afundá [At: VARLAAM C. 310 / Pzi: afúnd shi (ivr) déz / E: lat affundare] 14 vtr (Pfm) A intra sau a face sa intre intrun lichid sau intro materie moale Si: a (se) adanci a (se) cufunda. 56 vtr A patrunde sau a face sa patrunda adanc. 7 vi A disparea. 89 vtr (Fig) A (se) izola. 1011 vtr (Inv) A (se) ineca. 12 vr (Inv; d. ape curgatoare) A se varsa. 13 vt (Reg) A ponegri pe cineva (in fatza altuia). 1415 vtr (Fig) A (se) cufunda intro actziune. 1617 vtr (Rar) A (se) infunda.

AFUNDÁ afúnd vb. I. Refl. 1. A se cufunda (intrun lichid). Greu le vine a strabate Lunecush de frunze moarte K seafunda roatele Luneca cioboatele Se taie suflarile SHi trosnesc spinarile. DESHLIU M. 24. Fiecare picior i se afunda parca in pamintul umezit. SAHIA N. 88. Un sloi de gheatza care se afundan apa sub picioarele celui ce calca pe el. RETEGANUL P. 111 61. ◊ Fig. Pe strazi ishi trece toamna shopirle de arama Gradinile seafunda in fluvii de frunzish. DRAGOMIR P. 59. ◊ Tranz. Mere (= merge) nora la fintina Cu camasha soacriin mina SHio afundo datan balta SHi o tzipa peste poarta: Nao soacra cai spalata! JARNÍKBIRSEANU D. 455. 2. A se face mai adinc a se adinci. Ploaie mare sa varsat... Groapa i sa afundat SHi mormintui sa stricat. TEODORESCU P. P. 625. 3. A patrunde adinc (de obicei intro padure); fig. a se pierde in zare in departari a disparea. Ma afund printre salcimii din arie shi citesc. STANCU D. 321. Spre seara cirduri lungi de pasari Tacut safundan departari. DEMETRESCU O. 72. Sarind cu veselie Peal sau cal de voinicie In vazduh sau afundat. ALECSANDRI P. I 50. Fig. A se cufunda intro actziune a fi absorbit de o munca. Cind teafunzi in paginile ei [ale legii] Prinzi putere proaspata in lupta! POEZ N. 453.

AFUNDÁ afúnd vb. I. 1. Tranz. shi refl. A (se) cufunda (intrun lichid). 2. Refl. A patrunde adanc; fig. a se pierde in departari; a disparea. ♦ Fig. A se cufunda intro actziune. 3. Refl. A se face mai adanc a se adanci. Lat. affundare (< ad + fundum).

A AFUNDÁ afúnd tranz. A face sa se afunde; a cufunda. /<lat. affundare

A SE AFUNDÁ ma afúnd intranz. 1) A se lasa la fund; a intra cu totul (intrun lichid intro substantza moale etc.); a se cufunda. 2) A patrunde adanc cu mintea. 3) fig. A se face nevazut; a disparea; a se cufunda. /<lat. affundare

afundà v. 1. a impinge pana la fund a baga afund: in prapastie il afunda; 2. a intra afund sau a patrunde: s’afund’ mereu in taina noptzii AL.; 3. fig. a peri din ochi a dispare: in vazduh s’au afundat AL. [Lat. AFFUNDARE].

3) afúnd a á v. tr. (d. a 4 shi fund orĭ lat. affŭndare it. affondare vfr. afonder sp. afondar pg. afundar. V. cu shi infund). Rar. Cufund: a afunda o corabie V. refl. Ma cufund: ratzele se afundaŭ in balta. Ma infund: hotziĭ s’aŭ afundat in padure. Fig. Ma adincesc: a te afunda in cugetari.

afundá (a ~) vb. ind. prez. 3 afúnda

afundá vb. ind. prez. 1 sg. afúnd 3 sg. shi pl. afúnda

AFUNDÁ vb. 1. a (se) adanci a (se) cufunda a (se) infunda a (se) scufunda. (Picioarele i se ~ in zapada.) 2. v. cufunda. 3. v. infunda. 4. a(shi) cufunda a(shi) infunda (fig.) a(shi) ingropa. (Ishi ~ fruntea in palme.)

AFUNDA vb. 1. a (se) adinci a (se) cufunda a (se) infunda a (se) scufunda. (Picioarele i se ~ in zapada.) 2. a cufunda (reg.) a acufunda. (A ~ un obiect intrun lichid.) 3. a se adinci a se cufunda a se infunda (Transilv.) a se zgaura. (Ochii i se ~ in orbite.) 4. a(shi) cufunda a(shi) infunda (fig.) a(shi) ingropa. (Ishi ~ fruntea in palme.)

afundá (afúnd afundát) vb. 1. A adinci. 2. A scufunda. 3. (refl.) A cadea la fund. Mr. afundu afundare. De la fund. Der. directa din lat. affundāre pare a se baza pe prezentza it. affondare (sard. affundare) v. fr. afonder v. sp. afondar port. afundar (Pushcariu 36; Pascu I 89; REW 269); este insa posibil k toate cuv. rom. sa fie der. neol. cum remarcase deja REW. Der. afundator s. m. (scufundator); afundatura s. f. (ascunzatoare); afundish s. n. (adincime); afunzime s. f. (adincime prapastie).