumuri suprafetze etc.) A se inchide a se sfarshi. ◊ Expr. (Fam.) A i se infunda (cuiva) = a ajunge intro situatzie fara ieshire a nui mai merge; a o patzi. ♦ (Despre conducte shantzuri etc.) A se astupa. ◊ Tranz. A infunda un shantz. 3. Tranz. A vari a indesa (undeva la fund in adancime). ♦ A umple bine. ◊ Expr. A infunda ocna (sau temnitza pushcaria) = a fi condamnat la ani grei de inchisoare. ♦ A indesa pe cap palaria sau caciula. ♦ Refl. A se duce a intra a se ascunde intrun loc unde nu poate fi ushor descoperit. ♦ Fig. A pune pe cineva intro situatzie grea fara ieshire. 4. Refl. shi tranz. A (se) adanci a (se) cufunda. ♦ Refl. A intra intrun loc care este (sau pare a fi) fara capat fara ieshire. Lat. infundare sau in + fund.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
infunda [At: ANON. CAR. / Pzi: infund (irg) ~dez / E: ml *infundare] 1 vt A pune fund la un butoi la o putina etc. 23 vtr A (se) astupa complet un orificiu o deschizatura o conducta un shant etc. 4 vt (Ie) Ai ~ (cuiva) gura A reduce pe cineva la tacere. 5 vt (Fig) A inabushi un sunet un zgomot. 6 vt (Pgn) A indesa. 7 vt (Pgn) A umple pana la refuz. 8 vt (Reg; c. i. soba) A umple cu lemne. 9 vr (Buc) A se satura. 10 vr (Buc) A se ghiftui. 11 vt (Reg) A copleshi numeric sau prin volum. 12 vt (Pfm; ie) A ~ pushcaria (sau ocna temnitza) A fi condamnat la ani grei de inchisoare. 1314 vtr (Fig; d. o actziune inceputa) A (se) opri. 15 vt (Reg) A coase laolalta doua laturi ale unei camashi. 16 vr (D. drumuri suprafetze etc.) A se inchide a se sfarshi. 17 (Reg) vr A se incuiba. 18 vr (Ie) A i se ~ (cuiva) A se afla intro situatzie insolubila. 19 vr (Iae) A o patzi. 2021 vtr A (se) cufunda. 22 vr (Fig) A disparea in departare. 2324 vtr (D. persoane) A (se) inchide. 25 vr (Inv) A se rataci. 26 vr (Inv) A se ascunde. 27 vt (Fam) A prinde pe cineva la stramtoare. 28 vt (Fam) A prinde pe cineva cu minciuna. 29 vr (Reg) A transpira. 30 vu (Pfm; ie) Al ~ rasul (pe cineva) A izbucni in ras. 31 vt (Ccr) A introduce un obiect undeva la fund in adancime. 32 vt (Ccr; d. palarii caciuli) A fixa pe cap. 3335 vr (A se duce) (a intra sau) a se ascunde intrun loc unde nu poate fi ushor descoperit. 36 vr A pune pe cineva intro situatzie grea fara ieshire. 3738 vtr A (se) adanci. 3940 vtr A (se) cufunda. 4142 vr A pashi intrun loc care (este sau) pare a fi fara ieshire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INFUNDÁ infúnd vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la butoaie) A pune fund; (in special) a inchide ermetic printrun capac fixat intre doage. Au facut indata polobocul lau infundat de un capat shi lau cercuit bine. SBIERA P. 78. Il baga intrun butoi il infunda bine shil dete pe girla. ISPIRESCU L. 345. ♦ (Cu privire la orificii p. ext. la obiecte prevazute cu orificii) A astupa ermetic. Infunda sticla. ♦ (Cu privire la sunete) A inabushi. Serdici ishi stringea... genunchii sub barbie... incercind sashi infunde tusea. SAHIA N. 115. 2. Refl. A se inchide (ajungind la un punct de unde nu mai continua) a nu mai avea ieshire a se sfirshi. Drumul se infunda. ▭ Cerul era limpede shi albastru. Un singur nor in zari dinspre baltzi acolo unde se infunda un capat al Baraganului incearca sa vina spre oameni. SAHIA N. A. 39. ◊ Expr. (Familiar) A i se infunda cuiva = a ajunge intro situatzie fara ieshire a nui mai merge a nu mai avea scapare a o patzi. I sa infundat la proba de limba elina. CALINESCU E. 115. De asta data are sa i se infunde lui Ercule. ISPIRESCU U. 48. A umblat cit a umblat Dar acum i sanfundat. PANN P. V. I 29. ♦ (Despre conducte shantzuri) A se astupa prin depunere de material. 3. Tranz. (Cu privire la obiecte) A baga adinc a viri a indesa (k sa incapa intrun spatziu limitat). Puse galetzile jos shi infunda sub cirpa o shuvitza de par galben. DUMITRIU V. L. 120. ◊ (Poetic) Ia priveshte cum zorile alunga negurile parca le infunda in vagaunile dealurilor. BUJOR S. 31. ♦ (Complementul indica spatziul in care se baga ceva) A umple bine a indesa (cu ceva). Ia dat piine de la saturat shi shi traista ia infundat. SHEZ. III 95. ♦ A trage in jos palaria sau caciula k sa acopere bine capul. Infundindushi palaria pe loc pe frunte agentul sanitar ieshi in curtea cramei. DUMITRIU N. 262. ♦ (Cu privire la persoane). A baga (pe cineva) intrun loc de unde sa nu mai poata ieshi curind; a inchide. Lam infundat pe Gulitza intrun pension shi am ramas libera de capu meu. ALECSANDRI T. I 312. La ocnal infundara. id. P. P. 230. ♦ Fig. A pune pe cineva intro situatzie grea fara ieshire; a reduce la tacere. Jupin Dumitrache (care la fiece accent al lui Ipingescu a dat mereu din cap in semn de aprobare il intrerupe cu entuziasm): Hahahaha! ianfundat. CARAGIALE O. I 54. Laso cucoane Matachi so infund cu minciuna. ALECSANDRI T. 964. ♦ Refl. A se duce a intra intrun loc fara intentzia de a ieshi curind. Pricopsitul de cumnatumeu nash mai fi avut parte de el! Cine shtie in ce circiuma sanfundat! CARAGIALE O. I 49. Poftim poshte!... Daca nu merg caii fug surugiii! Da unde so infundat blastamatzii? ALECSANDRI T. I 114. 4. Refl. A se adinci a se viri mai adinc a se cufunda. Cu o carte shi doitrei covrigi disparea de acasa infundinduse prin codrii din imprejurimile Ipoteshtilor. CALINESCU E. 53. Directorul general... a scuturat scrumul tzigarii absent shi a mormait infundinduse comod in fotoliu. SAHIA N. 35. Ochii fetei senfundase in cap. EMINESCU N. 25. ◊ Tranz. Miam infundat adinc picioarele in pamintul gropii. SAHIA N. 120. SHi de frig la piept shincheie tremurind halatul vechi Ishi infunda gitun guler shi bumbacul in urechi. EMINESCU O. I 132. ♦ Refl. A intra intrun loc care este (sau pare a fi) fara capat fara ieshire. Se infunda tot mai tare in padure. AGIRBICEANU S. P. 20. Trecui Tazlaul de partea cealalta ma imbracai iute shi ma infundai in padure. HOGASH M. N. 234. Padureai mare el shtie unde sa fi infundat. CREANGA P. 122. Pe fuga k se punea Prin dudaie senfunda. TEODORESCU P. P. 575. ◊ Tranz. Pilcurile de oameni cu neveste tacute shi palide cu copii scincind se pregateau sa infunde negura codrilor shi a muntzilor. SADOVEANU O. I 513.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INFUNDÁ infúnd tranz. 1) (butoaie) A astupa cu un fund. 2) (gauri) A inchide ermetic. ◊ ~ cuiva gura a face pe cineva sa taca. 3) A indesa pana la fund. ~ caciula pe cap. 4) fig. A pune intro situatzie dificila; a aduce in impas. ◊ ~ pushcaria a fi condamnat la inchisoare. /<lat. infundare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE INFUNDÁ ma infúnd intranz. 1) (despre shantzuri conducte) A se inchide prin depuneri (de noroi de nisip); a se astupa. 2) (despre drumuri) A nu mai avea continuare; a fi intrerupt; a se inchide. 3) (despre vehicule oameni) A intra adanc (in namol glod zapada nisip) fara a putea sa inainteze; a se impotmoli. 4) fig. fam. A se izola intrun loc ascuns de ochii lumii; a se ingropa. /<lat. infundare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
infundà v. 1. a pune un fund (la butzi); 2. a astupa a inchide: a infunda o usha un drum; 3. a stramtora: a infunda pe dushman intr’o vale; 4. fig. a pune in stramtoare a nu lasa mijloc de scapare: l’am infundat acum tzi s’a infundat; 5. a baga adanc: ishi infunda gatu in guler EM.; 6. a se risipi a cauta adapost: oamenii au infundat padurile.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
infúnd a á v. tr. (d. fund k shi a shi cufund). Pun fund astup cu fundu cepu saŭ dopu: a infunda un butoĭ o butelie. Astup inchid: a infunda o usha un drum. Indes: ishĭ infunda gitu’n umerĭ shi bumbacu’n urechĭ. Ma ascund caut adapost ajung in: locuitoriĭ de frica aŭ infundat padurile hotziĭ infunda pushcariile. Aduc la o strimtoare din care sa nu maĭ poata ĭeshi: Ciniĭ o infundase pe vulpe. Fig. Pun in cofa rad inving pin vorba saŭ shtiintza: ĭa infundat pe totzĭ invatzatziĭ. Zdrobesc cu intrebarile saŭ cu raspunsurile asha incit sa nu maĭ poata obĭecta nimic: judecatoru la infundat pe criminal. V. refl. Ma astup ma inchid: drumu s’a infundat. Ma indes: bumbacu i s’a infundat in urechĭ. Ma afund ma ascund dispar: lupiĭ s’aŭ infundat in codri. Fig. Staŭ retras de lume: ma infund in casa in provincie. A tzi se infunda a tzi se sfirshi un raŭ carel comiteaĭ: hotzuluĭ i s’a infundat in fine k politzia la prins.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
infundá (a ~) vb. ind. prez. 3 infúnda
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
infundá vb. ind. prez. 1 sg. infúnd 3 sg. shi pl. infúnda perf. s. 1 sg. infundái
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INFUNDÁ vb. I. 1. v. obtura. 2. v. oblitera. 3. a se inchide. (Drumul se ~.) II. 1. a indopa a umple. (~ soba cu lemne.) 2. v. indesa. 3. v. afunda. 4. a se adanci a se afunda a se cufunda (Transilv.) a se zgaura. (Ochii i se ~ in orbite.) 5. a(shi) afunda a(shi) cufunda (fig.) a(shi) ingropa. (Ishi ~ fruntea in palme.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INFUNDÁ vb. v. incuia.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INFUNDA vb. I. 1. a (se) astupa a (se) inchide a (se) obtura. (A ~ un canal o conducta.) 2. (MED.) a (se) astupa a (se) oblitera. (Lumenul unui organ tubular se poate ~.) 3. a se inchide. (Drumul se ~.) II. 1. a indopa a umple. (~ soba cu lemne.) 2. a baga a indesa a trage a viri. (~ caciula pe cap) 3. a (se) adinci a (se) afunda a (se) cufunda a (se) scufunda. (Picioarele i se ~ in zapada.) 4. a se adinci a se afunda a se cufunda (Transilv.) a se zgaura. (Ochii i se ~ in orbite.) 5. a(shi) afunda a(shi) cufunda (fig.) a(shi) ingropa. (Ishi ~ fruntea in palme.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
infunda vb. v. INCUIA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A infunda ≠ a desfunda
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
infunda infund v. t. (intl.) a denuntza.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a i se infunda (cuiva) expr. a ajunge intro situatzie fara ieshire; a nui mai merge.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a infunda ocna / temnitza / pushcaria expr. a fi condamnat la ani grei de inchisoare.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a se infunda in noroi / in mocirla expr. 1. a duce o viatza din ce in ce mai imorala; a fi depravat / destrabalat. 2. a se compromite. 3. a se intovarashi cu persoane decazute a intra intrun mediu degradant.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT4) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
infunda, infundverb
- 1. A pune fund la un butoi la o putina etc. DEX '09 DEX '98 DLRLCantonime: desfunda
- Au facut indata polobocul lau infundat de un capat shi lau cercuit bine. SBIERA P. 78. DLRLC
- Il baga intrun butoi il infunda bine shil dete pe girla. ISPIRESCU L. 345. DLRLC
- 1.1. A astupa complet un orificiu o deschizatura. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: astupa
- Infunda sticla. DLRLC
- Ai infunda (cuiva) gura = a obliga (pe cineva) sa taca. DEX '09 DEX '98
-
- 1.2. A inabushi un sunet un zgomot. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: inabushi
- Serdici ishi stringea... genunchii sub barbie... incercind sashi infunde tusea. SAHIA N. 115. DLRLC
- Pe infundate = fara zgomot. DEX '09 DEX '98sinonime: inabushit
-
-
- 2. (Despre drumuri suprafetze etc.) A se inchide a se sfarshi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Drumul se infunda. DLRLC
- Cerul era limpede shi albastru. Un singur nor in zari dinspre baltzi acolo unde se infunda un capat al Baraganului incearca sa vina spre oameni. SAHIA N. A. 39. DLRLC
- 2.1. (Despre conducte shantzuri etc.) A se astupa. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: astupa
- A infunda un shantz. DEX '09 DEX '98
-
- A i se infunda (cuiva) = a ajunge intro situatzie fara ieshire a nui mai merge; a o patzi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- I sa infundat la proba de limba elina. CALINESCU E. 115. DLRLC
- De asta data are sa i se infunde lui Ercule. ISPIRESCU U. 48. DLRLC
- A umblat cit a umblat Dar acum i sanfundat. PANN P. V. I 29. DLRLC
-
-
-
- Puse galetzile jos shi infunda sub cirpa o shuvitza de par galben. DUMITRIU V. L. 120. DLRLC
- Ia priveshte cum zorile alunga negurile parca le infunda in vagaunile dealurilor. BUJOR S. 31. DLRLC
- 3.1. A umple bine. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: umple
- Ia dat piine de la saturat shi shi traista ia infundat. SHEZ. III 95. DLRLC
-
- 3.2. (Cu privire la persoane). A baga (pe cineva) intrun loc de unde sa nu mai poata ieshi curand. DLRLCsinonime: inchide
- Lam infundat pe Gulitza intrun pension shi am ramas libera de capu meu. ALECSANDRI T. I 312. DLRLC
- La ocnal infundara. ALECSANDRI P. P. 230. DLRLC
- A infunda ocna (sau temnitza pushcaria) = a fi condamnat la ani grei de inchisoare. DEX '09 DEX '98
-
- 3.3. A indesa pe cap palaria sau caciula. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Infundindushi palaria pe loc pe frunte agentul sanitar ieshi in curtea cramei. DUMITRIU N. 262. DLRLC
-
- 3.4. A se duce a intra a se ascunde intrun loc unde nu poate fi ushor descoperit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pricopsitul de cumnatumeu nash mai fi avut parte de el! Cine shtie in ce circiuma sanfundat! CARAGIALE O. I 49. DLRLC
- Poftim poshte!... Daca nu merg caii fug surugiii! Da unde so infundat blastamatzii? ALECSANDRI T. I 114. DLRLC
-
- 3.5. A pune pe cineva intro situatzie grea fara ieshire; a reduce la tacere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Jupin Dumitrache (care la fiece accent al lui Ipingescu a dat mereu din cap in semn de aprobare il intrerupe cu entuziasm): Hahahaha! ianfundat. CARAGIALE O. I 54. DLRLC
- Laso cucoane Matachi so infund cu minciuna. ALECSANDRI T. 964. DLRLC
-
-
-
- Cu o carte shi doitrei covrigi disparea de acasa infundinduse prin codrii din imprejurimile Ipoteshtilor. CALINESCU E. 53. DLRLC
- Directorul general... a scuturat scrumul tzigarii absent shi a mormait infundinduse comod in fotoliu. SAHIA N. 35. DLRLC
- Ochii fetei senfundase in cap. EMINESCU N. 25. DLRLC
- Miam infundat adinc picioarele in pamintul gropii. SAHIA N. 120. DLRLC
- SHi de frig la piept shincheie tremurind halatul vechi Ishi infunda gitun guler shi bumbacul in urechi. EMINESCU O. I 132. DLRLC
- 4.1. A intra intrun loc care este (sau pare a fi) fara capat fara ieshire. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: intra
- Se infunda tot mai tare in padure. AGIRBICEANU S. P. 20. DLRLC
- Trecui Tazlaul de partea cealalta ma imbracai iute shi ma infundai in padure. HOGASH M. N. 234. DLRLC
- Padureai mare el shtie unde sa fi infundat. CREANGA P. 122. DLRLC
- Pe fuga k se punea Prin dudaie senfunda. TEODORESCU P. P. 575. DLRLC
- Pilcurile de oameni cu neveste tacute shi palide cu copii scincind se pregateau sa infunde negura codrilor shi a muntzilor. SADOVEANU O. I 513. DLRLC
-
-
etimologie:
- infundare DEX '09 DEX '98
- in + fund DEX '09 DEX '98