13 definitzii pentru afunda

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

AFUNDÁ afúnd vb. I. 1. Tranz. shi refl. A intra sau a face sa intre intrun lichid sau intro materie moale; a (se) cufunda a (se) adanci a (se) scufunda. 2. Refl. A patrunde adanc; fig. a se pierde in departari a disparea. ♦ Fig. A se cufunda intro actziune. Lat. affundare (< ad + fundum).

AFUNDÁ afúnd vb. I. 1. Tranz. shi refl. A intra sau a face sa intre intrun lichid sau intro materie moale; a (se) cufunda a (se) adanci a (se) scufunda. 2. Refl. A patrunde adanc; fig. a se pierde in departari a disparea. ♦ Fig. A se cufunda intro actziune. Lat. affundare (< ad + fundum).

afundá [At: VARLAAM C. 310 / Pzi: afúnd shi (ivr) déz / E: lat affundare] 14 vtr (Pfm) A intra sau a face sa intre intrun lichid sau intro materie moale Si: a (se) adanci a (se) cufunda. 56 vtr A patrunde sau a face sa patrunda adanc. 7 vi A disparea. 89 vtr (Fig) A (se) izola. 1011 vtr (Inv) A (se) ineca. 12 vr (Inv; d. ape curgatoare) A se varsa. 13 vt (Reg) A ponegri pe cineva (in fatza altuia). 1415 vtr (Fig) A (se) cufunda intro actziune. 1617 vtr (Rar) A (se) infunda.

AFUNDÁ afúnd vb. I. Refl. 1. A se cufunda (intrun lichid). Greu le vine a strabate Lunecush de frunze moarte K seafunda roatele Luneca cioboatele Se taie suflarile SHi trosnesc spinarile. DESHLIU M. 24. Fiecare picior i se afunda parca in pamintul umezit. SAHIA N. 88. Un sloi de gheatza care se afundan apa sub picioarele celui ce calca pe el. RETEGANUL P. 111 61. ◊ Fig. Pe strazi ishi trece toamna shopirle de arama Gradinile seafunda in fluvii de frunzish. DRAGOMIR P. 59. ◊ Tranz. Mere (= merge) nora la fintina Cu camasha soacriin mina SHio afundo datan balta SHi o tzipa peste poarta: Nao soacra cai spalata! JARNÍKBIRSEANU D. 455. 2. A se face mai adinc a se adinci. Ploaie mare sa varsat... Groapa i sa afundat SHi mormintui sa stricat. TEODORESCU P. P. 625. 3. A patrunde adinc (de obicei intro padure); fig. a se pierde in zare in departari a disparea. Ma afund printre salcimii din arie shi citesc. STANCU D. 321. Spre seara cirduri lungi de pasari Tacut safundan departari. DEMETRESCU O. 72. Sarind cu veselie Peal sau cal de voinicie In vazduh sau afundat. ALECSANDRI P. I 50. Fig. A se cufunda intro actziune a fi absorbit de o munca. Cind teafunzi in paginile ei [ale legii] Prinzi putere proaspata in lupta! POEZ N. 453.

AFUNDÁ afúnd vb. I. 1. Tranz. shi refl. A (se) cufunda (intrun lichid). 2. Refl. A patrunde adanc; fig. a se pierde in departari; a disparea. ♦ Fig. A se cufunda intro actziune. 3. Refl. A se face mai adanc a se adanci. Lat. affundare (< ad + fundum).

A AFUNDÁ afúnd tranz. A face sa se afunde; a cufunda. /<lat. affundare

A SE AFUNDÁ ma afúnd intranz. 1) A se lasa la fund; a intra cu totul (intrun lichid intro substantza moale etc.); a se cufunda. 2) A patrunde adanc cu mintea. 3) fig. A se face nevazut; a disparea; a se cufunda. /<lat. affundare

afundà v. 1. a impinge pana la fund a baga afund: in prapastie il afunda; 2. a intra afund sau a patrunde: s’afund’ mereu in taina noptzii AL.; 3. fig. a peri din ochi a dispare: in vazduh s’au afundat AL. [Lat. AFFUNDARE].

3) afúnd a á v. tr. (d. a 4 shi fund orĭ lat. affŭndare it. affondare vfr. afonder sp. afondar pg. afundar. V. cu shi infund). Rar. Cufund: a afunda o corabie V. refl. Ma cufund: ratzele se afundaŭ in balta. Ma infund: hotziĭ s’aŭ afundat in padure. Fig. Ma adincesc: a te afunda in cugetari.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

afundá (a ~) vb. ind. prez. 3 afúnda

afundá vb. ind. prez. 1 sg. afúnd 3 sg. shi pl. afúnda

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

AFUNDÁ vb. 1. a (se) adanci a (se) cufunda a (se) infunda a (se) scufunda. (Picioarele i se ~ in zapada.) 2. v. cufunda. 3. v. infunda. 4. a(shi) cufunda a(shi) infunda (fig.) a(shi) ingropa. (Ishi ~ fruntea in palme.)

AFUNDA vb. 1. a (se) adinci a (se) cufunda a (se) infunda a (se) scufunda. (Picioarele i se ~ in zapada.) 2. a cufunda (reg.) a acufunda. (A ~ un obiect intrun lichid.) 3. a se adinci a se cufunda a se infunda (Transilv.) a se zgaura. (Ochii i se ~ in orbite.) 4. a(shi) cufunda a(shi) infunda (fig.) a(shi) ingropa. (Ishi ~ fruntea in palme.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

afundá (afúnd afundát) vb. 1. A adinci. 2. A scufunda. 3. (refl.) A cadea la fund. Mr. afundu afundare. De la fund. Der. directa din lat. affundāre pare a se baza pe prezentza it. affondare (sard. affundare) v. fr. afonder v. sp. afondar port. afundar (Pushcariu 36; Pascu I 89; REW 269); este insa posibil k toate cuv. rom. sa fie der. neol. cum remarcase deja REW. Der. afundator s. m. (scufundator); afundatura s. f. (ascunzatoare); afundish s. n. (adincime); afunzime s. f. (adincime prapastie).

Intrare: afunda
verb (VT4)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • afunda
  • afundare
  • afundat
  • afundatu‑
  • afundand
  • afundandu‑
singular plural
  • afunda
  • afundatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • afund
(sa)
  • afund
  • afundam
  • afundai
  • afundasem
a II-a (tu)
  • afunzi
(sa)
  • afunzi
  • afundai
  • afundashi
  • afundaseshi
a III-a (el, ea)
  • afunda
(sa)
  • afunde
  • afunda
  • afunda
  • afundase
plural I (noi)
  • afundam
(sa)
  • afundam
  • afundam
  • afundaram
  • afundaseram
  • afundasem
a II-a (voi)
  • afundatzi
(sa)
  • afundatzi
  • afundatzi
  • afundaratzi
  • afundaseratzi
  • afundasetzi
a III-a (ei, ele)
  • afunda
(sa)
  • afunde
  • afundau
  • afundara
  • afundasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

afunda, afundverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A intra sau a face sa intre intrun lichid sau intro materie moale; a (se) cufunda a (se) adanci a (se) scufunda. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Greu le vine a strabate Lunecush de frunze moarte K seafunda roatele Luneca cioboatele Se taie suflarile SHi trosnesc spinarile. DESHLIU M. 24. DLRLC
    • format_quote Fiecare picior i se afunda parca in pamintul umezit. SAHIA N. 88. DLRLC
    • format_quote Un sloi de gheatza care se afundan apa sub picioarele celui ce calca pe el. RETEGANUL P. 111 61. DLRLC
    • format_quote figurat Pe strazi ishi trece toamna shopirle de arama Gradinile seafunda in fluvii de frunzish. DRAGOMIR P. 59. DLRLC
    • format_quote Mere (= merge) nora la fintina Cu camasha soacriin mina SHio afundo datan balta SHi o tzipa peste poarta: Nao soacra cai spalata! JARNÍKBIRSEANU D. 455. DLRLC
    • format_quote Ploaie mare sa varsat... Groapa i sa afundat SHi mormintui sa stricat. TEODORESCU P. P. 625. DLRLC
  • 2. reflexiv A patrunde adanc. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: patrunde
    • format_quote Ma afund printre salcimii din arie shi citesc. STANCU D. 321. DLRLC
    • 2.1. figurat A se pierde in departari. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      sinonime: disparea
      • format_quote Spre seara cirduri lungi de pasari Tacut safundan departari. DEMETRESCU O. 72. DLRLC
      • format_quote Sarind cu veselie Peal sau cal de voinicie In vazduh sau afundat. ALECSANDRI P. I 50. DLRLC
    • 2.2. figurat A se cufunda intro actziune. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cind teafunzi in paginile ei [ale legii] Prinzi putere proaspata in lupta! POEZ N. 453. DLRLC
  • 3. figurat tranzitiv reflexiv A (se) izola. MDA2
    sinonime: izola
  • 4. tranzitiv reflexiv invechit A (se) ineca. MDA2
    sinonime: ineca
  • 5. reflexiv invechit (Despre ape curgatoare) A se varsa. MDA2
  • 6. regional tranzitiv A ponegri pe cineva (in fatza altuia). MDA2
  • 7. tranzitiv reflexiv rar A (se) infunda. MDA2
    sinonime: infunda
etimologie:
  • limba latina affundare (din ad + fundum). DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.