inflorit¹ sn [At: SANDU S. 63 / V: ~lur~ / Pl: ~uri / E: inflori] 14 Inflorire (14). 5 Splendoare. 6 Inflorare (1). 7 Dezvoltare. 8 Prosperare. 910 Inflorire (910). 11 (Fig) Exagerare. 12 (Rar) Mucegaire. 13 Inflorare (2). 1417 Inflorire (1417).

inflorit² ~a a [At: DOSOFTEI V. S. 55/1 / V: (irg) ~lur~ / Pl: ~itzi ~e / E: inflori] 1 (D. plante) Care a facut a dat flori. 2 Acoperit de flori. 3 (D. flori) Care shia deschis bobocii. 4 (D. fatza) Imbujorat. 5 (D. chip; pex d. oameni) Luminat. 6 Inflorat (1). 7 (D. stil) Bogat in imagini. 8 (D. exprimare) Care cauta sa impresioneze prin bogatzia imaginilor. 9 (Fig; d. par) Carunt. 10 Mucegait. 11 (D. boabele de porumb) Plesnit din cauza caldurii. 12 (Fig) Exagerat. 13 (Muz; d. melodii) Care rezulta din folosirea mai multor note de pasaj. 14 Care se dezvolta bine. 15 (Fig) Care prospera. 16 (Fig; d. oameni) Stralucitor. 17 (D. vin) Cu floare. 18 (D. peretzi) Cu igrasie.

INFLORÍT A infloritzi te adj. I. (Despre plante) Care shia deschis bobocii; (despre locul unde cresc plantele) care sa acoperit de flori. Cimpie inflorita. ▭ Inflorita floare a soarelui itzi fura mintzile. CAMILAR N. I 312. Vede un par frumos shi inflorit. CREANGA P. 286. In iarba inflorita somnoros suspinun grier. EMINESCU O. I 152. (Prin analogie) Grauntzele pocnesc [la foc] shi sar inflorite albe. VLAHUTZA la TDRG. ◊ (Poetic) Trecu shi vara shi trecu SHi toamna shi pe vai cazu Zapada iernii shiapoi iar Sosinfloritul cireshar. COSHBUC P. I 282. Cite tzarmuri inflorite ce palate shi cetatzi Strabatute deal tau farmec tzie singura tziaratzi! EMINESCU O. I 130. ◊ Fig. Cararea... inflorita care o viseaza o inima de douazeci de ani. NEGRUZZI S. I 47. II. Fig. 1. Impodobit cu desene cu ornamente; brodat. Fetele cu flori in par shi cu camashile inflorite se prindeau de mina cu flacaii incinshi cu briie verzi. SADOVEANU O. VI 50. Jos pe iarba stau intinse laicere inflorite. BELDICEANU P. 53. 2. Imbujorat rumenit (la fatza). Titi shi fratele shi surorile lui aveau obrajii infloritzi. PAS Z. I 240. Zapacita doamna sta SHinflorita de rushine: Ceam facut mariata? COSHBUC P. I 211. ♦ Luminat. A scos pe fereastra obrazul incununat cu cirlige de hirtie shi inflorit de zimbet. SADOVEANU N. P. 170. Ridea inflorita de bucurie la toate glumele care le auzea. CAMIL PETRESCU O. I 113. ♦ (Despre limba stil) Care este bogat in imagini care cauta sa faca efect sa impresioneze. [Batrinul] ne invaluie aproape in vorbai bogata shi inflorita. SADOVEANU O. VII 201. Seara in cerdacul cu vitza carturarul lamurea treptat in lungi shi inflorite povestiri de unde ia venit gindul acestor sapaturi. C. PETRESCU R. DR. 40. ◊ (Adverbial) Vorbea foarte inflorit. SADOVEANU O. VII 221.

INFLORÍT ~ta (~tzi ~te) 1) v. A INFLORI. 2) (despre limba sau stil) Care este bogat in imagini. /v. a inflori

inflori [At: PSALT. 188/11 / V: (inv; Ban) ~luri / Pzi: ~resc (inv) ~flor / E: ml *inflorire] 1 vi A face flori. 2 vi A se acoperi de flori. 3 vi (Fig) A fi in plinatatea frumusetzii. 4 vi (Fig; ie) Unde reshte tamaia (sau piperul) Foarte departe. 5 vtf (Rar) A face sa infloreasca. 6 vt A inflora (1). 7 vi Ashi face aparitzia Si: a se arata a se ivi. 8 vi (D. fatza) A se imbujora. 9 vi (D. chip) A se lumina. 10 vt (Fig) A exagera. 11 vi A se dezvolta. 12 vi (Fig) A prospera. 13 vt (Pop) A face k o panza sau un obiect confectzionat din panza sa devina albstralucitor prin spalare shi uscare la soare. 14 vi (D. vin borsh etc.) A prinde floare. 15 vi (D. paine mamaliga) A mucegai. 16 vt A inflora (2). 17 vt (Pex) A vopsi. 18 vi (D. peretzi) A se coshcovi din cauza igrasiei.

INFLORÍ infloresc vb. IV. I. Intranz. (Despre flori la pers. 3) A ajunge la maturitate a se deschide ashi desface bobocii; (despre plante p. ext. despre locul unde se afla ele) a capata flori a se acoperi de flori. Au inflorit cireshii din gradina. D. BOTEZ P. O. 21. Infloresc gradinile Cerui k oglinda; Prin livezi albinele SHiau pornit colinda. IOSIF P. 61. Vazu k pomul inmugureshte infloreshte. ISPIRESCU L. 72. E k floarea din crengutza; Cind gindeshti k infloreshte Ea atunci se vestejeshte. JARNÍKBIRSEANU D. 238. ♦ A capata aspectul unei flori a se dezvolta in chip de floare. Pe geamurile Hagiului inflorise gheatza cu frunze mari shi groase. DELAVRANCEA H. T. 34. II. Fig. 1. Intranz. Ashi face aparitzia (k o floare) a se arata a se ivi. Tot mai larg peste tzara infloresc bucuriile. DESHLIU G. 45. Vad cum pe obraz i infloreshte bucuria. STANCU D. 293. Incredereanfloreshte in inimile mari! ALECSANDRI O. 208. ♦ A se dezvolta frumos (k o floare) a se afla intro situatzie favorabila a creshte (in putere in stima) a prospera. Viatza incepe sa infloreasca in Valea Jiului k shi in celelalte regiuni producatoare de carbuni. CONTEMPORANUL S. II 1952 nr. 300 3/5. Ametzind totul aceasta bucurie inflorea fara seaman. CAMIL PETRESCU U. N. 23. Imparat slavit e codrul Neamuri mii i cresc sub poale Toate inflorind din mila Codrului marieisale. EMINESCU O. I 100. ◊ Tranz. fact. Odihnal infloreshte caci grija nul apasa. MACEDONSKI O. I 116. Eu am crescuto... eu am inflorito k pe o garofitza. ALECSANDRI T. 949. ♦ A deveni roshu (k o floare). Grijeau de foc shi tot turnau la lemne de inflorise gratarul k brindusha de toamna. GALACTION O. I 249. ♦ A se inviora a se lumina a se imbujora a se rumeni. Eashi potriveshte floarean par SHii infloresc zimbind obrajii Cei albi k florile de mar. COSHBUC P. I 182. 2. Tranz. A infrumusetza ceva (prin culori variate sau prin desene cusaturi ornamente cu flori); a impodobi. Femeile de toate natziile infloreau cu hainele shi cu fetzele invalmasheala. SADOVEANU O. V 53. SHi fete vin sa lenfloreshti altitza La pragul tau e plina ulicioara. GOGA P. 30. O batista de borangic subtzire... ishi revarsa un coltz inflorit shi el cu aur. ANGHEL PR. 26. ◊ Refl. (Cu pron. in dativ) (Fig.). A fost un om cu multe necazuri dar a shtiut sashi infloreasca viatza cu citeva ceasuri bune. SADOVEANU E. 106. ♦ Fig. A exagera. Gazetele... infloreau informatziile. PAS Z. IV 132. 3. Tranz. (Cu privire la pinzeturi sau la obiecte confectzionate din pinza) A face sa devina albstralucitor (prin spalare shi uscare la soare). Fete mari pinze Nalbeau SHi pe pietre Lenfloreau. TEODORESCU P. P. 558. ◊ Refl. pas. Pinzele sa senfloreasca SHi frumos sa se nalbeasca SHtii k coala de hirtie. TEODORESCU P. P. 558. Prez. ind. pers. 3 shi: (regional) infloáre (JARNÍKBIRSEANU D. 113).

A INFLORÍ ~ésc 1. intranz. 1) (despre plante terenuri) A face flori; a se acoperi cu flori. 2) (despre flori) Ashi deschide bobocii. 3) fig. A se dezvolta in conditzii favorabile shi in toata plenitudinea; a prospera. Arta ~eshte. 4) A capata aspectul unei flori; a deveni parca presarat cu flori. Au ~it ferestrele de ger. 5) fig. (despre obraji fatza) A deveni rumen; a se face roshu (k bujorul); a se rumeni; a se imbujora. 6) (despre unele produse alimentare de obicei lichide) A prinde floare; a se acoperi cu un strat subtzire de mucegai. /<lat. inflorire

inflorì v. 1. a da sau a face floare; 2. a prinde floare a mucezi (vinul; graul); 3. a fi in floare: campul infloreshte; fig. increderea ’nfloreshte ’n inimile mari Al.; 4. fig. a fi in stare buna a prospera: shtiintzele shi artele inflorira; 5. a fi radios: fatza i inflori PANN. [Lat. INFLORESCERE].

inflorésc v. intr. (d. floare saŭ lat. infloresco florire ild. floréscere; it. fiorire pv. florir fr. fleurir; sp. florecer pg. florecer chorecer). Emit florĭ: pomiĭ infloresc. Ma dezvolt shi formez floare: bobociĭ infloresc. Mucezesc prind floare. Fig. Ma dezvolt prosperez: shtiintzele infloresc. V. tr. Ornez cu florĭ cusute pictate sh. a. Amplific: infloresc o poveste. Vechĭ shi influresc.

inflorí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inflorésc imperf. 3 sg. infloreá; conj. prez. 3 sa infloreásca

inflorí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inflorésc imperf. 3 sg. infloreá; conj. prez. 3 sg. shi pl. infloreásca

INFLORÍT adj. 1. (BOT.) deschis desfoiat. (Trandafir ~.) 2. inflorat. (Fatza de masa ~.)

INFLORÍT adj. v. imbujorat impurpurat infloritor inroshit prosper roshu rumen rumenit.

INFLORIT adj. 1. (BOT.) deschis desfoiat. (Trandafir ~.) 2. inflorat. (Fatza de masa ~.)

inflorit adj. v. IMBUJORAT. IMPURPURAT. INFLORITOR. INROSHIT. PROSPER. ROSHU. RUMEN. RUMENIT.

INFLORÍ vb. (BOT.) a se deschide a se desfoia. (Garoafele au ~.)

INFLORÍ vb. v. aparea arata exagera ivi propashi prospera.

INFLORI vb. (BOT.) a se deschide a se desfoia. (Garoafele au ~.)

inflori vb. v. APAREA. ARATA. EXAGERA. IVI. PROPASHI. PROSPERA.

pipiriginflorit s. v. ROSHATZEA.

VIVAT CRESCAT FLOREAT! (lat.) traiasca creasca infloreasca! Urare rostita la reuniunile academice.

inflorit a infloritzi te adj. (intl.) batut rau de tot.

inflori infloresc v. t. (intl.) a bate rau de tot (pe cineva).