inchis¹ sn [At: DA ms / Pl: (rar) ~uri / E: inchide] 111 Inchidere (111). 12 (Inv) Cuprindere. 1323 Inchidere (1323). 24 Intemnitzare. 2527 Inchidere (2527). 28 (Pex) Ascundere. 2938 Inchidere (2938).

inchis² ~a [At: BIBLIA (1688) 4/24 / Pl: ~ishi ~e / E: inchide] 1 a (D. ushi ferestre capace etc.) Care acopera deschizatura in dreptul careia este fixat prin balamale. 2 a (D. obiecte care au partzi mobile pentru a se inchide shi deschide) Cu usha sau cu capacul fixat sau incuiat. 3 a Care nu poseda nici o deschizatura. 4 a La care nu se poate avea acces liber. 5 a (D. un spectacol; ie) Se joaca cu casa ~a Se spune atunci cand sau vandut toate biletele cu multa vreme inainte. 6 a (D. vehicule) Fara capota pliabila. 7 a (D. mijloace de locomotzie) Acoperit. 8 a (Is) Trasura ~a Cupeu. 9 a (D. partea sau mecanismul cu care se inchide un obiect sau un orificiu) Aflat in pozitzie care sa nu permita accesul. 10 a (D. o rana) Cicatrizata. 11 a (D. obiecte care se pot desface) Cu marginile sau cu partzile componenete alaturate impreunate. 12 a (D. o haina) Descheiata. 13 a (D. ochi pex d. pleoape) Cu pleoapele apropiate impiedicand vederea. 14 a (Ie) A face un lucru cu ochii ~ishi A face un lucru ushor fara dificultate. 15 a (Iae) A face un lucru fara o cercetare prealabila. 16 a (Ilav) Cu ochii ~ishi Fara dificultate. 17 a (Ial) Fara o cercetare prealbila. 18 a (Ial) Superficial. 19 a (D. cai de comunicatzie) Cu circulatzia oprita intrerupta. 20 a (D. un drum) Infundat. 21 a (D. un loc un teren) Imprejmuit. 22 a (D. un obiect) Aflat intrun loc fara acces. 23 a (Pex; d. un obiect) Pus sub cheie. 24 a (D. institutzii intreprinderi localuri) Care shia intrerupt temporar activitatea dupa un orar stabilit. 25 a (Pex; d. institutzii localuri intreprinderi etc.) Desfiintzat. 26 a (D. stagiunea teatrala) Oprita temporar pe perioada verii. 27 a (D. shedintze adunari etc.) Incheiat. 28 a (D. shedintze adunari etc.; ie) A se desfashura sau a se tzine cu ushile ~e A se desfashura fara participarea unor persoane din afara. 29 a (D. shedintze adunari; ilav) Cu ushile ~e Care se tzine intrun cerc restrans fara participarea unor persoane straine de organizatzia societatea etc. respective. 30 a (D. vanatoare sau pescuit) Interzis. 31 a (D. o activitate discutzie etc.) Careia i sa pus capat Si: incheiat terminat. 32 a (D. un cont) Lichidat. 33 a (D. oameni) Care este tzinut in inchisoare. 34 sm (Rar) Prizonier. 35 a (D. animale) Adapostit in grajduri sau cotetze. 36 a (Reg; d. oameni) Constipat. 37 a (D. oameni shi caracterul lor) Retras. 38 a (Fig; d. oameni) Posomorat. 39 a (D. gura) Cu buzele apropiate fara a permite vorbirea sau alimentarea. 40 a (Fig; d. oameni) Tacut. 41 a (D. aer) Statut. 42 a (D. cer) Innorat. 43 a (D. vreme) Cu cerul innorat. 44 a (D. timp) Ploios. 45 a (D. vreme) Cu ceatza. 46 a (D. culori) Situat in gama tonurilor mai aproape de negru decat de alb. 47 a (D. sunete voci) Lipsit de sonoritate. 48 a (Is) Vocala ~a Vocala in timpul articularii careia canalul fonator este stramtat limba fiind mai apropiata de cerul gurii decat in timpul articularii unei vocale deschise. 49 a (Is) Silaba ~a Silaba terminata in consoana.

INCHÍS A inchishi se adj. 1. (Despre ushi ferestre capace etc.) Ashezat astfel incit sa acopere o deschizatura corespunzatoare. Ceam uitat? Inchisa usha De la tinda. COSHBUC P. I 105. Lam gasit la poartanchisa. JARNÍKBIRSEANU D. 52. ♦ (Despre obiecte care au partzi mobile pentru a se inchide shi deschide) Cu usha sau capacul fixat sau incuiat pentru a nu permite accesul liber. Dulap inchis. ♦ (Adesea cu determinari introduse prin prep. «cu») Incuiat. In aceasta odaie inchisa cu cheia pentru k copiii sa nu intre Eminovici se tainuia citeodata spre ashi face socotelile. CALINESCU E. 50. ◊ Expr. Se joaca cu casa inchisa se zice despre un spectacol la care sau vindut de mai inainte toate biletele. ♦ (Despre vehicule) Cu capota fixata de caroserie; (despre mijloace de locomotzie) acoperit. Automobil inchis. ▭ Trasura inchisa = cupeu. Ma pusera intro trasura inchisa shi merseram la divan. BOLINTINEANU O. 407. 2. (Despre obiecte care se pot desface) Cu marginile (sau cu partzile componente) impreunate alaturate; strins nedesfacut. Carte inchisa. ◊ (Despre ochi gura p. ext. despre pleoape sau gene) A luat marul shi la privit citeva clipe printre pleoapele pe jumatate inchise. BOGZA TZ. 18. Bolnava sta cu ochii inchishi. BART E. 383. Se uita lung la dinsul dar guranchisai tace. EMINESCU O. I 93. In ochii ei cei limpezi sub genelei inchise O lume e de visuri o lume de senin. id. O. IV 83. ◊ Loc. adv. Cu ochii inchishi = a) fara o cercetare prealabila superficial. A lucrat cu ochii inchishi b) foarte ushor fara dificultate. Am facut calculul cu ochii inchishi. 3. (Despre un teren o curte) Ingradit imprejmuit. Curte inchisa. ♦ (Despre cai de comunicatzie) Pe care nu se mai poate circula cu circulatzia oprita intrerupta sau devenita imposibila. ♦ (Despre un circuit de materiale) Oprit intrerupt. ♦ (Despre un circuit electric) Neintrerupt. 4. (Despre localuri institutzii intreprinderi) Care shia intrerupt activitatea (conform orarului sau definitiv). 5. (Despre persoane) TZinut in inchisoare detzinut. (Substantivat) In prima zi mam imprietenit cu copacii shi cu cinii a doua zi cu pazitorii temnitzii sha treia zi cu inchishii. VLAHUTZA N. 157. Pe zefiri imi vin suspine De lanchishii chinuitzi. BOLLIAC O. 196. 6. Fig. (Despre o shedintza o reuniune etc.) Care se tzine numai cu membrii titulari fara persoane din afara. 7. Fig. (Despre oameni shi despre caracterul lor) Retras izolat necomunicativ. Se gindi omul shi rise mult inchis in sine. DUMITRIU N. 146. Ion asta era o fire inchisa. AGIRBICEANU S. P. 14. Tacut inchis el abia raspundea la intrebari. BART E. 91. ♦ (Despre aer in opozitzie cu proaspat curat) Statut viciat. 8. (Despre culori) Situat in gama culorilor mai aproape de negru decit de alb. Prin deschizatura patrata puteau vedea cerul care in dimineatza aceasta era albastruinchis. DUMiTRIU N. 135. ◊ Fig. Precum i slova scrisa Asha mii inimanchisa. JARNÍKBIRSEANU D. 130. ♦ (Despre cer) Innorat intunecat. Ochii ei somnoroshi cautan sus cerul enchis din toate partzile. VLAHUTZA O. A. III 89. ♦ (Despre sunete voce) Lipsit de sonoritate. Ishi istorisi durerea pe cit putu cu glasui inchis asemenea sunetului unui hirb de lut. MIRONESCU S. A. 33.

INCHÍS ~sa (~shi ~se) 1) v. A INCHIDE shi A SE INCHIDE. ◊ Cu ochii ~shi a) fara atentzie superficial; b) fara a intampina vreo greutate; foarte ushor. 2) (despre adunari shedintze etc.) La care participa numai membrii organizatziei. 3) (despre persoane shi despre caracterul lor) Care este putzin comunicativ; retras; nesociabil. 4) (despre aer) Care sta neimprospatat de mult timp; statut. 5) (despre sunete voce) Care nu are rezonantza; lipsit de sonoritate; surd; infundat. Vocala ~sa. /v. a inchide

inchis a. 1. coprins intr’un loc anumit: drum inchis intre dealuri; 2. intemnitzat: a sta inchis doi ani; 3. intunecat (de fatza sau de colori): albastru inchis. [Lat. INCLUSUS].

inchís a adj. (d. inchid. V. inclus). Cuprins intre paretzĭ saŭ ingradit: banĭ inchishĭ in lada sat inchis intre muntzĭ. Pus la inchisoare: om inchis. Fig. Necomunicativ tacut mocnit: om inchis. Intunecat: coloare inchisa. Infundat: sunet inchis. Adv. In mod inchis infundat: a rasuna inchis.

INCHÍS adj. 1. v. incuiat. 2. v. astupat. 3. v. infundat. 4. v. oprit. 5. v. incheiat. 6. v. imprejmuit. 7. v. arestat. 8. v. cicatrizat. 9. intunecat mohorat sumbru. (Culoare ~.) 10. v. innorat. (Vreme ~.) 11. (FON.) (inv.) jos. (Vocale ~.)

INCHÍS adj. v. insociabil morocanos mut necomunicativ neprietenos nesociabil posac posomorat taciturn tacut uricios ursuz.

INCHIS adj. 1. ferecat incuiat zavorit. (Casa usha ~.) 2. acoperit astupat. (O deschizatura ~.) 3. astupat infundat (pop.) pecetluit. (Sticla ~.) 4. oprit. (Gazele sint ~.) 5. incheiat (reg.) imbumbat. (Haina ~.) 6. imprejmuit ingradit. (Un teren ~.) 7. (JUR.) arestat detzinut intemnitzat retzinut (inv.) poprit. (Persoane ~ shi persoane libere.) 8. (MED.) cicatrizat vindecat. (Rana ~.) 9. intunecat. (Culoare ~.) 10. innegurat innorat intunecat intunecos mohorit neguros noros piclos plumbuit plumburiu posomorit urit (inv.) ponegrit. (Vreme ~.) 11. (FON.) (inv.) jos. (Vocale ~.)

inchis adj. v. INSOCIABIL. MOROCANOS. MUT. NECOMUNICATIV. NEPRIETENOS. NESOCIABIL. POSAC. POSOMORIT. TACITURN. TACUT. URICIOS. URSUZ.

Inchis ≠ deschis liber

INCHÍS A adj. (< inchide < lat. includere): in sintagmele silaba inchisa shi vocala inchisa (v.).