18 definitzii pentru statut

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

STATÚT A statutzi te adj. 1. Care nu mai este proaspat (shi a capatat un miros un gust sau un aspect neplacut caracteristic); clocit; (despre aer) inchis stricat viciat. ♦ Fig. (Despre oameni mai ales despre persoane necasatorite) Inaintat in varsta. 2. (Inv.) Istovit vlaguit. V. sta.

STATÚT A statutzi te adj. 1. Care nu mai este proaspat (shi a capatat un miros un gust sau un aspect neplacut caracteristic); clocit; (despre aer) inchis stricat viciat. ♦ Fig. (Despre oameni mai ales despre persoane necasatorite) Inaintat in varsta. 2. (Inv.) Istovit vlaguit. V. sta.

statut1 sn [At: (a. 1619) GCR I 55/23 / Pl: ~e / E: sta] 1 (Inv) Stat2 (1). 2 (Reg) Locuintza. 3 (Reg; pex) Gospodarie (2). 4 (Ivr; pex) Adapost pentru vite. 5 (Reg; lpl) Pietre care delimiteaza terenul la jocul cu mingea. 6 (Ivr) Existentza (1).

statut2 ~a [At: LB / Pl: ~utzi ~e / E: sta] 12 sn a (Aliment pex obiect sau substantza care se schimba in timp) Care nu mai este proaspat (shi a capatat un miros un gust sau un aspect etc. caracteristic de obicei neplacut) Si: stat3 V alterat clocit imputzit stricat vechi. 3 a (Rar) Care contzine ceva statut2 (2). 4 a (D. aer) Care nu a fost improspatat capatand un miros neplacut Si: greu (30) inchis V alterat imbacsit poluat stricat viciat. 5 a (D. mirosuri) Care este neplacut k urmare a faptului k a stat mult in spatziu inchis Si: greu (29). 6 a (D. ape; ioc curgator) Statator (1). 7 a (Pex; d. apa sau rar d. alte lichide) Care a ramas multa vreme intrun loc fara sa fie improspatat (capatand un aspect urat un miros neplacut etc.) V clocit imputzit putrezit rasuflat2 trezit2. 8 a (Pop; d. oameni) Inaintat in varsta (shi necasatorit). 9 a (Pfm; d. oameni) Care nu a mai avut de (foarte) mult timp raporturi intime cu o persoana de sex opus. 10 a (Ivr; d. fenomene ale naturii) Persistent. 11 a (Reg; d. animale) Odihnit. 12 a (Inv; d. fiintze; de obicei urmat de determinari cauzale introduse de pp „de”) Obosit. 13 a (Inv; pex; d. fiintze; de obicei urmat de determinari cauzale introduse de pp „de”) Razbit.

STATÚT A statutzi te adj. 1. (Despre apa aer) Care a stat prea mult intrun loc fara a fi primenit; viciat stricat. Un fluviu se revarsa rupind lunci negre dimburi repezind la vale ape statute fara o zare in ele. CAMILAR N. I 267. Ma privea cu ochi buni verzi k apele statute. SADOVEANU O. VIII 172. E cald un aer statut shi imbicsit. VLAHUTZA la TDRG. ♦ (Despre alimente) Care a inceput sa se altereze; vechi. 2. (Despre oameni) Inaintat in virsta; batrin. Dupa ce avea acum shi moara sa gindeshte sa sa insoare k era holtei cam statut. RETEGANUL P. IV 29. Era odata un flacau statut carel chema Stan. CREANGA P. 139. Dar acum sint om statut SHi patzit shi priceput SHi vad bine cai dat mie K sa mor in haiducie. ALECSANDRI P. P. 254. ◊ Fig. Merii statutzi din mijlocul gradinii. CONTEMPORANUL VII 482. 3. (Invechit de obicei urmat de determinari cauzale introduse prin prep. «de») Obosit din caleafara; rupt de oboseala. Parcas eu de vina dacas caii statutzi de drum. D. ZAMFIRESCU la CADE. Sudori de singe curgea de pe fetzele rominilor atit muncise in cursul zilei shi atit erau de statutzi de osteneala seara. ISPIRESCU M. V. 26.

STATÚT ~ta (~tzi ~te) 1) (despre apa aer etc.) Care sta neimprospatat de mult timp capatand aspect sau miros greu; neschimbat demult; inchis. 2) (despre alimente) Care nu mai este proaspat; vechi. 3) fig. (despre persoane necasatorite) Care este trecut de varsta casatoriei; care este inaintat in varsta dar necasatorit inca. /v. a sta

statut a. 1. ce sta pe loc shi se strica: apa statuta; 2. ranced: bucate statute; 3. daulat: cal statut; 4. cam batran: un flacau statut Cr.; fig. generatzie statuta GR. AL.

statút a adj. (d. staŭ). Stricat de multa stare (nemishcare raminere la un loc): apa statuta. Fig. Cam trecut inaintat in virsta: fata statuta.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

statút adj. m. pl. statútzi; f. statúta pl. statúte

statút adj. m. pl. statútzi; f. sg. statúta pl. statúte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

STATÚT adj. 1. v. clocit. 2. v. poluat.

STATÚT adj. v. epuizat extenuat frant istovit prapadit rupt secat secatuit sfarshit sleit stors trudit vlaguit zdrobit.

STATUT adj. 1. clocit imputzit rasuflat trezit (reg.) mocnit zacut (prin Mold.) bahnit (prin Mold. shi Bucov.) bihlit. (Apa ~.) 2. alterat poluat stricat viciat. (Un aer ~.)

statut adj. v. EPUIZAT. EXTENUAT. FRINT. ISTOVIT. PRAPADIT. RUPT. SECAT. SECATUIT. SFIRSHIT. SLEIT. STORS. TRUDIT. VLAGUIT. ZDROBIT.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

statút statúte s.n. 1. (inv.) ramanere stare shedere stat. 2. (reg.) locuintza gospodarie. 3. (inv.) adapost pentru vite. 4. (reg.; la pl.) pietre care delimiteaza terenul la jocul cu mingea. 5. (inv.) existentza. 6. (reg.) statura inaltzime.

statút statuturi (statamant) s.n. (reg.) Casa curtea cu acareturile dar shi gradina de langa casa (Dancush 2010): „O shadzut in statutu lor” (Papahagi 1925; Sapantza). „Dintotdeauna amplasarea unei gospodarii a presupus proprietatea absoluta asupra terenului aferent acestuia de aceea acest spatziu a capatat o incarcatura speciala fiind denumit printrun termen propriu statut” (Dancush 1986: 97). Notziunea de statut trebuie asociata intotdeauna cu „casa shi gospodaria parinteasca” (idem: 100). Rar in aceeashi gospodarie convietzuiesc mai multe familii. Chiar daca familiile maramureshene sunt numeroase cu multzi copii parintzii se ingrijesc din timp sa asigure fiecarui copil loc de casa respectiv statutul propriu (Ibidem). Din sta „a locui” (< lat. stare) (MDA).

statút statuturi (statamant) s.n. Casa curtea cu acareturile dar shi gradina de langa casa (Dancush 2010): „O shadzut in statutu lor” (Papahagi 1925; Sapantza). Din sta „a locui” (< lat. stare) + tut.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

statut a statutzi te adj. (d. oameni) marcat de o perioada de abstinentza sexuala prelungita.

Intrare: statut
statut adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • statut
  • statutul
  • statutu‑
  • statuta
  • statuta
plural
  • statutzi
  • statutzii
  • statute
  • statutele
genitiv-dativ singular
  • statut
  • statutului
  • statute
  • statutei
plural
  • statutzi
  • statutzilor
  • statute
  • statutelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

statut, statutaadjectiv

  • 1. Care nu mai este proaspat (shi a capatat un miros un gust sau un aspect neplacut caracteristic); (despre aer) inchis stricat viciat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Un fluviu se revarsa rupind lunci negre dimburi repezind la vale ape statute fara o zare in ele. CAMILAR N. I 267. DLRLC
    • format_quote Ma privea cu ochi buni verzi k apele statute. SADOVEANU O. VIII 172. DLRLC
    • format_quote E cald un aer statut shi imbicsit. VLAHUTZA la TDRG. DLRLC
    • 1.1. figurat (Despre oameni mai ales despre persoane necasatorite) Inaintat in varsta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: batran
      • format_quote Dupa ce avea acum shi moara sa gindeshte sa sa insoare k era holtei cam statut. RETEGANUL P. IV 29. DLRLC
      • format_quote Era odata un flacau statut carel chema Stan. CREANGA P. 139. DLRLC
      • format_quote Dar acum sint om statut SHi patzit shi priceput SHi vad bine cai dat mie K sa mor in haiducie. ALECSANDRI P. P. 254. DLRLC
      • format_quote figurat Merii statutzi din mijlocul gradinii. CONTEMPORANUL VII 482. DLRLC
  • 2. invechit Istovit, obosit, vlaguit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Parcas eu de vina dacas caii statutzi de drum. D. ZAMFIRESCU la CADE. DLRLC
    • format_quote Sudori de singe curgea de pe fetzele rominilor atit muncise in cursul zilei shi atit erau de statutzi de osteneala seara. ISPIRESCU M. V. 26. DLRLC
etimologie:
  • vezi sta DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.