ceas¹ i [At: PAMFILE I. C. 21 / E: fo] 12 Strigat cu care se indeamna vaca (sa stea linishtita la muls sau) sashi traga inapoi piciorul dinspre mulgator.

ceas² sn [At: COD. VOR. 11/10 / Pl: ~uri / E: vsl часъ] 1 Ora. 2 (Ie) Cu un ~ mai devreme (sau mai curand) Cat mai repede cu putintza. 3 (Iae) Pana nu e prea tarziu. 4 (Ie) In ~ul al doisprezecelea in ultimul moment. 5 (Inv; ilav) Pe ~ La fiecare ora. 6 (Inv; ial) Indata. 7 (Ie) A inchiria cu ~ul A plati o suma fixata pentru a dispune de obiectul inchiriat timp de o ora. 8 (Spc) Spatziu parcurs (cu un mijloc de locomotzie) in timp de o ora. 9 Unitate de timp scursa pe cand acul ceasornicului parcurge una din cele 12 subdiviziuni ale cadranului. 10 (Pex) Bataie a ceasornicului. 11 (Ie) Un ~ din noapte (sau dupa miezul noptzii) Prima ora a zilei. 12 (Ie) Un ~ din zi (sau dupa pranz dupaamiaza) A 13a ora a zilei. 1314 (Ie) Cat e ~ul? (sau inv cate ~uri sunt?) Ce ora (arata ceasul sau) este? 15 Durata de timp in cursul careia se intampla ceva a carei lungime depinde de pozitzia subiectiva a vorbitorului. 16 (Inv; is) Mult ~ Timp indelungat. 17 (Ie) O mica de ~ O clipa. 18 Moment. 1920 (Is) ~ bun Moment fast (pentru a intreprinde ceva). 21 (Ie) Sa fie intrun ~ bun Formula prin care se ureaza cuiva succes intro intreprindere. 2223 (Is) ~ rau Moment nefast (pentru a intreprinde ceva) Si: ceasoaie (12). 24 (Ic) ~rauculipitura (sau ~raucusperiat) Boala provocata copiilor de duhuri necurate care se manifesta prin tresariri shi plans in somn tremuraturi slabiciune Si: ceasoaie (3). 25 (Iac) Epilepsie. 26 (Ic) Buruianade~ rau Planta cu care se lecuieshte epilepsia. 27 (Ilav) In ~ul ce (sau care) la ori in ce (sau care) ~ Cand. 28 (Ial) In momentul in care... 29 (Inv; ilav) In(tr)acel ~ In momentul acela Si: atunci. 30 (Inv; ial) Imediat. 31 (Inv; ial) Pe loc. 32 (Inv; ilav) In(tr)acest ~ In acest moment Si: acum. 33 (Inv; ial) La moment Si: imediat momentan. 34 (Inv; Ilav) In (sau pe rar peste) tot ~ul Tot timpul. 35 (Ial) intotdeauna. 36 (Ilav) Din ~ in ~ Din timp in timp SH: periodic. 37 (Ial) Dintro clipa intralta. 38 (Ilav) Pe ~ pe ~ Din moment in moment Si: mereu. 39 (Inv; ilav) Intro (sau pe) mica (sau nimica) de ~ In fiecare moment. 40 (Is) ~ul nashterii (sau de nashtere) Moment al inceputului vietzii. 41 (Is) ~ul mortzii (sau de moarte ori de apoi) sau cel (mai) de pe urma Cele din urma momente ale vietzii. 42 (Ias) Agonie dinaintea mortzii. 43 (Ie; pop) A se da de ~ul mortzii A se agita. 44 (Iae) A se framanta. 45 (Inv) Ocazie. 46 (Bis; lpl art) Slujbe savarshite la anumite ore din zi. 47 Aparat care arata orele Cf cronometru Si: ceasnic ceasornic (1) ornic orologiu. 48 (Is) ~ electronic Ceas a carui functzionare se bazeaza pe folosirea circuitelor integrate specializate. 49 (Is) ~ digital Ceas (electronic) la care ora este indicata prin cifre afishate pe un ecran. 50 (Is) ~ vorbitor Ceas electronic la care ora este anuntzata verbal. 51 (Ias) Magnetofon pentru redarea inregistrarilor de semnal orar shi a unor informatzii vorbite asociate folosit pentru anuntzarea orei exacte in retzeaua telefonica. 52 (Is) ~ solar Suprafatza marginita de numere avand in centru tija a carei umbra indica cu aproximatzie orele zilei Si: cadran solar. 53 (D. mashini aparate etc.; ie) A merge k ~ul A functziona perfect. 54 Aparat In forma de ceas (47) ale carui limbi inregistreaza mishcarea viteza consumul Si: contor. 55 (Art) Nume al unui dans tzaranesc. 56 Melodie dupa care se executa ceasul (55).

CEAS ceasuri s. n. 1. Interval de timp cuprinzind 60 de minute constituind a 24a parte a zilei; ora. Un ceas tzinu lupta. ISPIRESCU L. 18. Nu trece nici un ceas la mijloc shiun cuptori de placinte citziva pui... erau gata. CREANGA P. 10. Tu citeshti scrisori din roase plicuri SHintrun ceas gindeshti la viatza toata. EMINESCU O. I 119. Nu aduce anul ce aduce ceasul. ◊ Loc. adv. Cu ceasurile sau cu ceasul = timp indelungat. La orice i sare glasul SHi ride nebun cu ceasul. PANN P. V. I 97. La tot ceasul = la fiecare ora intruna mereu in fiecare moment. ◊ Expr. Cu un ceas mai devreme (sau mai curind) = fara intirziere fara a mai ashtepta. Cere ce mai ai de cerut cu un ceas mai curind. ISPIRESCU L. 29. In ceasul ai doisprezecelea = in ultima clipa inainte de a fi prea tirziu. ♦ Distantza intindere spatziu parcurs in timp de o ora. Acest sat e la trei ceasuri de Bucureshti. ▭ Muma zmeului... sufla vapaia din gura ei cea spurcata cale de trei ceasuri. ISPIRESCU L. 26. Cimpuri shi dealuri de o intindere de un ceas shi doua sint acoperite cu cartoafe. KOGALNICEANU S. 5. ◊ Expr. A face un ceas bun (sau bunicel sau bunishor) pina... = a avea nevoie de o ora intreaga (sau mai bine de o ora) pina... A facut un ceas bun pina acasa. ♦ Fiecare dintre cele 24 de partzi in care e impartzita o zi partzi determinate de cadranul shi acele unui ceasornic; p. ext. bataie a ceasornicului cind acele cadranului ajung la una din cele 12 puncte la care se bate ora. Cit e ceasul? ▭ La al treilea ceas al noptzii au fost in drum in baraganul de la Dropii. SADOVEANU M. C. 205. Ciocanele [ceasornicului] bat sferturile jumatatzile shi ceasurile. SADOVEANU F. J. 518. ◊ (La pl. cu acelashi sens k la sg.) Erau ceasurile patru. IBRAILEANU A. 68. 2. Moment clipa; timp vreme. Ii veni sashi zvirle carabina sub gard k peun batz netrebnic un vreasc care nui putea ajuta nimic in ceasul acela plin de primejdii. CAMILAR N. II 415. Cua tale umbre azi in van mampresuri O ceas al tainei asfintzii de sara! EMINESCU O. I 201. Nushi perdu cumpatul la un ceas asha de greu. NEGRUZZI S. I 226. ◊ Loc. adv. (Invechit shi regional) In (sau intr)acel ceas = in momentul acela atunci imediat indata pe loc. Alerga la el chiar Intracel ceas... shii ceru iertaciune. SEVASTOS N. 204. Intracest ceas = acum imediat momentan. La opt [clai] virfuri leam facut; Numai una mia ramas Sai fac virf intracest ceas. TEODORESCU P. P. 633. In (sau invechit pe) tot ceasul = in fiecare clipa in tot momentul in tot timpul totdeauna. Cum sa se impace [sufletul]. Cind il inec pe tot ceasul cu suspinul shi cu plinsul? CONACHI P. 103. Pe nimica pe ceas sau pe mica pe ceas v. mica¹. ♦ (Adesea in legatura cu un genitiv atributiv) Timpul dinaintea sau din cursul unui eveniment important. Oh! shi pentru dinsa ceasul ispashirii va sosi. DAVILA V. V. 166. Mai nainte insa de a veni ceasul nashterii copilul se puse pe plins. ISPIRESCU L. 2. Acum ceasul fericirii a sunat pentru mine. ALECSANDRI T. I 56. Cu securi ma spintecat. Inimioara mia mincat Singele mi la varsat in ceas de moarte ma lasat. TEODORESCU P. P. 397. ◊ Expr. Ceasul mortzii = momentul cind moare cineva. Ceas bun (sau rau) = (in superstitzii) moment norocos (sau nenorocos). Oh! dragu mieu! ce ceas rau teau adus pe tine peaicel SBIERA P. 94. Se vede cam pornit intrun ceas rau. CREANGA P. 145. Vargutza de alun Adal intrun ceas bun. ALECSANDRI T. I 366. (Sa fie) intrun ceas bun! formula prin care se ureaza succes cuiva cind incepe sau intreprinde ceva. Iaca inelul dsale... Dai acum pe al tau... shi sa va fie logodna intrun ceas bun. ALECSANDRI T. I 225. A se da de ceasul mortzii = a se framinta (de suparare sau de necaz). Sa se dea fiul imparatului de ceasul mortzii de ciuda cind auzi una k aceasta. ISPIRESCU L. 311. 3. Aparat (cu un anumit mecanism) care serveshte la determinarea shi masurarea timpului in limitele unei zile (24 de ore); ceasornic. V. ornic orologiu pendula. Ceas de mina. Ceas de buzunar. Ceas de perete. ▭ Ii dete trei lucruri: un inel un ceas shi o laditza de aur. RETEGANUL P. II 10. Cind batea ceasul la unu Eram gata k paunu; Cind batea ceasul la doi Eram cu mindraamindoi. JARNÍKBIRSEANU D. 300. ◊ Ceas deshteptator v. deshteptator. Ceas de nisip = aparat care masoara o durata de timp prin scurgerea unei cantitatzi de nisip dintro despartzitura a lui intralta. ◊ Expr. (Familiar) A merge k ceasul = a merge perfect. ◊ Compus: ceasbratzara = ceasornic prins cu o curelusha sau cu o bratzara deasupra incheieturii miinii. ♦ Aparat in forma de ceas (3) avind un cadran shi una sau mai multe limbi dispuse in diferite feluri shi care serveshte la inregistrarea unor mishcari a unor cantitatzi de lichide sau gaze (care trec prin el); contor. 4.Slujba religioasa savirshita la anumite ore din zi. Andrei lua breviarul in mina se puse a citi la lumina lunii ceasurile canonice. BALCESCU O. II 256. Batrinul nu scapa Nici utrene nici ceasuri nici liturghia. NEGRUZZI S. II 233.

CEAS ceasuri s. n. 1. Interval de timp cuprinzand 60 de minute; ora. ◊ Loc. adv. Cu ceasurile = timp indelungat. La tot ceasul = intruna mereu. ◊ Expr. Cu un ceas mai devreme (sau mai curand) = fara intarziere pana nu e prea tarziu. In ceasul al doisprezecelea = in ultima clipa. ♦ Spatziu parcurs in timp de o ora. Acest sat e la 3 ceasuri de Bucureshti. ◊ Expr. A face un ceas bun pana... = a avea nevoie de o ora intreaga (sau de mai bine de o ora) pana... ♦ Fiecare dintre cele 24 de partzi in care este impartzita o zi shi care sunt determinate de cadranul shi acele unui ceasornic; p. ext. bataie a ceasornicului cand acele cadranului ajung la unul dintre cele 12 puncte principale ale cadranului. 2. Moment clipa; timp vreme. O ceas al tainei asfintzit de sara! (EMINESCU). ♦ Timpul dinaintea sau din cursul unui eveniment. ◊ Expr. Ceas bun (sau rau) = (in superstitzii) moment norocos (sau nenorocos). (Sa fie) intrun ceas bun! formula prin care se ureaza cuiva succes cand intreprinde ceva. A se da de ceasul mortzii = a se framanta a se zbuciuma. 3. Aparat care serveshte la determinarea shi masurarea timpului in limitele unei zile; ceasornic. ◊ Expr. A merge k ceasul = a functziona perfect. ♦ Aparat in forma de ceas (3) ale carui limbi inregistreaza mishcarea viteza consumul; contor. 4. Slujba religioasa savarshita la anumite ore din zi. Slav (v. sl. časŭ).

CEAS¹ ~uri n. 1) Unitate de masura a timpului (egala cu a douazeci shi patra parte dintro zi); ora. Un ~ shi jumatate. 2) Interval (scurt) de timp. ◊ Cu ~urile (sau cu ~ul) foarte mult timp. ~ul mortzii momentul de sfarshit al vietzii. ~ul incercarilor moment in care cineva trebuie sa dea dovada de tarie de caracter shi de prezentza de spirit. Intrun ~ rau (sau greu) intrun moment neprielnic nefast. Intrun ~ bun intrun moment prielnic. Din ~ in ~ foarte curand. In ~ul al doisprezecelea in ultima clipa. 3) Lectzie predata timp de 45 de minute intro institutzie de invatzamant; ora. ~ academic. 4) Aparat care masoara shi indica timpul; ceasornic. ~ de mana. ~ de masa. ~ de buzunar. ~ de perete. ◊ A merge k ~ul a functziona foarte bine. /<sl. tzasi

CEAS² interj. (se foloseshte pentru a linishti vaca in timpul mulsului). /Onomat.

ceas n. 1. a 24a parte dintr’o zi: ceasul se imparte in 60 de minute; 2. diferite momente ale unei zile: ceasul pranzului; 3. liniile unui cadran indicand orele; 4. ceasornic: a stat ceasul; 5. timp moment: a sunat ceasul de plecare; 6. pl. ceasurile partzi din ceaslov rostite la diferite ceasuri ale zilei; ceas rau ceas bun moment funest sau favorabil (dupa credintza astrologica a poporului): intr’un ceas bun; ceasul cel rau epilepsie: bolnav de ceasul cel rau. [Slav. ÇASŬ].

1) ceas n. pl. urĭ (vsl. časŭ). Ora a doŭazecĭ shi patra parte dintre doŭa rasariturĭ de soare. Moment timp: ceasu prinzuluĭ ceasu plecariĭ. Ceasornic: un ceas de aur ceasu umbla in ainte. Ceas raŭ moment care aduce nefericire. Intr’un ceas bun noroc sa dea Dumnezeŭ (formula de urare). La opt ceasurĭ saŭ la opt la ceasu al optulea. Cit e ceasu (V. cit) ce ceas e saŭ cite ceasurĭ sint ce ora e ce ora arata ceasornicu? E ceasu opt (shi) jumatate opt shi un sfert opt fara un sfert opt shi 10 opt fara 10 minute saŭ sint opt ceasurĭ ceasornicu arata opt ore sh. a. Pl. Partzĭ din ceaslov rostite la diferite ceasurĭ. Dim. cescutz pl. urĭ saŭ e (Prav. MB).

2) ceas (Mold.) interj. care se adreseaza vaciĭ k sa stea nemishcata la muls. V. alicĭ 2.

ceasbratzára sn [At: TEODOREANU M. II 230 / Pl: ceasuribratzara / E: ceas + bratzara] Ceas (47) prins cu o curea sau cu o bratzara metalica de bratz deasupra incheieturii mainii (stangi).

calculatórceás s. n. ◊ „Minicalculator. In Frantza a fost deja anuntzata aparitzia unui calculatorceas cu bratzara. Pe un patrat cu latura de 4 cm se gasesc 20 de butoane. Mai multe ecrane luminoase permit afisharea rezultatelor de ordinul a 9 cifre. Cand calculatorul nu este folosit aparatul are rol de ceas.” Sc. 4 X 74 p. 5. ◊ „Calculatorceas. Casio Computer Co va pune in vanzare cu incepere din luna iulie un aparat electronic cu functzii multiple. El va putea fi folosit dupa nevoie atat k minicalculator cat shi k ceas.” R.l. 12 VI 76 p. 6 //din calculator + ceas//

ceasbrichéta s. n. 1965 Ceas cu forma (shi functzie) de bricheta v. ceasbrosha //din ceas + bricheta//

ceasbrósha s. n. Ceas care serveshte drept brosha ◊ „Am vazut ceasuri cu care potzi inota linishtit la o adancime de 200 m; ceasuripandantiv shi ceasuribrosha; ceasuri ultraplate inalte numai de 3 mm; ceasuricalendar shi ceasuribricheta; ceasuri pentru navigatzia aeriana care indica simultan timpul mediu shi unghiul orar corespunzator timpului sideral.” Sc. 8 V 65 p. 4 //din ceas + brosha//

ceascalendár s. n. 1965 Ceas care indica data shi zilele saptamanii v. ceasbrosha //din ceas + calendar//

ceaspandantív s. n. 1965 Ceas care serveshte drept pandantiv. ◊ „Silvia a primit de la bunicii ei paterni un ceaspandantiv.”; v. ceasbrosha (din ceas + pandantiv)

ceas s. n. pl. ceásuri

ceas s. n. pl. ceásuri

ceas

+mik de ceas (intro ~/pe ~) (pop.) loc. adv.

CEAS s. 1. v. ora. 2. v. moment. 3. v. rastimp. 4. v. ceasornic. 5. (ASTRON.) ceas solar = cadran solar. 6. v. contor.

CEAS s. v. ocazie prilej.

CEAS s. 1. ora. (Un ~ are 60 de minute.) 2. clipa clipita minut moment ora secunda timp vreme (rar) clipeala (pop.) cirta soroc (inv. shi reg.) cescutz. (A sosit ~ cind...) 3. interval ora perioada rastimp timp. (A ashteptat un ~ bun pina sa vina acela.) 4. ceasornic (inv.) orar orologhion (inv. mai ales in Mold.) ornic (arg.) moara. (SHia cumparat un ~ nou.) 5. (ASTRON.) ceas solar = cadran solar. 6. (TEHN.) contor. (~ de gaze.)

ceas s. v. OCAZIE. PRILEJ.

ceasrau s. v. EPILEPSIE.

ceás (ceásuri) s. n. 1. Ora. 2. Spatziu care poate fi parcurs intro ora. 3. Ora moment data. 4. Ceasornic. 5. Slujba religioasa savirshita la anumite ore din zi. Megl. ceas. Sl. časŭ „ora” (Miklosich Slaw. Elem. 52; Cihac II 47; Meyer 442); cf. bg. sb. sl. čas alb. tšas. Cf. ceaslov ceasornic.

CEAS busola ceapa ceapa roshie moara moara alba / galbena / roshie morishca phirnitor.

a merge k un ceasornic / k ceasul / k pe roate / k uns expr. a functziona a evolua perfect.

a se da de ceasul mortzii expr. 1. a fi disperat. 2. a face orice pentru indeplinirea unui scop.

ai sosi cuiva ceasul (de pe urma) expr. ai veni cuiva timpul sa moara.

ai sta (cuiva) ceasul expr. a inlemni a inmarmuri a fi uluit.

ai suna (cuiva) ceasul expr. a fi pe punctul de a muri.

ceasu’ shefu! expr. (adol.) (la fotbal) ai atins mingea cu mana!; ai facut hentz!

ceasul rau pisica neagra expr. ghinion.

intrun ceas bun expr. intrun moment prielnic / fast.

intrun ceas rau expr. intrun moment nefast.