ÚMPLE úmplu vb. III. Tranz. 1. (Cu privire la recipiente sau la cavitatzi) A face sa fie plin (mai ales cu un lichid) a baga inauntru (pina la gura); p. ext. a face sa contzina o cantitate oarecare din ceva. Cotrobaia prin cazan shi ishi umplea strachina cu ce era mai bun. SADOVEANU O. VI 169. Umple groapa cu jaratec shi cu lemne putregaioase. CREANGA P. 29. ◊ (Prin analogie cu o cavitate) Sau dus amindoi shi ea shia umplut bratzele cu ramuri. CAMIL PETRESCU U. N. 102. ◊ Fig. Stelele umpleau vazduhul. SADOVEANU O. III 398. Umplea capul bietului baiat cu toate fleacurile. VLAHUTZA. N. 15. Veacul nostru nil umplura saltimbancii shi irozii. EMINESCU O. I 149. ◊ Expr. Ashi umple burta (sau pintecele) = a se indopa cu mincare. Ashi umple buzunarele = a cishtiga bani multzi. A umple paharul = a pricinui cuiva un neajuns care intrece ceea ce poate el suporta; a pune virf. Incidentul de sus venise numai sa umple paharul. C. PETRESCU I. II 149. Gara... cu inghesuiala unor oameni grabitzi shi brutali venea numai bine sa umple paharul. BRATESCUVOINESHTI I. 7. (Refl..) A i se umple cuiva ochii de lacrimi = a incepe sa plinga a avea ochii umezi. Moshneagul cind a vazuto i sa umplut ochii de lacrimi de bucurie. CREANGA P. 291. Ochii cei negri ai fetelor se umpleau de lacrimi de dor. EMINESCU N. 5. Copila se scula in picioare de minie shi ochii i se umplura de lacrimi. ALECSANDRI O. P. 223. (Tranz. inversind raportul dintre partzile propozitziei) Lacrimile i umplura ochii. NEGRUZZI S. I 50. ◊ Refl. (Poetic) Luna se inaltzase nouri treceau pe deasupra ei umplinduse de lumina vinata. SADOVEANU O. VI 15. In fatza noastra soarele apune valea se umple de umbra. VLAHUTZA O. A. 179. 2. Fig. A copleshi pe cineva a face k cineva sa se simta cuprins sau apasat (de un sentiment de o senzatzie etc.). Grabind spre han Vitoria simtzea cum o umplu ginduri shi hotariri nebiruite. SADOVEANU B. 85. Am satzi spun o veste care a sa te umple de bucurie. NEGRUZZI S. I 18. Ochii tai cei negrishori umplemi trupul de fiori. jJARNÍKBIRSEANU D. 31. ◊ Expr. A umple pe cineva de sperietzi = a ingrozi. Apoi da mama! vezi ia umplut de sparietzi. CREANGA P. 28. ◊ Refl. I se umplea inima de mindrie. ISPIRESCU L. 39. Cind se duce imparatul shi vede cum se implinise de bine poronca lui se umple de bucurie. CREANGA P. 265. 3. A (mai) adauga apa (sau alt lichid) pentru a face sa fiarba mincarea. Sa ai grija batrino sa mai umpli oala cu fasole. STANOIU C. I 66. ◊ Expr. A umple borsh = a pune la fermentat taritze amestecate cu apa shi cu maia pentru a obtzine borshul cu care se prepara anumite mincari. Lelitza cu shortzul rosh Nu shtie sa umple borsh. POP. (Regional) A umple flori = a pune la macerat flori sau frunze turnind peste ele apa calda pentru a prepara anumite vopsele. ♦ A introduce intrun invelish (de aluat de anumite legume etc.) un preparat culinar (pentru a pregati anumite mincari). Nu shtiu cum i cade un urs mare din sin shi dea dura prin clasa; nu de cei carei joaca ursarii ci de mamaliga umplut cu brinza rotund prajit pe jaratic. CREANGA A. 77. ♦ (Rar) A imbiba un preparat culinar cu un lichid dulce sau aromat. Cocoshei de zahar umplutzi cu sirop. I. BOTEZ SHC. 86. 4. A raspindi (mirosuri parfumuri) intrun spatziu intro incapere. Cind bate vintul din jos Umple casa de miros. JARNÍKBIRSEANU D. 17. (In forma imple) Busuioc shi mint’ uscata Implu casantunecoasa deo mireasma piparata. EMINESCU O. I 84. Implu aerul varatic de mireasma shi racoare A popoarelor de mushte sarbatori murmuitoare. id. ib. 85. ◊ Refl. Se umplu locul de un miros asha de frumos. ISPIRESCU L. 39. ♦ (Despre sunete zgomote sau despre un izvor de sunete) A cuprinde a invalui un loc un spatziu. Bocetele umplura vazduhul clopotele umplura zarile cu jalea lor. SADOVEANU O. I 258. Statu Palma clatinat Umple lunca deun lung vaier. ALECSANDRI P. A. 188. ◊ Expr. A umple satul (lumea sau rar urechile lumii) = a raspindi un zvon o shtire o veste. A umplut urechile lumii car fi luat co sageata boldul de aur din virful cortului sultanului Albu. DELAVRANCEA O. II 99. 5. (De obicei hiperbolic) A ocupa a acoperi o suprafatza o intindere o incapere sau (prin restrictzie) un cadru. Oastea umplu ograda shi toate ulitzele din jur pina la mari departari. SADOVEANU O. VII 155. Capitanul umplu asha fara veste... usha salonului plin de lume cu persoana sa barboasa. HOGASH H. 78. De dragostea unei regine frumoase Umplutai pamintul de oase! COSHBUC P. II 194. ◊ (Poetic) Din cind in cind se uita la norii care umpleau cerul spre apus rotunzi shi trandafirii k nishte meri infloritzi plutind fara trunchi in vazduh. DUMITRIU N. 118. Nouri de jaratec shi aur umpleau cu oshtirile lor ceriul. EMINESCU N. 48. ◊ Refl. Sa umplut TZara Moldovei de doamne shi domnitze. SADOVEANU F. J. 493. Din frunza care cade se umplen mai cimpia. EFTIMIU I. 180. Se umple ograda shi livada moshneagului... de cirezi de vite. CREANGA P. 68. (Poetic) Noaptea se umpluse de fulgere k un pumn de intuneric in care roiesc mereu scinteile unui amnar. MIHALE O. 507. Rasaritul se umplea de flacari. SADOVEANU O. I 438. Aicea paste ziduri in linishte senina Privesc cum orizontul se umple de faclii. ALEXANDRESCU P. 23. ♦ A acoperi cu scrisul o hirtie un caiet etc. Numarul hirtiilor umplute cu poveshti shi insemnari sporeshte in chip vertiginos pe masa de brad. CALINESCU E. 252. 6. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» shi indicind materia obiectul in discutzie) A acoperi (pe cineva sau ceva) cu o substantza neplacuta murdara daunatoare (v. minji); fig. a contamina a molipsi. Didesubtul scarii [teatrului] este o bolta supt care butcile trec pentru k cei ce se scobor sa nu fie umplutzi de ploaie.KOGALNICEANU S. 89. ◊ Expr. A umple pe cineva (sau refl. a se umple) de bogdaproste v. bogdaproste. A umple (pe cineva sau refl. a se umple) de brinza (sau de procopseala) se spune ironic despre cineva care na reushit intro actziune. Il furase somnul cu fluierul in gura shi merele pierisera. Neai umplut de brinza shi tu i zise tatsau. VISSARION B. 13. De procopseala vaz k ma umplushi. PANN P. V. III 80. 7. (Rar) A face sa fie complet a completa; a implini. [Rada] deabia pe la SinPetru Umple optsprazece vremuri. COSHBUC P. I 95. Variante: umpleá (SADOVEANU O. VI 226) (regional) impleá vb. II ímple vb. III.