8 definiții pentru necomunicativ
Explicative DEX
NECOMUNICATÍV, -Ă, necomunicativi, -e, adj. (Despre oameni) Care nu intră ușor în legătură cu ceilalți; nesociabil. – Pref. ne- + comunicativ.
necomunicativ, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: ne- + comunicativ] (D. oameni) Care nu intră ușor în legătură cu ceilalți Si: nesociabil (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NECOMUNICATIV, -Ă, necomunicativi, -e, adj. (Despre oameni) Care nu intră ușor în legătură cu ceilalți; nesociabil. – Ne- + comunicativ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cornel
- acțiuni
Ortografice DOOM
*necomunicatív adj. m., pl. necomunicatívi; f. necomunicatívă, pl. necomunicatíve
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
necomunicátiv adj. m. comunicativ
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
NECOMUNICATÍV adj. v. ursuz.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NECOMUNICATIV adj. insociabil, morocănos, mut, neprietenos, nesociabil, posac, posomorît, taciturn, tăcut, urîcios, ursuz, (livr.) hirsut, (pop.) sanchiu, (înv. și reg.) moros, sunducos, tăcător, (reg.) modoroi, mutac, mutăreț, (Olt.) dugos, (Mold.) pîclișit, (prin Transilv.) tăcătoi, (Bucov. și Mold.) tălmut, (fig.) închis. (Om ~; fire ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Necomunicativ ≠ comunicativ
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
necomunicativ, necomunicativăadjectiv
- 1. (Despre oameni) Care nu intră ușor în legătură cu ceilalți. DEX '09 DEX '98sinonime: nesociabil ursuz antonime: comunicativ
etimologie:
- Prefix ne- + comunicativ. DEX '09