CER² ceruri s. n. 1. Spatziu cosmic nesfarshit in care se afla ashtrii; (mai ales) spatziu de deasupra orizontului unui observator (2) care are o forma aparent emisferica bolta cereasca firmament. ◊ Expr. Sub cerul liber = in afara unei locuintze afara. Panai cerul = niciodata. K cerul de pamant sau k de la cer la pamant se spune despre o deosebire extrem de mare intre doua lucruri doua puncte de vedere doua situatzii etc. A rascoli cerul shi pamantul = a face tot posibilul (pentru a gasi un lucru pierdut). A se ruga (de cineva) cu cerul (shi) cu pamantul = a se ruga de cineva insistent. A pica (sau a cadea) din cer = a) a sosi pe neashteptate; b) a nu putea intzelege; a fi strain de aceea ce se intampla in jur. Nu pica din cer = nu vine dea gata. Parca a picat (sau a cazut) cerul pe mine (sau pe el etc.) exprima supararea rushinea uimirea cuiva in fatza unei situatzii neashteptate (shi neplacute). Nu so face gaura (sau borta) in cer = no sa fie cine shtie ce paguba no sa se intample niciun rau. A fagadui (sau a promite) cerul shi pamantul = a promite lucruri nerealizabile. ◊ Compus: cerulgurii = peretele superior al cavitatzii bucale bolta palatina; palat. 2. Aer vazduh atmosfera. ◊ Pasarile cerului = pasarile zburatoare. 3. Rai¹ eden paradis. ◊ Expr. A fi (sau a se crede) in al shaptelea (sau in al noualea) cer = a fi extrem de bucuros de fericit de mandru. ♦ Putere divina divinitate providentza. Lat. caelum.

cer³ sn [At: COD. VOR. 135/10 / V: ~iu / Pl: ~uri / E: lat calum] 1 (Ast) Spatziu infinit in care se mishca toate astrele Si: univers. 2 (Pex) Toate corpurile cereshti din spatziu Cf lume. 3 (Pex) Imagine a cerului (1) oglindita in apa. 4 Parte din spatziu care pare a forma o bolta emisferica circumscrisa de orizont deasupra pamantului SHi firmament tarie. 5 (Pex) Ceea ce cuprinde cerul (4). 6 (Prc) Atmosfera. 7 (Prc) Parte a cerului (1) aflata deasupra capului privitorului. 8 (Ilav) Sub ~ Pe pamant. 9 (Ilav) Sub ~ul liber Fara nici un adapost. 10 (Ilav) Panai ~ul Cat lumea. 11 (Ial; dupa negatzie) Niciodata. 1213 (Ie) A rascoli ~ul shi pamantul A face tot posibilul (pentru a gasi un lucru pierdut). 1415 (Ie) (Departe) k ~ul de pamant (sau k de la ~ la pamant) E o mare (distantza sau) diferentza intre doua obiecte. 16 (Is) Inaltzimea (sau inaltul ori slava) ~ului Cea mai mare inaltzime a acestui spatziu. 17 (Ilav) Cu o falcan ~ shi cu una in pamant Cu furie. 18 (Ial) Gata sa distruga totul in cale. 19 (Ilav) Nu se face gaura (sau borta) in ~Nui nimic. 20 (Ial) Nu trebuie sa se dea importantza faptului. 2122 (Ie) A cadea (sau a pica) ~ul pe cineva A fi foarte surprins (de un mare necaz). 23 (Iae) A fi surprins intro postura dezonoranta. 24 (Ie) A pica din ~ A sosi pe neashteptate in mod fericit. 25 (Iae) A nu fi la curent cu datele situatziei in care a nimerit. 26 (Ie) Nu pica din ~ Nu vine dea gata. 27 (Ie) A privi la ~ A fi mandru. 28 (Ilav) Cand sa lipi ~ul de pamant Niciodata. 29 (Ie) A fagadui cuiva ~ul shi pamantul A promite lucruri nerealizabile. 30 (Is) Bolta ~ului Firmament. 31 (Is) Pasarile ~ului Pasari zburatoare. 32 (Is) Braul (sau cununa) ~ului Curcubeu. 33 (Ilav) La poalele ~ului Departe. 34 (Ial) La capatul lumii. 35 (Is) Toartele (tortzile) ~ului Margini aparente ale cerului. 36 (Is) Inima ~ului Centru al boltzii cereshti. 37 (Is) Crangul (sau braul luminos al) ~ului Calea lactee. 38 (Ant; pan; is) ~ul gurii Palat al gurii. 39 (Buc; is) ~ul strungei Prajina infipta dea lungul strungai cu care sunt intarite spatarele. 40 (Pex) Acoperamant deasupra patului unui tron etc. Si: baldachin uranisc. 41 Regiune superioara a pamantului considerata de oameni k lacashul divinitatzii. 4243 (Ie; ilav) (A se ruga de cineva) cu ~ul shi cu pamantul (A se ruga) cu cea mai mare staruintza. 4445 (Pex) (Putere a lui) Dumnezeu. 46 (Spc) Lacash al celor fericitzi dupa moarte Si: eden paradis rai. 4748 (Pex) Fericire (dupa moarte). 49 (Is) Imparatzia ~ului (sau ~urilor) Cer (45). 50 (Ie) A se crede in al shaptelea (sau al noualea) ~ A fi extrem de fericit. 51 (Ie) A ridica pe cineva in slava ~ului sau a inaltza pe cineva (pana) la~ A lauda pe cineva foarte mult. 52 (Ie) SHtie shi toacan ~ SHtie tot. 53 (Ie) Se crede cazut (cu harzobul) din ~ E foarte increzut.

CER² ceruri s. n. 1. Spatziu cosmic nesfarshit in care se afla ashtrii; (mai ales) parte din acest spatziu vazuta deasupra orizontului care are o forma aparent emisferica; bolta cereasca firmament. ◊ Expr. Sub cerul liber = in afara unei locuintze afara. Panai cerul = niciodata. K cerul de pamant sau k de la cer la pamant se spune despre o deosebire extrem de mare intre doua lucruri doua puncte de vedere doua situatzii etc. A rascoli cerul shi pamantul = a face tot posibilul (pentru a gasi un lucru pierdut). A se ruga (de cineva) cu cerul (shi) cu pamantul = a se ruga cu cea mai mare staruintza. A pica (sau a cadea) din cer = a) a sosi pe neashteptate; b) a nu putea intzelege; a fi strain de aceea ce se intampla in jur. Nu pica din cer = nu vine dea gata. Parca a picat (sau a cazut) cerul pe mine (sau pe el etc.) exprima supararea rushinea uimirea cuiva in fatza unei situatzii neashteptate (shi neplacute). Nu so face gaura (sau borta) in cer = no sa fie cine shtie ce paguba no sa se intample nici un rau. A fagadui (sau a promite) cerul shi pamantul = a promite lucruri nerealizabile. ◊ Compus: cerulgurii = peretele superior al cavitatzii bucale palatul bucal. 2. Aer vazduh atmosfera. ◊ Pasarile cerului = pasarile zburatoare. 3. Rai¹ eden paradis. ◊ Expr. A fi (sau a se crede) in al shaptelea (sau in al noualea) cer = a fi extrem de bucuros de fericit de mandru. ♦ Putere divina divinitate providentza. Lat. caelum.

CER² ceruri s. n. (Adesea la pl. cu acelashi sens) 1. Spatziu nesfirshit in care se afla totzi ashtrii (v. univers); (mai ales) parte din acest spatziu vazuta deasupra orizontului care pare a avea o forma emisferica. Cerul a coborit aproape cu nori vinetzi shi rasfiratzi pe dealurile unde vintul fishie in porumburi uscate. C. PETRESCU S. 61. Irina privea dornica cerul insaninat shi presarat cu stele in partea Galatzului. BUJOR S. 136. Cind ne scularam a doua zi soarele era de o sulitza pe ceruri. HOGASH DR. II 17. Cerul era turburat; nori groshi se primblau k nishte muntzi pe el. NEGRUZZI S. I 57. ◊ (Literar shi poetic precedat de «bolta» sau de «tarii») Stelele licareau pe bolta cerului. ▭ Rasunau tariile cerurilor de bubuitul tunurilor. ISPIRESCU M. V. 41 (In forma regionala ceri) Chiotele despicau bolta ceriului. EMINESCU N. 4. ◊ (Poetic) In nord creshteau umbre inalte pe cerul nadejdii. BOUREANU S. P. 20. SHia umplut shi baciul fluierul cu cer K sal zica noaptea focului de veghe. LESNEA A. 34. ◊ Fig. [Moldova] navea nici o infiorare pe lucitzi numai in adinc pe cerul boltit al fundului tremura neintrerupt fara hodina frunzishul bogat marunt al plopilor cu trunchiuri cenushii. SADOVEANU O. V 62. ◊ Expr. (Rar) Pinai cerul = niciodata. ◊ (In forma regionala ceri) Eu ma duc mindrutza duc Undenfloare piperiul SHi nu vin pinai cerutzi. JARNÍKBIRSEANU D. 113. Sub cerul liber = in aer liber; afara. A fi departe (unul de altul) k cerul de pamint = a nu se potrivi de loc a fi mare deosebire (intre unul shi altul) a fi in contrast (unul cu altul). A pica (sau a cadea) din cer = a) a sosi pe neashteptate; b) a nu putea intzelege a fi strain de ceea ce se intimpla in jur. Nu pica din cer = nu vine dea gata. Parca a cazut cerul pe mine exprima starea de uluire a cuiva fatza de o situatzie neashteptata shi neplacuta. Nu se va face gaura (sau borta) in cer = nare sa fie cine shtie ce paguba nare sa se intimple nici un rau. Tata spunene shi noua k doar nu so face gaura in cer daca vom shti shi noi ce lucru te amarashte. ISPIRESCU L. 12. A fagadui cerul shi pamintul = a promite lucruri nerealizabile. A rascoli cerul shi pamintul = a face tot posibilul toate incercarile (pentru a gasi un lucru pierdut). (In legatura cu verbe de mishcare foarte des in basme) Cu o falca in cer shi cu una (sau cu alta) in (sau pe) pamint = vijelios furios gata sa distruga tot in drumul sau. Pe cind Reshid era urgisit... soseshte generalul Mencicof cu o falca in cer shi alta in pamint. GHICA la TRDG. In inaltul (sau slava) cerului = la o mare inaltzime cit se poate de sus. [Puricele] sarunca in slava cerului. ISPIRESCU L. 1. ♦ Compus: cerulgurii = peretele superior al cavitatzii bucale in forma de bolta. Uscat e cerul gurii lor. COSHBUC P. I 109. 2. Aer vazduh atmosfera. Urmarind pe ceruri limpezi cum pluteshteo ciocirlie Tu ai vrea sa spui sa duca catre dinsul o solie. EMINESCU O. I 82. Al Moldovei steag de fala filfiie falnic in cer. ALECSANDRI P. A. 45. Crivatzul... vijiie prin vijelie Spulberind zapadan ceruri de pe deal de pe cimpie. ALECSANDRI P. A. 113. ◊ Expr. Pasarile cerului = pasarile zburatoare. 3. (In diverse mitologii) Regiune situata undeva deasupra pamintului shi considerata k lacash al divinitatzii al perfectziunii shi al fericirii; (dupa moarte) rai. Ishi ridica miinile catre ceruri. ISPIRESCU M. V. 40. Nici in cer nu se gasea o mai mare frumusetze k ceea ce aveau ei dinaintea ochilor lor. ISPIRESCU L. 39. ◊ Fig. Cu glasul plin de lacrimi denduioshare cald Privinduma cu ochii in careaveai un cer. EMINESCU O. I 91. ◊ Expr. A se ruga (de cineva) cu cerul shi cu pamintul = a se ruga cu cea mai mare staruintza. Se rugase cu cerul shi cu pamintul de masa so lase sa culce vitzelul plapind cu ea in casa. CARAGIALE O. I 308. A ridica (pe cineva) pina la cer (sau in slava cerului) = a lauda (pe cineva) foarte mult. A fi (sau a se crede) in al shaptelea (sau in al noualea) cer = a nu mai putea de bucurie. A se crede cazut (sau coborit) cu hirzobul din cer v. hirzob. ♦ Putere divina providentza. Insa daca cerul vrind sangreuneze Anii vietzii mele shi sa mantristeze... BOLINTINEANU O. 34. ◊ Expr. Nedreptate strigatoare la cer = nedreptate foarte mare revoltatoare.

CER² ceruri s. n. 1. Spatziu nesfarshit in care se afla ashtrii; (mai ales) parte din acest spatziu vazuta deasupra orizontului care are o forma aparent emisferica. ◊ Expr. Sub cerul liber = in aer liber; afara. (Rar) Panai cerul = niciodata. A fi departe (unul de altul) k cerul de pamant = a nu se potrivi de loc a fi in contrast (unul cu altul). A pica (sau a cadea) din cer = a) a sosi pe neashteptate; b) a nu putea intzelege a fi strain de aceea ce se intampla in jur. Nu pica din cer = nu vine dea gata. Parca a cazut cerul pe mine exprima uluirea cuiva fatza de o situatzie neashteptata shi neplacuta. Nu se va face gaura (sau borta) in cer = nu are sa fie cine shtie ce paguba nu are sa se intample nici un rau. A fagadui cerul shi pamantul = a promite lucruri nerealizabile. Cu o falca in cer shi cu una (sau cu alta) in (sau pe) pamant = furios. In inaltul (sau slava) cerului = la mare inaltzime. ◊ Compus: cerulgurii = peretele superior al cavitatzii bucale in forma de bolta. 2. Aer vazduh atmosfera. ◊ Pasarile cerului = pasarile zburatoare. 3. (In diverse mitologii) Rai. ◊ Expr. A ridica (pe cineva) pana la cer (sau in slava cerului) = a lauda (pe cineva) foarte mult. A fi (sau a se crede) in al shaptelea (sau in al noualea) cer = a nu mai putea de bucurie. A rascoli cerul shi pamantul = a face tot posibilul (pentru a gasi un lucru pierdut). (Rar) A se ruga (de cineva) cu cerul shi cu pamantul = a se ruga cu cea mai mare staruintza. ♦ Putere divina providentza. ◊ Expr. Nedreptate strigatoare la cer = nedreptate foarte mare revoltatoare. Lat. caelum.

CER¹ ~uri n. 1) Spatziu infinit de deasupra pamantului ce pare a avea forma emisferica; bolta cereasca; firmament. ~ plin de stele. ◊ Sub ~ pe pamant. In inaltul ~ului la o inaltzime foarte mare. Sub ~ul liber in aer liber; afara. A fi departe k ~ul de pamant (sau k ~ul shi pamantul) a constitui un contrast izbitor; a se deosebi foarte mult; a contrasta. A cadea (sau a pica) din ~ a) a veni pe neashteptate; b) a nu fi la curent cu ceea ce se petrece in jur. Nu pica din ~ nu se obtzine fara eforturi fara munca. A fagadui (sau a promite a jurui) ~ul shi pamantul a fagadui lucruri irealizabile. Cat i ~ul shi pamantul niciodata. ~ul gurii peretele superior al cavitatzii gurii; palatul bucal. 2) Invelish gazos care inconjoara Pamantul; atmosfera; aer; vazduh. ◊ ~ senin atmosfera fara nouri. A ridica pe cineva pana la ~ (sau in slava ~ului) a lauda foarte mult pe cineva; a proslavi; a glorifica. A fi (sau a se crede) in al shaptelea (sau in al noualea) ~ a avea o bucurie foarte mare; a fi foarte fericit. 3) (in credintzele religioase) Lacash al lui Dumnezeu. ◊ A se ruga cu ~ul cu pamantul a ruga foarte tare (din tot sufletul); a implora. Imparatzia ~urilor raiul. Nedreptate strigatoare la ~ nedreptate evidenta care provoaca revolta. /<lat. caelum

cer n. (pl. ceruri) 1. partea spatziului care se intinde dasupra capetelor noastre; 2. dupa conceptziunea populara: bolta dasupra pamantului care parca’s infipte stelele soarele shi luna; 3. aer atmosfera clima: cerul Italiei; fig. Dzeu providentza: faca Cerul! 5. locashul fericitzilor paradis: imparatzia cerurilor; 6. partea unui tablou care reprezinta cerul; 7. perete orizontal ce desparte cavitatea gurii de a nasului. [Lat. CAELUM; sensul 7 bolta gurii asemanata cu bolta cerului) e metafora comuna multor limbi].

2) cer n. pl. urĭ (lat. caelum it. sp. cielo pv. cat. cel fr. ciel pg. ceo). Bolta albastra care se pare k inveleshte pamintu. Aer atmosfera: ceru e senin. Paradis raĭ: Imparatzia cerurilor. Clima: ceru uneĭ tzarĭ. Fig. Dumnezeŭ providentza: gratzie ceruluĭ. A ridica in cer a lauda mult. A rascoli ceru shi pamintu a face tot posibilu toate incercarile. Focu ceruluĭ fulgeru. Ceru unuĭ tabloŭ partea care reprezenta ceru. Ceru guriĭ palatu partea superioara a guriĭ de la dintzĭ pina la inghitzitoare.

cer² (bolta cereasca) s. n. pl. céruri

cer (bolta firmament) s. n. pl. céruri

cer ri (specie de stejar) shi ruri (bolta cereasca).

+slava Cerului loc. interj.

CER s. 1. bolta firmament (rar) arc boltire (inv.) crug crangul cerului (fig.) tarie. (cerul e plin de stele.) 2. v. vazduh. 3. v. rai. 4. (BIS.) divinitate dumnezeire pronie providentza. 5. (ANAT.) cerulgurii = palat bolta palatina (inv.) paratz.

CER s. 1. bolta firmament (rar) arc boltire (inv.) crug cringul cerului (fig.) tarie. (~ e plin de stele.) 2. aer atmosfera slava spatziu vazduh zari (pl.) (livr. fig.) eter tarie. (Sa ridicat in ~ cu aripile intinse.) 3. (BIS.) paradis rai (livr.) eden. (Odihneshte in ~.) 4. (BIS.) divinitate dumnezeire pronie providentza. (~ sal aiba in paza!) 5. (ANAT.) cerulgurii = palat bolta palatina (inv.) paratz.

CRANGUL CÉRULUI s. v. bolta cer firmament.

cringul cerului s. v. BOLTA. CER. FIRMAMENT.

cer (céruri) s. n. 1. Spatziu cosmic in care se afla ashtrii. 2. Palatul gurii. 3. Baldachin la pat. Mr. megl. tzer istr. cer. Lat. coelum (Pushcariu 335; CandreaDens. 305; REW 1466; DAR); cf. alb. kjelj it. sp. cielo prov. cat. cel fr. ciel port. ceo. Der. ceresc adj. (celest divin). Din rom. provine tzig. čero (Miklosich Zig. 189) čeroros (cf. Wlislocki 79) ultima forma pe baza pl. ceruri.

CANDELA CERULUI numele popular al Stelei Polare.

QUID SI NUNC CAELUM RUAT? (lat.) cear fi de sar prabushi acum cerul? Arian „Anabasis” I 4. Solii celtzilor vestitzi pentru neinfricarea lor intrebatzi de Alexandru cel Mare daca se tem de ceva ar fi raspuns prin aceasta intrebare.

DROSERA L. ROUA CERULUI fam. Droseraceae. Gen originar din Africa de S Asia Australia America Brazilia Europa Noua Zeelanda cca 87 specii mici erbacee de obicei perene. Frunze lungpetziolate in rozete radicale sau alterne pe tulpina orbiculara cu peri roshietici digestivi glanduloshi pe virful fiecarei glandule cu cite o picatura lucitoare de substantza viscoasa. Flori albe sau rozpal (caliciul cu 5 sau 8 sepale putzin concrescute la baza corola cu 5 sau 8 petale care se usuca devreme 48 stamine. 5 stile de obicei 3 bifide libere sau concrescute la baza ovar cu o singura loja) ashezate terminal in raceme. Fructe capsule cu numeroase semintze.

A lua cerul cu asalt E o expresie care apartzine lui Marx: a folosito intro scrisoare adresata la 12 aprilie 1881 lui Ludwig Kugelmann membru al Internatzionalei I shi se refera la comunarzii din Paris. Mare cunoscator shi admirator al antichitatzii Marx sa inspirat probabil din mitologie unde se povesteshte k gigantzii au luat cerul cu asalt impotriva lui Zeus. Expresia a fost preluata de Lenin in „Prefatza” la traducerea in limba rusa a scrisorilor lui K. Marx catre L. Kugelmann. Vorbind despre atitudinea lui Marx fatza de luptele comunarzilor Lenin scria: „SHi k participant la lupta maselor care o traia in exil la Londra cu toata ardoarea shi pasiunea care il caracterizau Marx supune criticii masurile nemijlocite ale acestor parizieni care au dat dovada «de un curaj nebun» pornind «sa ia cu asalt cerul»” (Opere vol. 12 pag. 96). In romaneshte expresia ar echivala cu „a te lua (sau a te prinde) de piept cu Dumnezeu”. Arabul din cunoscuta balada El Zorab a lui Coshbuc exclama: „Al meu e! Pentru calul meu Ma prind de piept cu Dumnezeu”… LIT.

Al shaptelea cer Se zice shi „al noualea” iar Vasile Alecsandri ajunge chiar la al... nouasprezecelea („visul... ma ridicat in al nouasprezecelea cer”). Expresia e bazata pe credintza celor vechi k cerul ar fi alcatuit din mai multe bolte (de aici pluralul: ceruri). Filozoful Aristotel care ishi imagina k cerurile sint de cristal sustzinea existentza a opt ceruri. Altzii au fost mai generoshi (de pilda in secolul al XIIIlea regele Alfons al Xlea al Castiliei care se ocupa de astronomie demonstra k sint... 127!). Multzi erau mai zgircitzi: teologul Tomasso dAquino care a trait in acelashi secol sustzinea existentza a shapte ceruri ; poetul Dante a descris noua. SHi fiindca odata cu stabilirea numarului de ceruri se stabilea shi o ierarhie intre ele rezervinduse cele de mai sus „preafericitzilor” se intzelege k a spune „sint in al shaptelea cer” sau „ma simt in al noualea cer” inseamna a te socoti in starea cea mai fericita in culmea desfatarii shi a bucuriei! „O ridican osanale K peo scara de matase Pinan cerual shaptelea...” Ion Minulescu Primavara rurala LIT.

a fi negru in cerul gurii expr. 1. (d. caini) a fi rau. 2. (d. oameni) a afisha o atitudine caustica / ironica; a ironiza verbal.

a fi picat din cer / din luna / din nori / din stele expr. 1. a fi dezorientat a nu shti ce sa faca. 2. a fi rupt de realitatea imediata.

a pica din cer / din senin expr. a veni pe neashteptate.

a promite (cuiva) luna de pe cer / marea cu sarea expr. a promite (cuiva) ceva irealizabil sau intangibil a promite (cuiva) tot ce ishi doreshte.

a se ruga cu cerul shi pamantul (de cineva) expr. a implora (pe cineva).

a shti shi toacan cer expr. a shti multe lucruri; a face pe atoateshtiutorul.

in al noualea cer expr. foarte bucuros foarte fericit.

strigator la cer expr. 1. revoltator de o deosebita gravitate. 2. evident vadit; imposibil de trecut cu vederea.