dos sn [At: NEAGOE INV. 308 / Pl: ~uri / E: ml dossum] 1 (Inv) Partea de dinapoi a trupului omenesc Si: spate spinare (pop) indarat. 2 (Ivp; ie) A da ~ (sau ~ul ori ~urile) a(shi) arata ul a pune ~ la fuga a bate ~urile a da ~ la fatza A fugi (din fatza dushmanului). 3 (Ivp; iae) A se ascunde. 4 (Ila) Bun de ~ Bun de fuga. 5 (Inv; ie) A lua cuiva ~ul A ataca pe la spate. 6 (Pfm; ie) A intoarce (catre cineva sau cuiva) ul A se intoarce cu spatele catre cineva (in semn de dispretz sau de incetare a conversatziei). 7 (Pfm; iae) A nu mai voi sa aiba relatzii cu cineva. 8 (D. fiintze) SHezut. 9 (Pop; ie) A pune la ~ A ignora ce i se spune. 10 (Ivp; ie) A ieshi cu ~ul la oameni A se purta necivilizat in societate. 11 (Ivp; ie) A se intoarce cu fatza ~ului catre cineva A intoarce batjocoritor spatele. 12 (Is) ~ul palmei (sau mainii ori labei) Partea exterioara a mainii opusa palmei. 13 (Rar; is) ~ul limbii Partea de dedesubt a limbii. 14 Partea de dinapoi a unui obiect a unei constructzii a unei curtzi. 15 (Ivp; is) ~ de moara Om de nimic artzagos. 16 (La un obiect) Partea mai putzin aratoasa (neimpodobita shi) neexpusa vederii. 17 Partea de dinauntru a unei haine. 18 (Inv; pbl; is) ~uri de calendare Scoartze. 19 (Is) ~ de perna Fatza de perna. 20 (Reg; ioc arshitza fetzie) Coasta de deal sau de munte. 21 (Reg) Tufish marunt orientat spre miazanoapte Si: doshtina (3). 22 (Pop) Adapost. 23 (Reg) Adapost pe camp. 24 (Inv; ilv) A da cuiva ~ul (la adapost) A adaposti. 25 (Ivr; ial) A ascunde. 26 Loc adapostit (unde nu bate soarele). 27 (Bot; reg) Tei de calitate slaba Si: lishtar. 28 (Ilav) Deandoasele(a) sau pe deandoasele(a) Anapoda. 29 (Ial) Cu spatele inainte. 30 (Ilav) Cu ~ul in sus Invers de cum trebuie. 31 (Ial) In mare dezordine. 32 (Ilav) In ~ La spate. 33 (Ial; fig) In absentza. 34 (Inv; ie) Nici in ~ nici in fatza In nici un chip. 35 (Inv; ilav) De ~ Intrascuns. 36 (Ilav) Din ~ Din spate. 37 (Inv; intrun orash de provincie; is) Ulitza din ~ Strada laterala. 38 (Inv; ie) A scapa pe ulitza din ~ A scapa rushinos shi cu mare greutate dintro incurcatura. 39 (Pop; ie) A intra pe usha din ~ A obtzine o favoare (pe cai necinstite prin protectzie). 40 (Inv; ilav) Din ~ de... Dincolo de... 41 (In legatura cu obiecte de imbracaminte; ilav) Pe ~ Cu partea de dinauntru in afara. 42 (Ial) Altfel de cum trebuie de cum e firesc. 43 (Fig; d. oameni; ial) Ciudat. 44 (Pfm; ie) A fi intors pe ~ A fi necajit. 45 (Pfm; iae) A fi furios. 46 (Ilav) Pe din ~ Pe la spate. 47 (Ial; la o cladire) Prin spatele casei. 48 (Ial; intrun orash) Pe o strada laterala. 49 (Fig; ial) In taina. 50 (Inv; ilav) Pe dupa ~ Pe la spate. 51 (Nob; inv; ilav) In dupa ~ In loc ascuns. 52 (Ilav) Prin ~ Pe intrarea din spatele casei. modificata

DOS dosuri s. n. (In opozitzie cu fatza) 1. Partea de dindarat a unui obiect. Dosul cartzii. Dosul foii. ▭ SHtia sa faca shi socoteli shi sa le insemne cu carbune pe dosul ushii. SADOVEANU Z. C. 312. ◊ Loc. prep. (Construit cu genitivul) In dosul = in spatele indaratul dinapoia. Bibescu simtzi pashi moi in dosul ushii. SADOVEANU P. M. 58. Au ieshit in dosul casei. GALACTION O. I 78. SHtiam k e in dosul storului. IBRAILEANU A. 145. Din dosul = din spatele dindaratul de dinapoia. Nucule din dosul casei Tot al meu shiaici shiaiurea: Ziuan vint itzi vad doinirea Noaptea tzio ascult. COSHBUC P. II 275. Un dushman de lup... tragea cu urechea la paretele din dosul casei. CREANGA P. 21. ◊ Loc. adv. Deandoasele sau deandoaselea pe deandoasele sau pe deandoaselea = a) altfel de cum trebuie de cum e firesc de cum teai ashtepta; anapoda pe dos. Tot ce facea i ieshea deandoasele. ISPIRESCU U. 108; b) intors invers. Meshterul Dinca binagiul mia facuto; a tencuit zidul de la poarta shi mia batut numarul 6 dandoasele. CARAGIALE O. I 84; c) cu spatele inainte deandaratele. Dutzu se departa... mai mult deandoaselea oprinduse mereu. SLAVICI O. I 369. ♦ (In opozitzie cu fatzada) Partea de dinapoi a unei case sau a unei curtzi. Nu se dusese la el pe ulitza ci prin dosurile curtzilor. DUMITRIU N. 180. Fiecare pamintean... punea sa i se cladeasca... casa dupa fantazia momentului avind chiar o deosebita placere sa intoarca dosul ori coasta catre altzii. SADOVEANU Z. C. 79. ◊ Loc. adv. (In opozitzie cu in fatza inainte) In dos = in partea de dinapoi a casei; in spate. Unui vechi trup de cladire patrat shi cu un singur rind i se innadise mai tirziu in dos piezish o coada deshirata shi ingusta cu doua caturi. M. I. CARAGIALE C. 127. Cine taie lemnen dos? SHEZ. I 238. Prin dos = prin intrarea din spate a unei case. Vina baditzo prin dos Cai portitza de rogoz: Cum pui mina pica jos. HODOSH P. P. 43. ◊ Loc. adj. Din dos = care este situat indaratul in spatele casei. FatFrumos ieshi din casa shi intra in gradina din dos. POPESCU B. II 10. Am fugit pe usha din dos shi am dat pin gradina k sa scap de dascal. ALECSANDRI T. I 184. ◊ Expr. A scapa pe (sau prin) usha din dos = a scapa (dintro incurcatura) cu mare greutate cu rushine. A intra pe (sau prin) usha din dos = a ocupa o slujba un post etc. sau a inainta in ierarhia functzionareasca prin protectzie nu pe cale ierarhica. 2. (Fiind vorba de partea de dinapoi a corpului omenesc; numai in locutziuni shi expresii) Loc. adv. (In opozitzie cu in fatza) In dos = in spate pe ascuns. Unul in dos teanjurat. In lipsa mea putea sa ma shi bata. PANN P. V. I 169. ◊ Expr. A da dos (la fatza) sau a da dosul (sau dosurile) sau a pune dos la fuga = a fugi a o lua la sanatoasa a o shterge; a se retrage a disparea. Ba tu ai sai ingropi pe aishtia... Ce dracu? De trei zile bade Gheorghe dai dosurile. CAMILAR N. I 444. Chiorul... a incercat sa deie dos la fatza. SADOVEANU D. P. 160. Tu cautzi sa dai dosul imi pare?... Vrei sa fugi? MACEDONSKI O. II 83. Manean scari sentzepenea Dos la fuga shi punea. ALECSANDRI P. P. 73. (Exclamativ) Dos la fatza! = iao la fuga! shtergeo! Mam dus... Sa ne videm cu bine Mandica! Pe unde sa ies k sa nu mantilnesc cu el? Ha! pe fereasta... Dos la fatza. ALECSANDRI T. I 317. A intoarce (cuiva) dosul = a se departa (de cineva) a rupe relatziile (cu cineva) a ocoli (pe cineva) a intoarce (cuiva) spatele. ♦ SHezut fund. Doctorul avea obiceiul sai plesneasca [pe copii] ushor din mers cu virful bastonului la dos. BART E. 339. ◊ Expr. A se scula cu dosul in sus = a fi ursuz shi indispus (fara motiv). 3. (Urmat de determinari care indica un organ sau o parte a trupului) Dosul miinii (sau palmei) = partea de din afara a miinii. Plingea molcom; din cind in cind ishi shtergea nasul cu dosul palmei shi ofta pomenind shoptit numele lui Vasile. GALAN Z. R. 42. Facu semn cu dosul minii sa fie lasat singur. SADOVEANU Z. C. 243. Dosul limbii = partea de dedesubt a limbii. Faci pe dosul limbei nishte beshicutze. SHEZ. II 191. 4. Partea mai putzin aratoasa (neimpodobita) a unui obiect. Dosul stofei. Dosul covorului. ♦ Partea de dinauntru neexpusa vederii (a unei haine). Dosul paltonului. ◊ Pe dos = a) (loc. adv. in legatura cu obiecte de imbracaminte) cu partea de dinauntru in afara. [Era] imbracat la intimplare cu haina pe dos. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 56. Era Mane cel spatos Cu cojoc mare mitzos Cu cojoc intors pe dos. ALECSANDRI P. P. 73; b) (loc. adv. fig.) altfel (decit in realitate) deandoaselea. Toate le vad pe dos... Iaca matushica se da dea tumba ha ha ha! ALECSANDRI T. I 223; c) (loc. adj. fig. despre oameni) cu purtari nefireshti; sucit ciudat bizar. Iata k sint shi oameni pe dos. IONESCURION C. 37. ◊ Expr. Intors pe dos = necajit suparat indispus. Mai intors pe dos decit inseshi buzunarele sale intra dimineatza acasa. M. I. CARAGIALE C. 142. A intoarce (pe cineva) pe dos = a tulbura a indispune (pe cineva). Dragostea asta tea cam intors pe dos. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 162. 5. (Popular) Loc unde nu bate soarele; loc ferit ascuns adapostit. Bate vintul il lashi sa bata shi te dai intrun dos. SADOVEANU P. M. 180. Varsa lacrimi pe cind luna Rasarea de dupaun dos. COSHBUC P. II 214. Soare a umblat SHi a cautat Toate vaile Toate luncile Toate dealurile SHi dosurile. PASCULESCU L. P. 182. Forme gramaticale: (in loc. adv.) deandoasele deandoaselea.

DOS ~uri n. 1) Partea de dindarat a unui lucru sau a unei fiintze care se opune fetzei. ◊ In ~ul... in spatele; inapoia... Din ~ul din spatele; dinapoia. Pe din ~ a) prin intrarea din spate a unei case; b) pe ascuns; in taina. Pe deandoaselea a) altfel de cum trebuie; anapoda; b) invers; in alta ordine decat cea normala. 2) Extremitate dorsala a corpului care se shade; fund; shezut. 3) Partea interioara a unei haine. ◊ Pe ~ a) cu fatza inauntru; b) altfel decat trebuie. 4) Loc ferit adapostit unde nu ploua nu bate soarele vantul. 5); ~ul mainii (sau palmei) partea de din afara a mainii sau a palmei. /<lat. dossum

dos n. 1. partea posterioara a corpului dela umeri pana la rarunchi; 2. partea posterioara a unor lucruri: dosul unei cartzi; 3. partea opusa fetzei: dosul unei stofe; pe dos dea’ndoasele in partea opusa; a da dosul a fugi. [Lat. vulg. DOSSUM = clasic DORSUM].

dos n. pl. urĭ (lat. dorsum shi dǒssum dos spinare; it. dosso pv. fr. dos. V. jos). Spinare: a calari pe dosu caluluĭ. Parte posterioara revers [V. revers] parte opusa fetzeĭ: doshu cartziĭ paginiĭ stofeĭ caseĭ armateĭ. Dea’ndoasele (vest) pe dos invers intors: a intoarce cartea pe dos 1) cu literele inverse shi 2) pe partea opusa fetzeĭ. Pin dos orĭ pe din dos pin parte din apoĭ. A tzi se intoarce matzele pe dos de greatza atzĭ varsa matzele atzĭ fi foarte greatza. A da dosu (vestu) a fugi k sa scapĭ (lat. tergadare).

dos s. n. pl. dósuri

dos s. n. pl. dósuri

DOS s. 1. spate. (In ~ul casei.) 2. v. fund. 3. fund. (Intoarce vasul cu ~ul in sus.) 4. v. revers. 5. v. verso. 6. (pop.) cosh (Transilv.) toc. (~ de perna.) 7. v. shezut.

DOS s. 1. spate. (In ~ casei.) 2. fund spate. (In ~ curtzii.) 3. fund. (Intoarce vasul cu ~ in sus.) 4. revers (astazi rar) areshca. (~ unei medalii.) 5. verso. (~ al unei file.) 6. (reg.) cosh (Transilv.) toc. (~ de perna.) 7. (ANAT.) fund popou shezut (rar) posterior (pop.) cur (fam.) popsi (eufemistic) pardon.

Dos ≠ fatza

dos (dósuri) s. n. 1. Spate spinare. 2. Verso spate partea opusa. 3. Cotor de carte. 4. Partea de dinapoi. Istr. dos. Lat. popular dossum in loc de dorsum (Cihac I 81; Pushcariu 546; CandreaDens. 507; REW 2755); cf. it. dosso prov. fr. dos sp. port. dorso. Der. dosi vb. (a pune la o parte; a ascunde; a fura; a fugi a scapa); dositor adj. (care doseshte); dosnic adj. (retras izolat indepartat); indosi vb. (Mold. a ascunde); doshtina s. f. (panta versant) poate prin incrucishare cu sb. dolina „caldare”; pidosnic adj. (Mold. incapatzinat; s. n. planta Cerinthe minor). Der. neol. dosar s. n. din fr. dossier; andosa vb. din fr. endosser.

COTZOFENII DIN DOS com. in jud. Dolj; 2.971 loc. (1991). Statzie de c. f. Ashezare getodacica fortificata (sec. 51 i. Hr.).

a da dos la fatza expr. 1. a pleca pe furish. 2. a da inapoi in fatza unor dificultatzi.

a da dosul expr. v. a da dos la fatza.

a intra prin dos / prin spate expr. (d. barbatzi) a practica sexul anal.

ai intoarce (cuiva) stomacul pe dos expr. a scarbi (pe cineva) ai face greatza (cuiva).

intors pe dos expr. indispus deprimat mohorat trist.