ÚMPLE úmplu vb. III. 1. Tranz. A face k un recipient o cavitate etc. sa fie pline; a baga inauntru (pana la refuz); p. ext. a face sa contzina o cantitate oarecare din ceva. ◊ Expr. Ashi umple burta (sau pantecele) = a manca mult. Ashi umple buzunarele = a cashtiga bani multzi. (Refl. pas.) Sa umplut paharul = sau adunat prea multe necazuri; nu se mai poate suporta situatzia de acum. 2. Tranz. Fig. A copleshi pe cineva a face sa se simta apasat (de un sentiment de o senzatzie). Refl. I se umple inima de bucurie. 3. Tranz. A introduce intrun invelish de aluat de carne de legume etc. un preparat culinar pentru a pregati anumite mancaruri. ♦ (Rar) A imbiba un preparat culinar cu un lichid (dulce aromat). 4. Tranz. A raspandi un miros intrun anumit spatziu. ♦ A raspandi sunete zgomote. ◊ Expr. A umple satul (ori lumea urechile lumii) = a face sa shtie sa afle toata lumea. 5. Tranz. A ocupa a acoperi o suprafatza o intindere o incapere etc. ◊ Refl. Sa umplut gradina de flori. 6. Tranz. shi refl. A (se) murdari a (se) manji; fig. a (se) contamina a (se) molipsi. [Var.: (inv. shi pop.) umpleá vb. II ímple vb. III] Lat. implere.

umple [At: PSALT. HUR. 53723 / V: (ivp) ~a im~ implea (reg) imple / Pzi: ~lu (reg) umpliu / Ps: 4 shi (inv) lum; Cj: 3 shi (rar) ~pla / Grz: shi (inv) lund / E: ml implere] 1 vt (C. i. vase recipiente cavitatzi spatzii incaperi etc.) A baga inauntru (pana sus). 2 vt (Pex; c. i. vase recipiente cavitatzi spatzii incaperi) A face sa contzina o anumita cantitate din ceva. 3 vt (Ie) A ~ ras sau a i (se) ~ ochi A umple (1) pana sus. 4 vt (Ie) Ashi ~ burta (sau pantecele) A manca sau a bea mult. 5 vt (Ie) A ~ burta (cuiva) A satura (pe cineva). 6 vt (Ie) Ashi ~ buzunarele A cashtiga bani multzi. 7 vt (Iae) A se imbogatzi. 89 vtrp (Ie) A (se) ~ paharul (sau urciorul) A pricinui un ultim neajuns¹ care intrece limita suportabilului. 10 vt (Ie) A ~ (cuiva) ochii de lacrimi A face (pe cineva) sa planga. 11 vt (Ie) A ~ capul (cuiva) A face sa intre in minte o idee insistand asupra ei. 12 vt (Iae) A ametzi cu vorbe. 13 vt (Ie) A ~ (cuiva) gura A face (pe cineva) sa taca. 14 vt (Pop; ie) A ~ borsh A pune la fermentat taratze cu apa shi naia pentru a obtzine borsh. 15 vt (Reg; ie) A ~ varza A pune varza la acrit in butoi in apa cu sare. 16 vt (Reg; ie) A ~ flori A pune la macerat in apa calda flori sau frunze pentru a prepara vopsele vegetale. 17 vt (Irg; ie) A ~ pushcaria (sau ocna etc.) A fi inchis. 18 vr (Ie) A i se ~ (cuiva) ochii de lacrimi (sau gmtz de zama) A i se umezi (cuiva) ochii. 19 vr (Rar; ie) A i se ~ (cuiva) ochii de vapaie A se insufletzi. 20 vr (Rar; ie) A i se ~ (cuiva) capul de sange A se infuria foarte tare. 21 vr (Reg; ie) A i se ~ (cuiva) sacul A umple (6). 22 vr (Reg; iae) A umple (7). 23 vr (Ie) A se ~ de suflet A gafai (1). 24 vr (Iae) A se mai insufletzi dupa o cadere fizica sau materiala. 25 vt A adauga lichid. 26 vt (C. i. arme mai ales de foc) A incarca. 27 vt(a) A intregi. 28 vt A introduce intrun invelish de aluat de carne de legume etc. un preparat culinar pentru a pregati o mancare. 29 vt (Rar) A imbiba un preparat culinar cu un lichid (dulce aromat). 30 vt A pune intro invelitoare paie pene etc. pentru a face saltele perne etc. 31 vr (D. corpul omenesc sau partzi ale corpului) A se ingrasha. 32 vt (Fig; adesea udp „de”) A copleshi (1). 33 vt (Ie) A ~ (pe cineva) de sperietzi (sau de groaza) A ingrozi. 34 vt (Ie) A ~ (pe cineva) lacrimile (sau plansul) A podidi (pe cineva) plansul. 35 vr A fi copleshit. 36 vt A impresiona (puternic) Si: a emotziona a mishca a tulbura. 3738 vtr (C. i. o suprafatza o intindere; adesea udp „de” sau „cu”; shfg) A (se) ocupa. 3940 vtr (C. i. hartii caiete etc.) A (se) acoperi cu scriere cu desene etc. 41 vt (Iuz; ie) A ~ o chitantza (sau o hartie o politza) A completa o chitantza (hartie politza) cu datele necesare. 42 vt (Rar) A acoperi cu cusaturi o panza. 43 vt (C. i. teritorii tzinuturi etc.; shfg) A popula. 44 vt (Udp „de” sau „cu”) A raspandi un miros intro incapere intrun spatziu etc. 45 vr A face sa aiba un anumit miros. 4647 vtr (Subiectul indica sunete zgomote etc.) A cuprinde un spatziu. 48 vt (Subiectul indica o sursa de sunete) A raspandi. 4950 vtr (Ie) A ~ satul (sau locul lumea rar urechile lumii etc.) sau vr a se ~ locul A raspandi (un zvon o shtire etc.). 51 vt (Ivr) A ~ urechile (cuiva) A face sa intre in mintea cuiva o idee insistand asupra ei. 5253 vtr A (se) acoperi cu o materie care murdareshte sau strica Si: a (se) pata a (se) murdari a (se) manji. 54 vt (Ie) A ~ (pe cineva) de noroi¹ A calomnia. 55 vt (Ie) A ~ (pe cineva) de sange (sau glumetz de borsh) A lovi pana il podideshte sangele. 56 vt (Fig; iae) A reduce la tacere. 57 vt (Fig; iae) A face de mshine. 58 vt (Reg; ie) Al ~ (pe cineva) sangele pe nas (sau borshul (cel rosh) rar zarul) Al napadi (pe cineva) sangele pe nas. 59 vt (Reg; ie) A ~ (pe cineva) zadugul A fi plin de sudoare. 6061 vtr (C. i. pureci paduchi etc.) A acoperi o (intreaga) suprafatza. 6263 vtr A (se) contamina (3). 64 vr (Rar) A se imbiba. 65 vt (Fig; c. i. bani damri etc.) A incarca (pe cineva). 6667 vtr (Fig; c. i. bani daruri etc.) A (se) umple (7). 68 vt (Ie) A ~ (pe cineva) de bogdaproste A certa (1) (pe cineva). 69 vt (Iae) A infrunta cu vorba. 70 vt (Iae) A cicali (1). 7172 vtr (Ie) A (se) ~ de bogdaproste (sau de pricopseala de branza de borsh de Filipeshti de Bucureshti etc.) A nu trage nici un folos. 73 vt (Ie) A ~ (pe cineva) de rushine A compromite (1). 74 vr (Rar) A se ~ (cuiva) de pacat A face ceva condamnabil. 7576 vtr (Irg; c. i. ani zile etc.) A (se) implini. 77 vr A trece un timp de ... (pana la o data fixa) Si: a se implini a veni sorocul. 78 vr (Inv; ie) A i se im~ (cuiva) sama A ajunge la scadentza. 7980 vtr (Irg) A (se) indeplini. 8182 vtr (Inv; c. i. dorintze) A (se) indeplini. 83 vt (Irg; c. i. datorii obligatzii baneshti etc.) A achita (1). 84 vr (Irg; d. prorociri prevestiri etc.) A se realiza.

ÚMPLE úmplu vb. III. 1. Tranz. A face k un recipient o cavitate etc. sa fie pline; a baga inauntru (pana sus); p. ext. a face sa contzina o cantitate oarecare din ceva. ◊ Expr. Ashi umple burta (sau pantecele) = a manca mult. Ashi umple buzunarele = a cashtiga bani multzi. (Refl. pas.) Sa umplut paharul = sau adunat prea multe necazuri; nu se mai poate suporta situatzia de acum. 2. Tranz. Fig. A copleshi pe cineva a face sa se simta apasat (de un sentiment de o senzatzie). ◊ Refl. I se umple inima de bucurie. 3. Tranz. A introduce intrun invelish de aluat de carne de legume etc. un preparat culinar pentru a pregati anumite mancaruri. ♦ (Rar) A imbiba un preparat culinar cu un lichid (dulce aromat). 4. Tranz. A raspandi un miros intrun anumit spatziu. ♦ A raspandi sunete zgomote. ◊ Expr. A umple satul (ori lumea urechile lumii) = a face sa shtie sa afle toata lumea. 5. Tranz. A ocupa a acoperi o suprafatza o intindere o incapere etc. ◊ Refl. Sa umplut gradina de flori. 6. Tranz. shi refl. A (se) acoperi cu o substantza daunatoare murdara etc.; fig. a (se) contamina a (se) molipsi. [Var.: (Inv. shi pop.) umpleá vb. II imple vb. III] Lat. implere.

ÚMPLE úmplu vb. III. Tranz. 1. (Cu privire la recipiente sau la cavitatzi) A face sa fie plin (mai ales cu un lichid) a baga inauntru (pina la gura); p. ext. a face sa contzina o cantitate oarecare din ceva. Cotrobaia prin cazan shi ishi umplea strachina cu ce era mai bun. SADOVEANU O. VI 169. Umple groapa cu jaratec shi cu lemne putregaioase. CREANGA P. 29. ◊ (Prin analogie cu o cavitate) Sau dus amindoi shi ea shia umplut bratzele cu ramuri. CAMIL PETRESCU U. N. 102. ◊ Fig. Stelele umpleau vazduhul. SADOVEANU O. III 398. Umplea capul bietului baiat cu toate fleacurile. VLAHUTZA. N. 15. Veacul nostru nil umplura saltimbancii shi irozii. EMINESCU O. I 149. ◊ Expr. Ashi umple burta (sau pintecele) = a se indopa cu mincare. Ashi umple buzunarele = a cishtiga bani multzi. A umple paharul = a pricinui cuiva un neajuns care intrece ceea ce poate el suporta; a pune virf. Incidentul de sus venise numai sa umple paharul. C. PETRESCU I. II 149. Gara... cu inghesuiala unor oameni grabitzi shi brutali venea numai bine sa umple paharul. BRATESCUVOINESHTI I. 7. (Refl..) A i se umple cuiva ochii de lacrimi = a incepe sa plinga a avea ochii umezi. Moshneagul cind a vazuto i sa umplut ochii de lacrimi de bucurie. CREANGA P. 291. Ochii cei negri ai fetelor se umpleau de lacrimi de dor. EMINESCU N. 5. Copila se scula in picioare de minie shi ochii i se umplura de lacrimi. ALECSANDRI O. P. 223. (Tranz. inversind raportul dintre partzile propozitziei) Lacrimile i umplura ochii. NEGRUZZI S. I 50. ◊ Refl. (Poetic) Luna se inaltzase nouri treceau pe deasupra ei umplinduse de lumina vinata. SADOVEANU O. VI 15. In fatza noastra soarele apune valea se umple de umbra. VLAHUTZA O. A. 179. 2. Fig. A copleshi pe cineva a face k cineva sa se simta cuprins sau apasat (de un sentiment de o senzatzie etc.). Grabind spre han Vitoria simtzea cum o umplu ginduri shi hotariri nebiruite. SADOVEANU B. 85. Am satzi spun o veste care a sa te umple de bucurie. NEGRUZZI S. I 18. Ochii tai cei negrishori umplemi trupul de fiori. jJARNÍKBIRSEANU D. 31. ◊ Expr. A umple pe cineva de sperietzi = a ingrozi. Apoi da mama! vezi ia umplut de sparietzi. CREANGA P. 28. ◊ Refl. I se umplea inima de mindrie. ISPIRESCU L. 39. Cind se duce imparatul shi vede cum se implinise de bine poronca lui se umple de bucurie. CREANGA P. 265. 3. A (mai) adauga apa (sau alt lichid) pentru a face sa fiarba mincarea. Sa ai grija batrino sa mai umpli oala cu fasole. STANOIU C. I 66. ◊ Expr. A umple borsh = a pune la fermentat taritze amestecate cu apa shi cu maia pentru a obtzine borshul cu care se prepara anumite mincari. Lelitza cu shortzul rosh Nu shtie sa umple borsh. POP. (Regional) A umple flori = a pune la macerat flori sau frunze turnind peste ele apa calda pentru a prepara anumite vopsele. ♦ A introduce intrun invelish (de aluat de anumite legume etc.) un preparat culinar (pentru a pregati anumite mincari). Nu shtiu cum i cade un urs mare din sin shi dea dura prin clasa; nu de cei carei joaca ursarii ci de mamaliga umplut cu brinza rotund prajit pe jaratic. CREANGA A. 77. ♦ (Rar) A imbiba un preparat culinar cu un lichid dulce sau aromat. Cocoshei de zahar umplutzi cu sirop. I. BOTEZ SHC. 86. 4. A raspindi (mirosuri parfumuri) intrun spatziu intro incapere. Cind bate vintul din jos Umple casa de miros. JARNÍKBIRSEANU D. 17. (In forma imple) Busuioc shi mint’ uscata Implu casantunecoasa deo mireasma piparata. EMINESCU O. I 84. Implu aerul varatic de mireasma shi racoare A popoarelor de mushte sarbatori murmuitoare. id. ib. 85. ◊ Refl. Se umplu locul de un miros asha de frumos. ISPIRESCU L. 39. ♦ (Despre sunete zgomote sau despre un izvor de sunete) A cuprinde a invalui un loc un spatziu. Bocetele umplura vazduhul clopotele umplura zarile cu jalea lor. SADOVEANU O. I 258. Statu Palma clatinat Umple lunca deun lung vaier. ALECSANDRI P. A. 188. ◊ Expr. A umple satul (lumea sau rar urechile lumii) = a raspindi un zvon o shtire o veste. A umplut urechile lumii car fi luat co sageata boldul de aur din virful cortului sultanului Albu. DELAVRANCEA O. II 99. 5. (De obicei hiperbolic) A ocupa a acoperi o suprafatza o intindere o incapere sau (prin restrictzie) un cadru. Oastea umplu ograda shi toate ulitzele din jur pina la mari departari. SADOVEANU O. VII 155. Capitanul umplu asha fara veste... usha salonului plin de lume cu persoana sa barboasa. HOGASH H. 78. De dragostea unei regine frumoase Umplutai pamintul de oase! COSHBUC P. II 194. ◊ (Poetic) Din cind in cind se uita la norii care umpleau cerul spre apus rotunzi shi trandafirii k nishte meri infloritzi plutind fara trunchi in vazduh. DUMITRIU N. 118. Nouri de jaratec shi aur umpleau cu oshtirile lor ceriul. EMINESCU N. 48. ◊ Refl. Sa umplut TZara Moldovei de doamne shi domnitze. SADOVEANU F. J. 493. Din frunza care cade se umplen mai cimpia. EFTIMIU I. 180. Se umple ograda shi livada moshneagului... de cirezi de vite. CREANGA P. 68. (Poetic) Noaptea se umpluse de fulgere k un pumn de intuneric in care roiesc mereu scinteile unui amnar. MIHALE O. 507. Rasaritul se umplea de flacari. SADOVEANU O. I 438. Aicea paste ziduri in linishte senina Privesc cum orizontul se umple de faclii. ALEXANDRESCU P. 23. ♦ A acoperi cu scrisul o hirtie un caiet etc. Numarul hirtiilor umplute cu poveshti shi insemnari sporeshte in chip vertiginos pe masa de brad. CALINESCU E. 252. 6. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» shi indicind materia obiectul in discutzie) A acoperi (pe cineva sau ceva) cu o substantza neplacuta murdara daunatoare (v. minji); fig. a contamina a molipsi. Didesubtul scarii [teatrului] este o bolta supt care butcile trec pentru k cei ce se scobor sa nu fie umplutzi de ploaie.KOGALNICEANU S. 89. ◊ Expr. A umple pe cineva (sau refl. a se umple) de bogdaproste v. bogdaproste. A umple (pe cineva sau refl. a se umple) de brinza (sau de procopseala) se spune ironic despre cineva care na reushit intro actziune. Il furase somnul cu fluierul in gura shi merele pierisera. Neai umplut de brinza shi tu i zise tatsau. VISSARION B. 13. De procopseala vaz k ma umplushi. PANN P. V. III 80. 7. (Rar) A face sa fie complet a completa; a implini. [Rada] deabia pe la SinPetru Umple optsprazece vremuri. COSHBUC P. I 95. Variante: umpleá (SADOVEANU O. VI 226) (regional) impleá vb. II ímple vb. III.

A ÚMPLE úmplu tranz. 1) (recipiente incaperi suprafetze etc.) A face sa fie plin (pana la limita). ~ borcanul cu apa. ~ odaia cu miros neplacut. ◊ A(shi) ~ buzunarele a cashtiga bani multzi de obicei in mod ilicit. A(shi) ~ burta (sau pantecele) a manca prea mult. 2) (invelishuri de carne de aluat de legume etc.) A completa introducand inauntru un anumit preparat culinar (tocat). ~ o ratza cu hrishca. ◊ ~ borsh a pune la fermentat taratze amestecate cu hushte shi apa clocotita. 3) A face sa se umple. /<lat. implere

A SE ÚMPLE ma úmplu intranz. 1) (urmat de un complement indirect cu prepozitzia de) A se acoperi partzial sau peste tot. ~ tot de grasime. ~ de cornutzi. 2) fig. (urmat de denumirea unei boli) A se imbolnavi venind in contact cu o sursa de infectzie; a se molipsi; a se infecta; a se contamina; a se contagia. 3) fig. A fi cuprins total. ~ de ciuda. ~ de bucurie. /<lat. implere

imple vtr [At: DA ms / V: ~a / Pzi: implu / E: in + umple^[1]] 12 A umple.

UMPLEÁ vb. II. v. umple.^[1]

IMPLEÁ vb. II v. umple.

impleà v. V. umplea.

umpleà v. 1. a face plin: a umplea un sac; 2. a scrie pe un loc alb: a umplea o coala; 3. a manji: l’a umplut cu noroiu. [Lat. IMPLERE].

ímplu V. umplu.

úmplu shi (nord) ímplu út a eá v. tr. (lat. implére pg. encher; it. [d. *implire] empire pv. cat. umplir fr. emplir sp. enchir. El umple; sa umple [ild. sa *umpla]; umple! nu umplea!). V. cumplit). Fac plin: a umplea un sac cu faina un butoĭ cu vin un vagon cu soldatzĭ o pagina cu cuvinte am umplut patru paginĭ scriind. Minjesc murdaresc: m’am umplut de faina ridicind sacu. corectata

úmple (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. úmplu 2 sg. úmpli 1 pl. úmplem 2 pl. úmpletzi perf. s. 1 sg. umplúi; ger. umpland; part. umplút

úmple vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. úmplu 2 sg. úmpli 1 pl. úmplem 2 pl. úmpletzi; part. umplút

umple (ind. prez. 1 pl. umplem 3 pl. umplu)

umplu pli 2 plu 3 pl. ple 3 conj. plea inf.

ÚMPLE vb. 1. (inv.) a plini. (A ~ paharele.) 2. v. incarca. 3. v. infunda. 4. v. astupa. 5. v. intzesa. 6. a (se) acoperi a (se) incarca (prin nordul Munt.) a (se) puiezi. (Gradina sa ~ de flori.) 7. v. pata. 8. v. acoperi. 9. v. podidi. 10. v. napadi.

ÚMPLE vb. v. contagia contamina infecta implini molipsi.

UMPLE vb. 1. (inv.) a plini. (A ~ paharele.) 2. a incarca (Transilv.) a tecarui. (A ~ carul cu fin.) 3. a indopa a infunda. (A ~ soba cu lemne.) 4. a astupa. (A ~ o gaura un shantz.) 5. a (se) impinzi a (se) intzesa (fig.) a (se) impana. (Ulitzele sau ~ de lume.) 6. a (se) acoperi a (se) incarca (prin nordul Munt.) a (se) puiezi. (Gradina sa ~ de flori.) 7. a (se) minji a (se) murdari a (se) pata. (Sa ~ de noroi de cerneala.) 8. a acoperi a scalda. (O sudoare rece i ~ trupul.) 9. a napadi a podidi (reg.) a bucshi (inv.) a povedi. (La ~ singele.) 10. a copleshi a covirshi a napadi (fig.) a inunda. (Lacrimile o ~.)

umple vb. v. CONTAGIA. CONTAMINA. INFECTA. IMPLINI. MOLIPSI.

A umple ≠ a desherta a goli

úmple (lu út) vb. 1. A face un obiect sa fie plin. 2. A indopa a imbuiba a indesa. 3. A implini. 4. A acoperi a scalda in a cufunda. 5. A molipsi. Var. umplea inv. imple(a) shi der. Mr. umplu umplui umpleare megl. ampl’u. Lat. implēre (SHeineanu Semasiol. 198; Pushcariu 1807; REW 4310) cf. vegl. emplar it. empiere prov. fr. emplir sp. enchir^[1] port. enchar. K shi in cazul lui umfla trecerea lui in › un poate fi anterioara rom. cf. sard. úmprere cat. umpir^[2]. Schimbul de conjug. este modern shi pare sa se generalize in tendintza actuala. Der. umplutura s. f. (ceea ce serveshte pentru a umple).

umple umplu v. t. (d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.

a o umple de sange expr. 1. (in fotbal) a rata inscrierea unui gol. 2. (in alte sporturi pe echipe) a rata o faza de atac.

a umple chiseaua (cuiva) expr. (er. d. barbatzi) a ejacula in vaginul partenerei de sex.

a umple de bogdaproste expr. (pop.) a certa cu asprime.

a umple de borsh (pe cineva) expr. a bate (pe cineva) pana la sangerare.

a umple matzu’ expr. a manca pe saturate.