cufunda [At: CORESI PS. 19 / Pzi: cufund shi (inv; nob) ~dez / E: ml confundo are] 12 vtr (D. obiecte sau fiintze) A intra sau a face sa intre intrun lichid sau intro materie moale Si: a (se) adanci a (se) afunda a (se) infunda a (se) scufunda. 3 vr (D. o fiintza) A intra in adanc. 45 vtr (Pop) A (se) ineca. 6 vr (Pop) A disparea. 7 vr (Pop; fig) A o patzi. 8 vr (D. pamant) A se prabushi. 9 vr A prezenta o adancitura. 10 vr A intra in pamant Si: a se scufunda. 11 vr (Pan) A intra cu totul in ceva. 1213 vtr (Pop) A (se) ascunde intro groapa Si: a (se) afunda (inv) a (se) astruca a (se) infunda a (se) ingropa. 14 vt (Fig; rar) A compromite. 15 vt (Pop) A acoperi prin inundare. 16 vr (D. ochi) A fi infundat in orbite. 17 vr (Fig) A disparea (in umbra intuneric). 18 vr (Fig; d. ashtri) A apune. 19 vr (Fig) A se lasa absorbit de o activitate de somn etc.

CUFUNDÁ cufúnd vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la obiecte sau la fiintze) A face sa intre (cu totul) intrun lichid a afunda a adinci; a scufunda. SHlepul era cufundat pe sfert in apa. DUMITRIU N. 135. Se urca pe o buturuga zbirlita de salcie inecata shi cufunda caldarea in apa galbena shi rece. DUMITRIU N. 277. ◊ Fig. Padurile cufundate in linishtea de iarna bogata tzineau pe virfurile aramii pete mari de ceatza fumurie. SADOVEANU O. III 113. Noaptea cind toata natura era afundata in tacere Zamfira incepea a cinta. ALECSANDRI C. 83. ◊ Refl. Ma cufundam [in apa] de trei ori in rind. CREANGA A. 65. Azvirleo maica [inima] pe apa. Dea sta shi sa cufunda Maica nu mai ashtepta! SHEZ. I 46. ♦ A infige intro materie moale. Na auzit alt raspuns decit foshnetul opincilor cufundate in zapada. GALAN Z. R. 211. ♦ A scufunda in adinc (pentru a ineca). Unii zicea sal omoare Cu latz de spinzuratoare Altzii sal cufunden apa Altzii sal infigan tzeapa. ALECSANDRI P. P. 136. 2. Refl. A intra in adinc a se adinci a disparea. Fierul stralucitor se cufunda in pamint shi incepu sal taie statornic. DUMITRIU V. L. 6. Curtzile zinelor se cufundasera in pamint cu zine cu tot. RETEGANUL P. II 17. Cotoshmanul facu un culcush stapinului sau... numai din fulgi... de se cufunda in puf cind se culca. ISPIRESCU L. 287. Miar fi parut mai binen pamint sa ma cufund. EMINESCU O. I 91. ♦ A prezenta o adincitura. SHoseaua se cufunda putzin. DUMITRIU N. 57. ♦ (Despre ochi) A fi (sau a parea) infundat in orbite. Ochii cufundatzi in capui fruntea trista shincretzita. EMINESCU O. I 50. ♦ (Poetic) A se pierde. Trasura se cufunda in ceasurile tirzii ale noptzii. DUMITRIU N. 53. Deodata calea coti pe o costisha printrun fagitzel tinar in care razele se cufundau pline de taina. SADOVEANU O. I 228. Privirile i se cufundara in negurile cenushii pe paduri. SADOVEANU O. III 104. ♦ Fig. (Despre ashtri) A trece dincolo de orizont a apune. Soarele se cufundase dupa cimpiile departate shi in vazduhul inalt mai plutea k o pulbere de aur. SADOVEANU D. P. 127. [Soarele] se lasa tot spre apus SHin mare se cufunda. ALECSANDRI P. P. 28. ♦ (Despre pamint) A se prabushi a crapa. Cum nu se cufunda pamintu sub el! SHEZ. III 100. 3. Refl. Fig. A se lasa absorbit (de o activitate de somn etc.) a se adinci a se pierde. Mam cufundat in lectura. ▭ Se cufundase in gindurile lui amare shi parea k nu mai vede shi nu mai aude nimic. V. ROM. noiembrie 1953 118. La beut ei sentrecea... SHin somn greu se cufunda. ALECSANDRI P. P. 131. ◊ (Poetic) Iar teai cufundat in stele SHi in nori shin ceruri nalte? De nu mai uita incaltze Sufletul vietzii mele. EMINESCU O. I 54. 4. Tranz. Fig. (Rar) A compromite a distruge. [Faptele] au sa ma cufunde ori au sa ma izbaveasca. SADOVEANU D. P. 19. Gheorghe Bibescu... a publicat... o broshura... al carei scop era da cufunda pe Ghica. GHICA S. 691. Varianta: acufundá (RUSSO S. 16) vb. I.

A CUFUNDÁ cufúnd tranz. A face sa se cufunde. /<lat. confundare

A SE CUFUNDÁ ma cufúnd intranz. 1) A intra cu totul (intrun lichid intro substantza moale etc.); a se lasa la fund; a se afunda. 2) fig. A se lasa cuprins (de ceva); a se adanci. ~ in vise. 3) fig. A se face nevazut; a disparea; a se afunda. 4) (despre pamant) A se lasa in jos formand o adancitura. /<lat. confundare

cufundà v. 1. a baga afund in apa spre a scoate apoi; 2. a tari la fund a inghitzi: apa cufunda muntzii; 3. a se da la fund: se cufunda in mare; 4. fig. a peri a dispare: umbra n paduri se cufunda AL.; 5. a se ineca: corabia sa cufundat; 6. fig. a se adanci a se absorbi: iar teai cufundat in stele? EM. [Lat. CONFUNDERE].

acufunda^[1] vtr vz cufunda

ACUFUNDÁ vb. I. v. cufunda.

acufundà v. Mold. V. cufunda: o stea albastra cade shi’n spatziu s’acufunda AL.

acufúnd V. cufund.

cufúnd (est) shi scufúnd (vest) a á (d. fund k afund. V. confund). Bag in apa saŭ supt apa: a cufunda o corabie bombardindo. V. refl. Ma afund ma daŭ la fund: omu ratza corabia se cufunda. Ma las in jos: pamintu se cufunda. Fig. Ma cufund in somn dorm adinc. SHi acufund.

cufundá (a ~) vb. ind. prez. 3 cufúnda

cufundá vb. ind. prez. 1 sg. cufúnd 3 sg. shi pl. cufúnda

CUFUNDÁ vb. 1. v. afunda. 2. a afunda (reg.) a acufunda. (A ~ un obiect intrun lichid.) 3. v. infunda. 4. a(shi) afunda a(shi) infunda (fig.) a(shi) ingropa. (Ishi ~ fruntea in palme.)

CUFUNDA vb. 1. a (se) adinci a (se) afunda a (se) infunda a (se) scufunda. (Picioarele i se ~ in zapada.) 2. a afunda (reg.) a acufunda. (A ~ un obiect intrun lichid.) 3. a se adinci a se afunda a se infunda (Transilv.) a se zgaura. (Ochii i sau ~ in orbite.) 4. a(shi) afunda a(shi) infunda (fig.) a(shi) ingropa. (Ishi ~ fruntea in palme.)

ACUFUNDÁ vb. v. afunda cufunda.

acufunda vb. v. AFUNDA. CUFUNDA.

cufundá (d át) vb. 1. A afunda a face sa intre in apa a arunca in apa. 2. A strica a narui a duce de ripa. 3. A implinta a infige a ingropa. 4. A se lasa absorbit de ceva. Var. (Mold.) acufunda scufunda. Lat. *confundāre (Pushcariu 429; CandreaDens. 682; REW 2140; DAR); cf. calabr. skuffundare. Este dublet al lui confunda vb. din fr. confondre. Der. (s)cufundator adj. (care se scufunda; s. m. scafandru); cufundos adj. (Trans. adinc); cufundatura s. f. (scufundare; adincitura a solului groapa); cufundish s. n. (groapa sub apa); cufunzime s. f. (adincime); cufundaci s. m. (pasare ce se scufunda Colymbus glacialis); cufundar s. m. (nume de pasari Colymbus glacialis Podiceps cristatus). Der. neol. confuz adj. pe baza fr. f. confuse k amorez < amoureuse; confuzi(un)e s. f. din fr.

cufundá cufund (acufunda) vb. tranz. refl. A intra in apa; a se afunda a se scufunda. (Maram. Trans. shi nordul Mold.). Lat. confundare „a amesteca a tulbura; a varsa” (Pushcariu CDDE DA cf. DER; DEX MDA).

acufundá acufund vb. tranz. (reg.) A cufunda a afunda a scufunda. (Maram. Trans. shi nordul Mold.). Din a + cufunda (< lat. *confundare „a tulbura a rasturna”).

acufundá acufund vb. tranz. A cufunda a afunda a scufunda. Atestat in Maramuresh Transilvania shi nordul Moldovei. Lat. *confundare.