INFUNDÁ infúnd vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la butoaie) A pune fund; (in special) a inchide ermetic printrun capac fixat intre doage. Au facut indata polobocul lau infundat de un capat shi lau cercuit bine. SBIERA P. 78. Il baga intrun butoi il infunda bine shil dete pe girla. ISPIRESCU L. 345. ♦ (Cu privire la orificii p. ext. la obiecte prevazute cu orificii) A astupa ermetic. Infunda sticla. ♦ (Cu privire la sunete) A inabushi. Serdici ishi stringea... genunchii sub barbie... incercind sashi infunde tusea. SAHIA N. 115. 2. Refl. A se inchide (ajungind la un punct de unde nu mai continua) a nu mai avea ieshire a se sfirshi. Drumul se infunda. ▭ Cerul era limpede shi albastru. Un singur nor in zari dinspre baltzi acolo unde se infunda un capat al Baraganului incearca sa vina spre oameni. SAHIA N. A. 39. ◊ Expr. (Familiar) A i se infunda cuiva = a ajunge intro situatzie fara ieshire a nui mai merge a nu mai avea scapare a o patzi. I sa infundat la proba de limba elina. CALINESCU E. 115. De asta data are sa i se infunde lui Ercule. ISPIRESCU U. 48. A umblat cit a umblat Dar acum i sanfundat. PANN P. V. I 29. ♦ (Despre conducte shantzuri) A se astupa prin depunere de material. 3. Tranz. (Cu privire la obiecte) A baga adinc a viri a indesa (k sa incapa intrun spatziu limitat). Puse galetzile jos shi infunda sub cirpa o shuvitza de par galben. DUMITRIU V. L. 120. ◊ (Poetic) Ia priveshte cum zorile alunga negurile parca le infunda in vagaunile dealurilor. BUJOR S. 31. ♦ (Complementul indica spatziul in care se baga ceva) A umple bine a indesa (cu ceva). Ia dat piine de la saturat shi shi traista ia infundat. SHEZ. III 95. ♦ A trage in jos palaria sau caciula k sa acopere bine capul. Infundindushi palaria pe loc pe frunte agentul sanitar ieshi in curtea cramei. DUMITRIU N. 262. ♦ (Cu privire la persoane). A baga (pe cineva) intrun loc de unde sa nu mai poata ieshi curind; a inchide. Lam infundat pe Gulitza intrun pension shi am ramas libera de capu meu. ALECSANDRI T. I 312. La ocnal infundara. id. P. P. 230. ♦ Fig. A pune pe cineva intro situatzie grea fara ieshire; a reduce la tacere. Jupin Dumitrache (care la fiece accent al lui Ipingescu a dat mereu din cap in semn de aprobare il intrerupe cu entuziasm): Hahahaha! ianfundat. CARAGIALE O. I 54. Laso cucoane Matachi so infund cu minciuna. ALECSANDRI T. 964. ♦ Refl. A se duce a intra intrun loc fara intentzia de a ieshi curind. Pricopsitul de cumnatumeu nash mai fi avut parte de el! Cine shtie in ce circiuma sanfundat! CARAGIALE O. I 49. Poftim poshte!... Daca nu merg caii fug surugiii! Da unde so infundat blastamatzii? ALECSANDRI T. I 114. 4. Refl. A se adinci a se viri mai adinc a se cufunda. Cu o carte shi doitrei covrigi disparea de acasa infundinduse prin codrii din imprejurimile Ipoteshtilor. CALINESCU E. 53. Directorul general... a scuturat scrumul tzigarii absent shi a mormait infundinduse comod in fotoliu. SAHIA N. 35. Ochii fetei senfundase in cap. EMINESCU N. 25. ◊ Tranz. Miam infundat adinc picioarele in pamintul gropii. SAHIA N. 120. SHi de frig la piept shincheie tremurind halatul vechi Ishi infunda gitun guler shi bumbacul in urechi. EMINESCU O. I 132. ♦ Refl. A intra intrun loc care este (sau pare a fi) fara capat fara ieshire. Se infunda tot mai tare in padure. AGIRBICEANU S. P. 20. Trecui Tazlaul de partea cealalta ma imbracai iute shi ma infundai in padure. HOGASH M. N. 234. Padureai mare el shtie unde sa fi infundat. CREANGA P. 122. Pe fuga k se punea Prin dudaie senfunda. TEODORESCU P. P. 575. ◊ Tranz. Pilcurile de oameni cu neveste tacute shi palide cu copii scincind se pregateau sa infunde negura codrilor shi a muntzilor. SADOVEANU O. I 513.