16 definitzii pentru indispune
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relatzionale (5)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INDISPÚNE indispún vb. III. Tranz. shi refl. A(shi) strica buna dispozitzie; a (se) supara a (se) mahni (in mod trecator) a (se) intrista. [Perf. s. indispusei part. indispus] Din fr. indisposer (dupa pune).
INDISPÚNE indispún vb. III. Tranz. shi refl. A(shi) strica buna dispozitzie; a (se) supara a (se) mahni (in mod trecator) a (se) intrista. [Perf. s. indispusei part. indispus] Din fr. indisposer (dupa pune).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
indispune vtr [At: DA / Pzi: ~pun / E: fr indisposer cf pune] 12 A(shi) strica buna dispozitzie. 34 A (se) mahni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INDISPÚNE indispún vb. III. Tranz. A strica buna dispozitzie a cuiva a produce cuiva o suparare ushoara; a supara a mihni. Adaosurile colonelului prin brutalitatea lor cazona mai mult lau indispus decit lau impresionat. REBREANU R. II 225. Forme gramaticale: perf. s. indispusei part. indispus. Prez. conj. pers. 3 shi: indispuie.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INDISPÚNE vb. III. tr. refl. A(shi) strica voia buna; a (se) supara. [P.i. indispún perf. s. pusei conj. 3 puna part. pus. / cf. fr. indisposer dupa pune].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INDISPÚNE vb. tr. refl. a(shi) strica voia buna; a (se) supara. (dupa fr. indisposer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A INDISPÚNE indispún tranz. A face sa se indispuna. /<fr. indisposer
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE INDISPÚNE ma indispún intranz. A ajunge intro stare de indispozitzie; a pierde buna dispozitzie. /<fr. indisposer
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
indispune v. 1. a se imbolnavi ushor; 2. fig. a preveni in contra cuiva.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*indispún pús a púne v. tr. (d. dispun dupa fr. indisposer). Turbur putzin sanatatea: calduraĭ indispune pe ceĭ singeroshĭ. Fig. Previn pe cineva contra cuĭva supar: tu laĭ indispus contra mea observatziunea mea la indispus.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
indispúne (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. indispún 2 sg. indispúi 1 pl. indispúnem; conj. prez. 3 sa indispúna; ger. indispunand; part. indispús
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
indispúne vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. indispún; conj. prez. 3 sg. shi pl. indispúna; ger. indispunand
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INDISPÚNE vb. 1. v. mahni. 2. v. enerva.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INDISPUNE vb. 1. a (se) amari a (se) indurera a (se) intrista a (se) mihni a (se) necaji a (se) supara (inv. shi pop.) a (se) obidi. (inv. shi reg.) a (se) scirbi (inv.) a (se) otzari a (se) rivni (fig.) a (se) catrani. (Lai ~ pe tata.) 2. a agasa a enerva a irita a necaji a plictisi a sicii a supara (livr.) a tracasa (pop.) a ciudi a zadari (reg.) a zahatui (Mold.) a chihai (Ban.) a zagalui (Mold. shi Bucov.) a zahai (inv.) a scirbi (pop. fig.) a ardeia (reg. fig.) a scociori. (Il ~ cu insistentzele.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A (se) indispune ≠ a (se) invoiosha
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A indispune ≠ a bucura
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A se indispune ≠ a se amuza a se dispune a se inveseli
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (VT637) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
indispune, indispunverb
- 1. A(shi) strica buna dispozitzie; a (se) supara a (se) mahni (in mod trecator) a (se) intrista. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Adaosurile colonelului prin brutalitatea lor cazona mai mult lau indispus decit lau impresionat. REBREANU R. II 225. DLRLC
-
etimologie:
- indisposer (dupa pune). DEX '09 DEX '98 DN