INCHÍS A inchishi se adj. 1. (Despre ushi ferestre capace etc.) Ashezat astfel incit sa acopere o deschizatura corespunzatoare. Ceam uitat? Inchisa usha De la tinda. COSHBUC P. I 105. Lam gasit la poartanchisa. JARNÍKBIRSEANU D. 52. ♦ (Despre obiecte care au partzi mobile pentru a se inchide shi deschide) Cu usha sau capacul fixat sau incuiat pentru a nu permite accesul liber. Dulap inchis. ♦ (Adesea cu determinari introduse prin prep. «cu») Incuiat. In aceasta odaie inchisa cu cheia pentru k copiii sa nu intre Eminovici se tainuia citeodata spre ashi face socotelile. CALINESCU E. 50. ◊ Expr. Se joaca cu casa inchisa se zice despre un spectacol la care sau vindut de mai inainte toate biletele. ♦ (Despre vehicule) Cu capota fixata de caroserie; (despre mijloace de locomotzie) acoperit. Automobil inchis. ▭ Trasura inchisa = cupeu. Ma pusera intro trasura inchisa shi merseram la divan. BOLINTINEANU O. 407. 2. (Despre obiecte care se pot desface) Cu marginile (sau cu partzile componente) impreunate alaturate; strins nedesfacut. Carte inchisa. ◊ (Despre ochi gura p. ext. despre pleoape sau gene) A luat marul shi la privit citeva clipe printre pleoapele pe jumatate inchise. BOGZA TZ. 18. Bolnava sta cu ochii inchishi. BART E. 383. Se uita lung la dinsul dar guranchisai tace. EMINESCU O. I 93. In ochii ei cei limpezi sub genelei inchise O lume e de visuri o lume de senin. id. O. IV 83. ◊ Loc. adv. Cu ochii inchishi = a) fara o cercetare prealabila superficial. A lucrat cu ochii inchishi b) foarte ushor fara dificultate. Am facut calculul cu ochii inchishi. 3. (Despre un teren o curte) Ingradit imprejmuit. Curte inchisa. ♦ (Despre cai de comunicatzie) Pe care nu se mai poate circula cu circulatzia oprita intrerupta sau devenita imposibila. ♦ (Despre un circuit de materiale) Oprit intrerupt. ♦ (Despre un circuit electric) Neintrerupt. 4. (Despre localuri institutzii intreprinderi) Care shia intrerupt activitatea (conform orarului sau definitiv). 5. (Despre persoane) TZinut in inchisoare detzinut. (Substantivat) In prima zi mam imprietenit cu copacii shi cu cinii a doua zi cu pazitorii temnitzii sha treia zi cu inchishii. VLAHUTZA N. 157. Pe zefiri imi vin suspine De lanchishii chinuitzi. BOLLIAC O. 196. 6. Fig. (Despre o shedintza o reuniune etc.) Care se tzine numai cu membrii titulari fara persoane din afara. 7. Fig. (Despre oameni shi despre caracterul lor) Retras izolat necomunicativ. Se gindi omul shi rise mult inchis in sine. DUMITRIU N. 146. Ion asta era o fire inchisa. AGIRBICEANU S. P. 14. Tacut inchis el abia raspundea la intrebari. BART E. 91. ♦ (Despre aer in opozitzie cu proaspat curat) Statut viciat. 8. (Despre culori) Situat in gama culorilor mai aproape de negru decit de alb. Prin deschizatura patrata puteau vedea cerul care in dimineatza aceasta era albastruinchis. DUMiTRIU N. 135. ◊ Fig. Precum i slova scrisa Asha mii inimanchisa. JARNÍKBIRSEANU D. 130. ♦ (Despre cer) Innorat intunecat. Ochii ei somnoroshi cautan sus cerul enchis din toate partzile. VLAHUTZA O. A. III 89. ♦ (Despre sunete voce) Lipsit de sonoritate. Ishi istorisi durerea pe cit putu cu glasui inchis asemenea sunetului unui hirb de lut. MIRONESCU S. A. 33.