ASHÁ adv. adj. invar. I. Adv. (Modal) 1. In felul acesta; astfel. ◊ Loc. adj. Ashazís sau ashanumit = pe nedrept sau conventzional numit astfel; pretins fals aparent impropriu. ◊ Expr. Asha o fi = e posibil; poate. SHi asha = in orice caz; oricum tot. SHi asha shi asha = shi intrun fel shi intraltul. Ori asha ori asha = sau intrun fel sau intraltul. Asha... asha = dupa cum... astfel. Asha shi asha = nu prea bine; potrivit. Azi asha maine asha = continuand mereu in acest fel. Nici asha nici asha = nici intrun fel nici intraltul ♦ (Concluziv) In concluzie. ◊ Loc. conj. Asha k = deci. ◊ Expr. Ashazicand = pentru a spune astfel. 2. In acelashi fel in acelashi mod. Asha sa faci shi tu. ◊ Expr. SHi asha mai departe = etcetera. 3. Chiar precum se spune; intocmai exact. Ai sa faci asha? ◊ Expr. Asha e? sau nui asha? = am dreptate? (sau nu am?) Asha? sau cum asha? = adevarat sa fie? Asha? sau asha sta treaba?! = va sa zica astfel stau lucrurile?! Asha da! = sunt de acord cu ceea ce spui (sau faci) acum. (Pop. shi fam.) Mai asha = a) desigur fireshte; b) nu prea tare. Cam asha = dupa cum zici ai (macar in parte) dreptate. 4. Atat de... Te uitzi asha de trist! 5. (Cu sensul reieshind din context) a) La intamplare la nimereala intro doara. Vorbeshte shi el asha. b) Dupa bunul plac; oricum. Am vrut sa fac asha. c) Dintrodata k din senin; pe nesimtzite fara ashi da seama. Ia venit asha un gand. II. Adj. invar. (Preceda substantivul) Asemenea atare...; care este atat de mare de mult de frumos etc. Asha nunta mai rar ◊ Expr. Mai asha = nu prea bun (sau frumos mult etc). Lat. eccumsic.

asha¹ [At: COD. VOR. 16/14 / V: (irg) asha ashe ashea ashia (Trs) sha (inv) ashi / E: lat eccum sic] 1 av In felul chipul modul acesta Si: astfel. 2 av (ilav) Fie shi ~ Da¹. 3 av (ilav) SHi ~ In orice caz. 4 av (Ilav) Nici ~ Nu in acest mod. 5 av (Ilav) SHi (mai) ~ shi (mai) ~ (sau altmintrelea) In amandoua felurile. 6 av (Ilav) Ori ori ~ (sau tiri tui ~) Sau intrun fel sau intraltul. 7 av (Ilav) ~ o fi Probabil. 8 av Dupa cum am zis. 9 av Dupa cum voi zice. 10 (Pop; ilav) Iaca (sau uite) ~ In felul indicat mai jos. 11 av (Pfm) Iaca ~ Pentru k in acest fel vreau eu. 12 av (Ie) ~ sa shtii (sau sa shtitzi) ori ~ sami (sau satzi sa ne etc.) ajute Dumnezeu etc. Sigur k da. 13 av (Ilav) i (sau ~ este) Da¹. 14 av (Ilav) Nui ~ (sau nu este ~) Nu. 15 av (Pop; ie) A zice k este ~ A afirma. 16 av (Pop; ie) A zice k nu este (sau nui) ~ A nega. 17 av (Ilav) Chiar ~ intocmai. 18 av (Gmtz; ilav) Cam (sau reg mai) ~ Aproximativ in felul acesta. 19 av (Gmtz; ilav) ~ zau ori zau ~ Incredibil. 20 av (Pop; ilav) Hop ~ Bravo! 21 av (Ilav) da! sau (rar) Vezi ~ Exprima aprobarea. 22 av (ilav) ~i? sau ~ e? nui ~ ? Exprima solicitarea aprobarii interlocutorului. 23 av (Ilav) Cum ~? Exprima surprinderea. 24 av (Ilav) ~ sta treaba? Exprima indignarea mania. 25 av (Ilav) SHi ~ In concluzie Si: (shi) astfel (shi) in acest fel. 26 av (Inv; ilav) ~ zicand sau k sa zic ~ Adica. 27 av (Ilc) ~ k Deci. 28 av (Ilav) ~ fiind Ashadar. 29 av Intocmai. 30 av (Ilav) Tot ~ La fel. 31 av (Ilav) Mai tot ~ Cam la fel. 32 av (Ilav; arata suprapunerea a doua vointze) ~... ~... In acest chip ai fi putut. 33 av (Icl) ~ de Atat de... pe cat sau cum este... 34 av (Ilav) SHi ~ mai departe Etcetera. 35 av (Ilav) ~ shi ~ Nu prea bine. 36 av (Ial) Nu mare lucru. 37 av (Ial) Mediocru. 38 av (Ial) Prea de incredere. 39 av (Ilav) Azi ~ maine ~ sau (rar) tot ~ shi iar ~ Facand mereu la fel. 40 av (Pop; ilav) Tot ~ shi iar ~ Exprima indemnul pentru continuarea jocului a dansului. 41 av (Ilav) Cand (sau o data ori reg ni) ~ O data intrun fel o data intralt fel. 42 av (Ilav) Nici ~ nici ~ Nici intrun fel nici intraltul. 43 av (Ilav) Tu ~ tu ~ Nehotarat shi inconstant. 44 (Ilav) ~ cum Pe cand. 45 av (Ial) Cu toate k... 46 av (SHi ilav ~ de) intratat (de). 47 av Oarecum. 48 av (Ilav) Numai ~ sau (inv) ~ numai Fara motiv. 49 av (Pop; ilav) Ia numai ~ Cu ushurintza. 50 av (Pop; ilav) Ia(c’) ~ Fara rost. 51 av (Pop; ial) Dupa bunul plac. 52 av (Trs; ial; in strigaturi) In acest mod. 53 av (Pop; ilav) Mai ~ Nu prea... 54 av (Ilav) ~ zis (sau numit) Pe nedrept denumit astfel. 55 av (Ial) Conventzional denumit astfel. 56 av (Construit cu adjective urmate de cum este sau cum se afla) Cu toate k. 57 ai (Cu sensul reieshind din context) Foarte mult bun(a) etc. 58 ain Foarte bun. 59 ain Foarte putzin. 60 ain Foarte rau. 61 ain Foarte prost. 62 ain Astfel. 63 av (Ilav) ~ ceva Cam k acesta. 64 av (Ie) A fi ~ ceva! A fi intrun mod care supara care depasheshte masura. 65 av (Pop; ilav) De ~ De acest fel. 66 av (Ilav) Dacai ~ treaba In aceste conditzii

ASHÁ adv. adj. invar. I. Adv. (Modal) 1. In felul acesta; astfel. ◊ Loc. adj. Ashazis sau ashanumit = pe nedrept sau conventzional numit astfel; pretins fals aparent impropriu. ◊ Expr. Asha o fi = e posibil; poate. SHi asha = in orice caz; oricum tot. SHi asha shi asha = shi intrun fel shi intraltul. Ori asha ori asha = ori intrun fel ori intraltul. Asha... asha = dupa cum... astfel. Asha shi asha = nu prea bine; potrivit. Azi asha maine asha = continuand mereu in acest fel. Nici asha nici asha = nici intrun fel nici intraltul. ♦ (Concluziv) In concluzie. ◊ Loc. conj. Asha k = deci. ◊ Expr. Ashazicand = pentru a spune astfel. 2. In acelashi fel in acelashi mod. Asha sa faci shi tu. ◊ Expr. SHi asha mai departe = etcetera. 3. Chiar precum se spune; intocmai exact. Ai sa faci asha? ◊ Expr. Asha e? sau nui asha? = am dreptate? (sau nu am?) Asha? sau cum asha? = adevarat sa fie? Asha? sau asha sta treaba?! = va sa zica astfel stau lucrurile?! Asha da! = sunt de acord cu ceea ce spui (sau faci) acum. (Pop. shi fam.) Mai asha = a) desigur fireshte; b) nu prea tare. Cam asha = dupa cum zici ai (macar in parte) dreptate. 4. Atat de... Te uitzi asha de trist! 5. (Cu sensul reieshind din context) a) La intamplare la nimereala intro doara. Vorbeshte shi el asha. b) Dupa bunul plac oricum. Am vrut sa fac asha. c) Dintro data k din senin; pe nesimtzite fara ashi da seama. Ia venit asha un gand II. Adj. invar. (Preceda substantivul) Asemenea atare...; care este atat de mare de mult de frumos etc. Asha nunta mai rar. ◊ Expr. Mai asha = nu prea bun (sau frumos mult etc.). Lat. eccumsic.

ASHÁ² adv. 1. (Arata modul in care se indeplineshte o actziune) In felul acesta in modul acesta; astfel. Asha mia spus Ion satzi scriu Iubeascatzil pamintul! COSHBUC P. II 60. Iar eu incalecai po sha shi va spusei dumneavoastra asha. ISPIRESCU L. 7. Daca asha au vrut cu mine parintzii... apoi asha sa ramiie! CREANGA P. 86. Iar colo batrinul dascal... Uscatziv asha cum este girbovit shi de nimic Universul fara margini e in degetul lui mic. EMINESCU O. I 132. Vorbind asha au ajuns aproape de Tecuci. NEGRUZZI S. I 138. ◊ Expr. Asha o fi = poate e posibil. SHi asha (cu accentul pe «shi») = in orice caz oricum tot. Lasal sa vie... sa vad shi eu cum sint zmeii k shi asha pina acuma nam vazut nici unul. RETEGANUL P. V 29. Nici asha = oricum ar fi tot. Nui dau sfaturi caci nici asha nu ma asculta. SHi asha shi asha = shi intrun fel shi intraltul. Lucrul se poate face shi asha shi asha. Ori asha ori asha = sau intrun fel sau intraltul. Sa nu plecatzi pina ce nu vetzi avea cuvint de la mine ori asha ori asha. GALACTION O. I 179. Hai da raspuns... ori asha ori asha. CREANGA P. 331. Asha... asha... = dupa cum... astfel... Asha mia spus asha am facut. Asha shi asha = a) (cu accentul pe primul element) potrivit nu prea bine. A venit un tinar imbracat asha shi asha; b) (cu accentul pe ultimul element) in felul in care sa aratat. Tinaru... a facut asha shi asha shi numaidecit a plecat. ISPIRESCU L. 166. Azi asha miine asha sau tot asha shi iar asha = continuind mereu in felul acesta mereu la fel. Tot asha shi iar asha au ramas... casele... neinchiriate. CARAGIALE O. II 157. Nu era paradie ori vreun alai sau serbare k sa nu fie shi el acolo. Azi asha miine asha el facu cunoshtintza cu totzi fiii de domni shi de boieri. ISPIRESCU L. 192. Nici asha nici asha = nici intrun fel nici in altul. ◊ (Cu nuantza conclusiva mai ales precedat de «shi» se intrebuintzeaza spre a relua firul povestirii sau spre a rezuma cele povestite) Tocmai in ziua aceea bucatarii curtzii se imbatasera... SHi asha rugata fiind cu staruintza se apuca shi ea de gati nishte bucate infricoshate. ISPIRESCU L. 23. SHi asha sa pagubit sarmana capra shi de cei doi iezi da shi de cumatrusau lupul pagubasha a ramas. CREANGA P. 33. ◊ Loc. conj. Asha k... = deci... ◊ Expr. Asha zicind = pentru a spune astfel dupa cum se spune. Asha fiind = in imprejurarile acestea. ♦ (Echivalent k intzeles cu un pronume demonstrativ) Aceste acele lucruri. Dacam auzit asha am zis shi eu in gindul meu k are intrucitva dreptate maica dasagaritza. CREANGA P. 116. El asha dacauzea Fugacasa cami pleca Pe ochi negri se spala. TEODORESCU P. P. 66. 2. (Intrebuintzat mai ales cind se explica o situatzie sau se citeaza ceva in continuare) Dupa cum se va vedea indata dupa cum se va spune in felul urmator. Basmele incep asha: «Cicodata undeva...». CASSIAN in POEZ. N. 106. Sai spui Rareshoaii asha: «Mama mie mia venit ceasul vreau sa ma insor». DELAVRANCEA A. 98. Acum ea trista din cort ieshise... Iar glasui jalnic asha cinta: «Crai nou stralucite! Plinsa mai gasit». ALECSANDRI P. I 21. Dragutzusau o vedea SHi din grai ashai graia... JARNÍKBIRSEANU D. 17. (Urmat de o propozitzie secundara introdusa prin conj. «k» «sa» sau «de») Asha veni imprejurarea de nici imparatul Verde nu cunoshtea nepotzii sai nici craiul nepoatele sale. CREANGA P. 183. (In asigurari in marturii in rugamintzi) a) Cum am aratat. Tata iata ia shi acest lapte... ungete shi cu dinsul asha te rog. ISPIRESCU L. 158. b) Dupa cum itzi spun. Asha sa traiesc! zise Iancul rizind. NEGRUZZI S. I 30. 3. (K afirmatzie mai ales k raspuns la o intrebare) Chiar precum se spune intocmai; da. Asha este Vidro fa? Ashai Stoiene asha! La HEM. ◊ (K exclamatzie de incurajare de obicei insotzit de «hop» «mai» mai ales k refren in strigaturile de joc) Asha copile nu te lasa!. ▭ Totzi gura sa mio asculte Mindrele sa mio sarute! Hop asha mai! JARNÍKBIRSEANU D. 362. ◊ Expr. (in intrebari) Asha (e)? sau nui asha? = am dreptate sau nu am? Nui asha jupineshica? Mai zi daca ai ce! Poate sa fie shasha mosh Nichifor. CREANGA P. 119. Asha e k se insoara? striga ea cu glas spariet. NEGRUZZI S. I 50. (Arata surprindere uimire) Asha? sau cum asha? (cu accentul pe «cum») = adevarat sa fie? (Arata indignare minie) Asha?! sau asha sta treaba?! = va sa zica astfel stau lucrurile?! Asha?! In loc satzi dai osteneala k sa afli shi gindul oamenilor tu nu shtii nici macar ceea ce vorbesc ei? CREANGA P. 146. Asha da! sau vezi asha! = sint de acord ma invoiesc cu ceea ce spui (sau faci) acum. (Cu o nuantza glumeatza de shiretenie) Mai asha (cu accentul pe «asha») = a) desigur fireshte. Ashai k venit rindul meu? Mai asha! CREANGA P. 54; b) nu prea tare. Tu so joci dar mai asha Linishtit cum joci peo sora. COSHBUC P. I 136. Cam asha = exact dupa cum zici. Care va sa zica tu teai tzinut dupa noi shi shtii tinde mergem noi noaptea. Cam asha. ISPIRESCU L. 239. Asha zau se intrebuintzeaza k afirmatzie a unui lucru de necrezut de mirare. Asha zau!... dupa ce mo strins virtos in chingi... apoi mo scos la mushtru. ALECSANDRI T. 4. 4. (Stabileshte identitatea; de obicei in corelatzie cu «precum» «dupa cum» «cum» shi adesea precedat de «tot») In acelashi fel tot astfel asemenea la fel. Cind ash shti cami vei fi de ajutor sa sfirshesc ceam pus de gind maimai k ash face asha precum zici tu. ISPIRESCU L. 16. Bate acum shi tu gaina satzi aduca galbeni casha am batut eu cucoshul. CREANGA P. 69. SHi eu mai tot asha am patzit. CREANGA P. 131. Cum itzi vei ashterne asha vei dormi. Cum vei semana asha vei culege. Cum innozi asha deznozi. ◊ (Stabileshte o comparatzie) Oameni batrini asha k tine. CREANGA P. 313. Rasai din umbra vremilor incoace K sa te vad venindcan vis asha vii. EMINESCU O. I 120. Trandafirul rau tinjeshte Dacal smulgi de unde creshte; Tot asha tinjesc shi eu Fara de satutzul meu. JARNÍKBIRSEANU D. 202. ◊ Expr. SHiasha mai departe = etcetera. 5. (Urmat de o propozitzie consecutiva sau explicativa) Atit de tare (mult mare bine etc.) intratita. Un luceafar se ashaza pe fruntea ei shi asha stralucea de orbea pe cei ce se uitau asupra dintzilor. ISPIRESCU L. 38. Nu te grabi asha HarapAlb k tei pripi. CREANGA P. 272. ◊ (Accentueaza intzelesul unui adjectiv al unui adverb sau al unei locutziuni adverbiale de care se leaga de obicei prin prep. «de») Te uitzi asha de galesh la mine! ISPIRESCU L. 15. De din vale de Rovine Graim doamna catra tine. Nu din gura ci din carte K ne eshti asha departe. EMINESCU O. I 149. Avea un aer asha de dulce asha de incintator! NEGRUZZI S. I 64. Niciodata mindrul vultur... De o pradasha bogata inca nu sandestulat. ALEXANDRESCU P. 138. Dorul mindra de la tine Peste multe dealuri vine. SHasha vine de fierbinte Sa stau in loc mash aprinde; SHasha vine de cu jele Pare cam facut tot rele... SHasha vine de cu greu Pare cam facut tot rau. JARNÍKBIRSEANU D. 124. ◊ (Intercalat intre articolul nehotarit shi adjectiv) Totzi... laudau pe fiul de imparat pentru o asha nimerita shi neashteptata alegere. ISPIRESCU L. 38. Teama mie k acordindumi mie o asha amicala shi lingushitoare precadere nai nimerit tocmai bine. ODOBESCU S. III 9. Ce raspuns sa dai la un asha bun cuvint? NEGRUZZI S. I 70. ◊ (In legatura cu numerale nehotarite) Ce vatzi adunat asha multzi? DUMITRIU B. F. 13. ◊ Loc. adj. Ashazis sau ashanumit = pretins. Ashazisa shtiintza din tzarile burgheze. ◊ Expr. Ia (sau iaca) asha sau uiteasha = a) (demonstrativ) Of craishorule! credema k sa aibi tu puterea mea... lumea aceasta ai purtao uiteasha pe degete. CREANGA P. 190; b) (demonstrativ vag folosit de vorbitor k un fel de introducere la cele ce urmeaza) Privind cu nedomirire ia asha numai k sa zica shi el k face ceva balacea cu nuiaua prin apa. ISPIRESCU L. 34. Parca eshti nu shtiu cum... vorbeshti shi tu ia asha in dodii cite odata. CREANGA P. 154; c) in felul acesta cum spusei. SHi iaca asha oameni buni sa izbavit Ipate shi de dracul shi de baba. CREANGA P. 179; d) (exclamativ indica incapatzinare capriciu aratind k nu se mai admite nici o replica) Eu nu dau ostrovul pentru asemenea fapta. Iacasha! GALAN Z. R. 124; e) (popular in strigaturi) Foaie verde iacasha! Dragumii de dumneata. JARNÍKBIRSEANU D. 374. ◊ (Popular urmind dupa un adjectiv) Cum sar putea crede cum este de obicei. Doi copii o fata shiun fecior nu frumoshi asha ci cum nau mai fost dar nici nu vor mai fi. RETEGANUL P. II 33. 6. (Se intrebuintzeaza adesea precedat de «numai» in locul unor adverbe sau locutziuni adverbiale care nui vin in minte vorbitorului in momentul vorbirii; sensurile lui reies din context) a) Cu ushurintza ushor repede cu una cu doua. Nul injugi asha cu buna. Pe vitzel shi Radai slaba SHtiu flacaii! SHishi fac seara Peaici veshnic ceva treaba. COSHBUC P. I 96. Facu cunoshtintza cu totzi fiii de domni shi de boieri shi invatza de la dintzii ia numai asha auzind shi vazind toate obiceiurile: cum sa minuiasca sabia... cum sa intinza arcul shi sa ocheasca. ISPIRESCU L. 192. b) La intimplare la nimereala intro doara. Vorbeshte shi el asha k sa nu taca. c) Oricum dupa bunul plac. Fata nui de cele de pe drumuri so luatzi numai asha cum sar intimpla. CREANGA P. 262. d) (Exprima o restrictzie o rezerva sau reda o afirmatzie vaga) Nui vorba k noi tot ne facem feliul asha cite odata CREANGA A. 4. SHiapoi ce mii cere asha k hurta? CREANGA P. 156. e) Dintro data k din senin. Mie mia venit asha sa te indemn sa tai merii aia. ISPIRESCU L. 64. f) Pe nesimtzite fara ashi da seama. SHi dus asha deun gind Stringea cutzitun pumn catind Cuatita drag la el. COSHBUC P. I 231. g) Pe degeaba fara pretentzii de rasplata. Cis copila tinerea... SHi dau gura numasha. JARNÍKBIRSEANU D. 405.

ASHÁ adj. invar. adv. I. Adj. invar. 1. (Preceda substantivul) Asemenea astfel de...; atat de mare de mult de frumos etc. Asha nunta shi asha veselie mai rar (ISPIRESCU). 2. (Urmeaza dupa un substantiv sau adjectiv) Simplu obishnuit. Tot felul de arme: unele impodobite cu nestemate altele numai asha (ISPIRESCU). ◊ Expr. Mai asha = nu prea bun (sau frumos mult etc.). II. Adv. 1. In felul acesta; astfel. ◊ Loc. adj. Ashazis sau ashanumit = pretins. ◊ Expr. Asha o fi = e posibil; poate. SHi asha = in orice caz; oricum tot. Nici asha = oricum ar fi in orice conditzii. SHi asha shi asha = shi intrun fel shi intraltul. Ori asha ori asha = sau intrun fel sau intraltul. Asha... asha = dupa cum... astfel. Asha shi asha = a) nu prea bine; potrivit; b) in felul in care sa aratat. Azi asha maine asha = continuand mereu in acest fel. Nici asha nici asha = nici intrun fel nici intraltul. ♦ (Concluziv reluand firul povestirii sau rezumand cele povestite) SHi asha sa pagubit sarmana capra shi de cei doi iezi (CREANGA). ◊ Loc. conj. Asha k = deci. ◊ Expr. Ashazicand = pentru a spune astfel. ♦ Aceste acele lucruri. El asha dacauzea Fugacasa cami pleca (TEODORESCU). 2. Dupa cum se va spune dupa cum se va vedea. A inceput sa spuna asha. 3. Chiar precum se spune; intocmai exact; da. ◊ Expr. Asha e? (sau nui asha?) = am dreptate? (sau nu am?) Asha? sau cum asha? = adevarat sa fie? Asha? sau asha sta treaba?! = va sa zica astfel stau lucrurile?! Asha da! = sunt de acord cu ceea ce spui (sau faci) acum. Mai asha = a) desigur fireshte; b) nu prea tare. Cam asha = dupa cum zici ai (macar in parte) dreptate. 4. In acelashi fel asemenea. Bate acum shi tu gaina... casha am batut shi eu cocoshul (CREANGA). ◊ Expr. SHiasha mai departe = etcetera. 5. Atat de tare de mult de mare de bine etc.; intratata. Asha stralucea de orbea pe cei ce se uitau (ISPIRESCU). ♦ (Pop.) Cum sar putea crede cum este de obicei. O fata shiun fecior nu frumoshi asha ci cum nau mai fost (RETEGANUL). 6. (Cu sensul reieshind din context) a) Cu ushurintza; ushor repede. b) La intamplare la nimereala. c) Dupa bunul plac; oricum. d) Dintro data k din senin; pe nesimtzite fara ashi da seama. e) Pe degeaba. Lat. eccumsic.

ASHÁ¹ adv. 1) In felul acesta; in modul acesta; astfel. ◊ ~zis sau ~numit conventzional numit astfel; pretins; fals; aparent; impropriu. SHi ~ shi ~ shi intrun fel shi intraltul. Ori ~ ori ~ sau intrun fel sau intraltul. ~ shi ~ nu prea bine; potrivit. Azi ~ maine ~ mereu in felul acesta. 2) In acelashi fel; in acelashi mod. 3) Intru totul; intocmai; exact. O fapta ~ de frumoasa. /<lat. eccumsic

asha adv. 1. astfel; cum itzi vei ashterne asha vei dormi; 2. atat: asha de frumos; 3. simpla afirmatziune sau concluziune: asha! asha! asha dar; asha shi asha shi bun shi rau binishor (comic); 4. atat de mult: shi asha canta de duios; iacasha! exprima o intamplare neprevazuta shi ciudata dar fara mare importantza. [Vechiu rom. ashi = lat. ECCU SIC; forma moderna are un a amplificativ k shi abia]. ║ a. astfel de asemenea: la asha cap asha chiulaf.

ashá shi (maĭ vechĭ) ashí adv. (lat. eccum sic ĭaca asha. V. shi). Astfel in acest fel: cum itzĭ veĭ ashterne asha veĭ dormi. Asemenea astfel de: la asha oamenĭ (unor asha oamenĭ) nu le daŭ voĭe. Asha de astfel de atita de: era asha de intuneric in cit nu se vedea nimic. (Maĭ putzin bine fara de: asha prost ma crezi?). Asha shi asha saŭ nicĭ asha nicĭ asha (fam.) potrivit modest: o casa asha shi asha. Cam asha aproape asha: cam asha s’a intimplat. Ĭaca asha (fam.) formula de incheĭere a uneĭ povestirĭ: ĭaca asha maĭ baĭetzĭ! Asha dar deci pin urmare vrea sa zica: asha dar neam intzeles. Azĭ asha minĭ asha se zice cind povesteshtĭ despre un fapt repetat: azĭ asha minĭ asha (de ex. fura) pina cind a fost prins. Se intrebuintzeaza shi cind nu vreĭ saŭ nu potzĭ da un raspuns precis: De ce nu vreĭ sa mergĭ? Asha! In nord. barb. dupa germ. so ein: asha un om asha o casa. Rom. corect asha om asemenea om astfel de om.

zi s.f. I 1 (in opoz. cu „noapte”) Interval de timp cuprins intre rasaritul shi apusul soarelui; timpul cit soarele ramine deasupra orizontului. Ziua scade noaptea creshte SHi frunzishul mil rareshte (EMIN.). In tot timpul zilei avusesem marea linishtita shi cerul curat (BART). *Zimunca = unitate de masura conventzionala folosita k etalon pentru stabilirea salariului. Zi de munca (sau de lucru) = durata timpului in cursul caruia cineva presteaza zilnic munca. Intro zi de lucru gaseshti arareori mai ales dimineatza atita lume la acest club (K. PETR). ∆ Expr. (pop.) A face zile de munca = a lucra temporar k zilier. Zi scurta = zi lucratoare cu program redus. Ziua jumatate = a) parte a zilei cuprinsa intre dimineatza shi ora 12; b) restr. amiaza. Umbla in orash pina la ziua jumatate (BRAT.). (inv. pop.) Zi de cale (sau de drum de marsh etc.) = distantza care se poate strabate intro zi cu piciorul. Se afla... la o zi de cale catra asfintzit un tirgushor cu numele Volcinetz (SADOV.). Zile de meremet v. meremet. ◊ Loc.adj. De zi = a) care actzioneaza lucreaza se efectueaza in timpul unei zile. Ashai cu meshteshugurile de zi (SADOV.); b) din decursul unei zile. Intre orele de zi shi cele de noapte mai savirshea citeva operatzii obscure (PER). ◊ Loc.adj. adv. Cu ziua = a) (care este sau care lucreaza) fara angajament permanent; temporar (pe durata unei zile); b) (platit) dupa un tarif socotit pe munca prestata in timpul unei zile. ◊ Loc.adv. Nici zi nici noapte sau nici ziua nici noaptea = niciodata. Ele nu dorm nici zi nici noapte (ISP.). (SHi) zi shi noapte (sau noptzi) sau (shi) ziua shi noaptea zi noapte zile (shi) noptzi toata ziua (shi) toata noaptea noaptea shi ziua noptzi shi zile din (de) zi (shi) pinan noapte (sau seara) = a) tot timpul (aproape) continuu fara incetare neintrerupt. Oamenii tzineau zi shi noapte zavozii in lantzuri (VOIC.); b) fig. fara preget. Asha ostenim zi shi noapte; tacem shi dau zvon numai talancile (SADOV.). Toata ziua (buna ziua) sau ziua toata = a) de dimineatza pina seara. Toata ziua trec mashini (H. LOV.); b) ext. mereu continuu. Toata ziua... umple satul cu rautatzile shi prostiile lui. Peste zi = in cursul zilei ziua. ◊ Expr. A face noaptea zi shi ziua noapte sau a face din noapte zi = a) a lucra sau a petrece noaptea shi a dormi ziua. Catihetul... facea ziua noapte shi noaptea zijucind stos (CR.); b) ext. a duce o viatza dezordonata. Cit toate zilele (de mare) = foarte mare. Ai veni cuiva zi de plata shi rasplata v. rasplata. ◊ Compus: zilumina = perioada a zilei cuprinsa intre rasaritul shi apusul soarelui. ♦ (adv.; in formele „ziua” „zilele” „zile”) In timpul zilei in fiecare zi. Ziua stelele dorm (STANCU). 2 Lumina solara care face k obiectele fiintzele etc. sa devina vizibile clare distincte. In curind se va face ziua. ◊ Albul zilei v. alb. Crapatul zilei (sau de ziua) v. crapat. Revarsatul zilei sau revarsat de zi (sau de ziua) v. revarsat. ◊ Loc.adv. (Pina) in (sau la inspre spre catre pop. despre) ziua sau de cu ziua = putzin inainte de a se lumina; spre dimineatza. Deunazi catre ziua visasem k murisem (MACED.). Nunta se intinde... Pina la ziua (LAB.). Spre ziua a inceput sa ploua. ◊ Expr. Cu ziuan cap = foarte devreme. (A se face) ziua alba = a se lumina complet a fi plina zi. K lumina zilei sau k ziua = (pe linga adj. k „clar”) foarte clar foarte limpede. A se crapa de ziua v. crapa. A se ingina ziua cu noaptea v. ingina. A se lumina de ziua v. lumina. A rasari (sau a se arata) la lumina zilei v. lumina. A miji sau a se miji de ziua v. miji. A se mineca de ziua v. mineca. A rasari la lumina zilei v. rasari. se revarsa zori de ziua sau a se revarsa de ziua v. revarsa. A vedea lumina zilei v. vedea. ♦ Poet. Soarele k sursa de lumina pentru Pamint. A zilei raze roshii in inimami patrund (EMIN.). 3 Interval de timp de 24 de ore corespunzator unei rotatzii a Pamintului in jurul axei sale; durata de 24 de ore luata k unitate de timp; timpul care separa momentul prezent de un alt moment evaluat dupa aceasta unitate; ext. durata imprecisa de timp care corespunde cu aproximatzie unei perioade de 24 de ore. In trei zile au serbat logodna (REBR.). ◊ (determ. notziunile „an” „luna” pentru a le sublinia durata) Doi ani de zile au trecut de cind neam vazut tot la o conferintza. ◊ Zi calendaristica (sau civila) = interval de timp cuprins intre miezurile a doua noptzi consecutive. ◊ Loc.adj. De toate zilele sau de toata ziua = a) de fiecare zi; cotidian. Aveau piinea cea de toate zilele (SADOV.). ∆ Vorbire de toate zilele v. vorbire; b) ext. care se intimpla in mod regulat; curent obishnuit. In schimbul rugaciunilor de toate zilele daruieshte oamenilor bucurii (REBR.). ◊ Loc.adj. adv. De zi cu zi = a) (care are loc se petrece se intimpla se face etc.) in fiecare zi; zilnic. Privind camarile din sine De zi cu zi le afla tot mai pline (LAB.); b) ext. (care se face se intimpla) in mod regulat; curent obishnuit. ◊ Loc.adv. Zi de (sau cu) zi = a) zilnic cotidian. Nu mia dat prin cap sa tzin zi cu zi socoteala (CAR.); b) ext. necontenit continuu perpetuu. Zi cu zi simtzea insa k locul lui nu este aici (REBR); c) din ce in ce; treptat progresiv. Vedeam cum zi de zi... se instraina (K. PETR.). Din zi in zi = a) la o data apropiata (care se schimba mereu). Din zi in zi trebuie sami soseasca pianul expediat din Bucureshti demult (CAR.); b) fig. fara termen precis; la infinit. Amina din zi in zi (CR.); c) ext. pe masura ce trece timpul; incetul cu incetul (shi continuu) progresiv. Se incalzea din zi in zi mai multpamintul se zbicea (AGAR.). De la o zi la alta = a) zilnic; b) ext. repede vazind cu ochii. Vederea i se slabea de la o zi la alta (CE. PETR). In toate zilele = in fiecare zi oricind; foarte des mereu. O vaz in toate zilele (BARO.). Intro (buna) zi sau intruna din zile = la un moment dat; cindva odata. Intro zi privind lung inapoi... a vazuto (K. PETR.). Pe (sau cu) fiecare (sau fiece) zi = din ce in ce mai mult; progresiv. (reg.) Pe toata ziua = in fiecare zi; zilnic. ◊ Expr. A trai (sau a o duce) de pe o zi pe alta = a duce un trai nesigur precar. A da zi dupa zi = a lasa de azi pe miine; a amina. A ramine pentru (sau pe) zi v. ramine. ♦ (astron.) Interval de timp intre doua culminatzii succesive ale unui astru. ◊ Zi solara adevarata = interval de timp intre doua treceri succesive ale Soarelui la acelashi meridian. Zi solara mijlocie = interval de timp (cu durata constanta de 24 de ore) intre doua treceri succesive ale unui soare fictiv la acelashi meridian. Zi lunara v. lunar. Zi maregrafica v. maregrafic. Zi siderala v. sideral. Zi solara v. solar. II Perioada de timp (de 12 sau 24 de ore ori de mai lunga durata) considerata dupa caracterul sau evenimentele care au loc in acest interval: 1 (dupa aspectul vremii) Iulie... a adus zile foarte frumoase (SADOV.). 2 (dupa caracterul fericit sau nefericit important sau lipsit de importantza) Urmara zile negre pentru elevele shi elevii bursieri (K. PETR.). ◊ Buna ziua saupop. ziua buna formula de salut la intilnire sau la despartzire in timpul zilei. ∆ Expr. Simplu k buna ziua v. simplu. ◊ Zile grele v. greu. Zile lungi v. lung. Zi mare v. mare. Zile nefaste v. nefast. ◊ Expr. A da (sau a dori a pofti) cuiva buna ziua (sau pop. ziua buna) = a saluta pe cineva. Ashi lua buna ziua (sau ziua buna) (de la cineva sau de la ceva) = a) ashi lua ramas bun; b) (fam.) a renuntza definitiv (la ceva); a socoti (ceva) drept pierdut. Buna ziua am (sau ai a etc.) dat belea pe cap miam (ori tziai shia etc.) capatat se spune atunci cind intentzia itzi este rastalmacita sau cind nevinovat intri intro (mica) incurcatura. A se lasa loc de buna ziua = a se mai pastra unele relatzii bune cu cineva. Ashi lua ziua buna v. lua. A stringe bani albi pentru zile negre v. ban. Aface (cuiva) zile negre v. negru. A trai zile albe v. trai. 3 (dupa caracterul religios social sau legal) Miine este zi de sarbatoare. ◊ (in titulatura sarbatorilor sau a anumitor date fixe) Se apropie ziua femeii. ◊ (pop.) Zintii = a) prima zi a fiecarei luni sau a unui an; b) (relig.; art.) sfintzire cu agheasma care o face preotul la locuintzele credincioshilor la data de intii a lunii. Zi imparateasca v. imparatesc. Ziua macaveilor v. macavei. Ziua mortzilor v. mort. Ziua moshilor v. mosh. Ziua de mucenici v. mucenic. ◊ Expr. La zile mari = a) la ocazii deosebite; b) ext. rar de tot in mod exceptzional. 4 (in legatura cu evenimente sociale istorice etc.) in zilele lui SHtefan cel Mare sau ridicat multe biserici. ◊ Zi de doliu v. doliu. ◊ Expr. La (sau in) zilele lui (sau ei) = in perioada de inceput de maxima eficientza. Era imbracata cu o bluza ce fusese la zilele ei roshie. 5 (dupa semnificatzia zilei in mod particular; shi zi aniversara) Aniversare (a zilei de nashtere a cuiva). De ziua ta... nu team uitat (MINUL.). Ishi sarbatoreshte ziua de nashtere la restaurant. Zi de nashtere sau ziua nashterii v. nashtere. Ziua numelui zi de nume v. nume. Zi onomastica v. onomastic. * Expr. Vine (sau a venit va veni etc.) (shi) ziua mea (sau ta lui etc.) v. veni. III (urmat de determ. in gen. sau introduse prin prep. „de”) Indicarea (precisa a) momentului in care un eveniment a avut sau urmeaza sa aiba loc; data; termen soroc. Vinatorii... sau intrunit in congres la Sibiu in ziua de 15 iulie (SADOV.). ◊ (k termen calendaristic) Ziua deDecembrie. Zilele babei (sau babelor) v. baba. Zilele corbului v. corb. ◊ La zi = a) loc.adj. adv. la termenul stabilit (fara intirziere). Te pui la zi cu examenele (CE. PETR.); b) loc.adv. adj. (care este) pus la punct cu ultimele noutatzi. O noua editzie la zi cu sutele de completari shi corectari aduse in timp (PER.); c) loc.adj. care trebuie sa fie pregatit pentru ziua respectiva. Ma punea sa fac cu regularitate lectura textului literar la zi (PER.); d) loc.adv. zilnic. Mustatzilei rase la zi evidentziau un nas zvirlit in sus k o trompeta (MIR.). IV (indica o perioada nedeterminata de timp) 1 (la pl; urmat sau precedat de adj.dem. „acest”) Timp viitor apropiat de momentul prezent. Zilele acestea am sa plec (REBR). ◊ Ziua de miine = viitorul. Eu ma gindesc la ziua de miine (K. PETR.). Ziua de astazi (sau de azi) = perioada de timp epoca in care traim; prezentul. Nu se putea calatori asha de ushor shi fara primejdii k in ziua de astazi (CR.). (relig.) Ziua de apoi v. apoi. ◊ Expr. Nesigurantza zilei de miine v. nesigurantza. A (nu) mai ajunge sa vada ziua de miine v. vedea. ♦ (la sg. gen.; k determ. al unui subst.) Perioada actuala prezenta moderna. Nare curajul sa infrunte moda zilei (PER). ◊ Loc.adv. De zile = a) de mult timp. De zile nu fac altceva decit sa beau; b) de putzina vreme. Promisiunea ramine promisiune. E o chestiune de zile (E. BAR.). Cu zilele = vreme indelungata. Nu mai trecea pe acasa cu zilele. 2 (mai ales la pl.; cu determ. k „vechimi” „tineretzi”) Perioada de timp situata in trecut. SHia adus aminte de zilele tineretzii (GAL.). ◊ Ziua de ieri = trecutul. ◊ Expr. A cauta ziua de ieri = a cauta ceva ce nu exista. 3 (la pl.) Viatza existentza trai. Zilele i erau numarate (PRED.). ◊ Loc.adj. Cu zile = cu viatza sanatos. Cu zile mergetzi dragii mei SHi sa venitzi cu zile! (ALECS.). ◊ Expr. A avea zile (multe) sau a avea zile cu carul = a mai avea de trait ai fi dat sa (mai) traiasca. Cite zile voi (sau vei va etc.) avea = cit voi (sau vei va etc.) trai tot timpul vietzii. (Abia) ishi tzine (sau ishi duce) zilele se spune despre cineva care traieshte prost greu foarte modest. A trai cu zile = a trai in mizerie. A ridica (sau a curma a lua) cuiva zilele = a omori pe cineva. Ashi pune capat zilelor sau ashi curma zilele = a se sinucide. E mishelnic lucru singur zilele satzi curmi (VLAH.). O sa ma ierte pentru k... nu miam pus capat zilelor (H. LOV.). A i se ispravi cuiva zilele = a muri. A(shi) numara zilele = a) a nu mai avea mult de trait; b) a nu mai avea mult de rabdat de ashteptat; a fi pe punctul de a scapa de ceva neplacut. Ashi uri zilele sau a i se uri (cuiva) cu zilele = a se satura de viatza a nu mai voi sa traiasca. Vai de zilele mele (sau tale lui etc.) = vai de capul meu (sau al tau al lui etc.) vai de mine (sau de tine de el etc.). Din (sau in) zilele mele (sau tale sale etc.) = in timpul vietzii mele (sau tale sale etc.). A avea (sau a duce a vedea) zi buna sau zile multe shi bune (cu cineva) = a trai in bune relatzii cu cineva. (A fi) vechi de (sau in) zile (ori inaintat in zile) = (a fi) batrin sau foarte batrin. A fi invechit in zile rele se spune despre un om inrait. (A fi) veshnic de zile = (a fi) nemuritor. (A fi) mic de zile = a) (a fi) tinar sau prea tinar; b) (a fi) lipsit de valoare; mediocru. Noi epigonii... Mici de zile mari de patimi (EMIN.). Al ajunge pe cineva zilele v. ajunge. A face (cuiva) zile fripte v. fript. (K sau doar) nau intrat zilele in sac v. intra. Ashi incheia zilele (undeva) v. incheia. A ingropa zilele cuiva v. ingropa. A lasa (pe cineva) cu zile sau ai lasa (cuiva) zilele v. lasa. Cu zilele in mina v. mina. A muri cu zilele in mina v. mina. A minca cuiva (sau ashi minca cu cineva ori cu ceva) zilele v. minca. A mintui pe cineva de zile v. mintui. A nu mai avea zile multe v. mult. A nu numara zile multe v. numara. Ai ramine cuiva zilele pe undeva v. ramine. A ramine cu zile v. ramine. A rapune (cuiva) sau ashi rapune zilele v. rapune. A ridica (cuiva) zilele v. ridica. Ai fi sila (cuiva) de zile v. sila. Ai sorbi (cuiva) zilele v. sorbi. Ashi tzine zilele cu... v. tzine. K vai de zilele cuiva v. vai. • pl. zile. shi ziua s.f. /lat. dīe(m).

ashá² adv.

ashá adv. adj. invar.

asha

ASHÁ adv. v. acum imediat indata numaidecat.

ASHÁ adv. adj. 1. adv. v. astfel. 2. adj. invar. v. asemenea. 3. adv. v. atat. 4. adv. v. exact.

asha adv. v. ACUM. IMEDIAT. INDATA. NUMAIDECIT.

ASHA adv. adj. 1. adv. astfel. (Iam spus ~...) 2. adj. invar asemenea astfel atare. (~ problema mai bine lipsa!) 3. adv. atit. (Nu te grabi ~.) 4. adv. exact intocmai. (E ~ cum spui; ai sa faci ~ cum tziam spus?)

asha adv. 1. Astfel in acest fel (adv. de mod). Asha e astfel stau lucrurile. Asha o fi e posibil. Asha sa fie astfel sa fie. Nui asha? adevarat? am dreptate?. SHi asha in orice caz. Nici asha asha nu se poate. Cam asha mai asha bineintzeles. Asha da bine. Cum asha? nu se poate. Tot asha la fel. A fi cam asha a fi intro ureche. 2. Astfel stind lucrurile (adv. conclusiv). Asha zicind pentru a spune astfel. Asha k asha incit astfel incit. 3. Astfel atit (adv. comparativ) Asha de atit. Asha zis numit astfel (pe nedrept) autointitulat. 4. Astfel putzin (adj. de atenuare). Ia asha numai asha intro doara fara motiv. Asha intro doara la nimereala fara motiv. 5. Atit de asemenea (adj. in functzie adj.) Asha ceva asemenea lucru. Asha fel (de) astfel (de). Var. (Mold.) ashe asha ashea. Mr. acshi ashitze megl. sha istr. (a)sho. Lat. ac sῑc (Cipariu Arhiv 109; Pushcariu 133; REW 7879; DAR) cu a propriu formatziilor adv. Cf. it. cosí (moden. acsé bol. acusé roman. accusi bar. acsi genov. así) engad. sa v. fr. issi (fr. ainsi) sp. así asá prov. aissi port. assim. Comp. ashishi adv. (la fel; imediat) conservat sporadic in limba populara.

HOC VOLO SIC IUBEO; SIT PRO RATIONE VOLUNTAS (lat.) asta vreau asha poruncesc; vointza mea sa tzina loc de ratziune Iuvenal „Satirae” VI 223. Expresie a unei incapatzanari arbitrare.

ITA DIIS PLACUIT (lat.) asha lea fost pe plac zeilor Cuvinte care tzin loc de explicatzie la o masura ilogica sau arbitrara dar definitiva. Au shi un sens ironic.

MACTE NOVA VIRTUTE PUER SIC ITUR AD ASTRA (lat.) slava tzie copile pentru noua ta fapta de vitejie asha se ajunge la stele Vergiliu „Eneida” IX 641. Cuvinte de imbarbatare care Apolo le adreseaza lui Ascanius in razboiul troienilor cu latinii. P. ext. Indemn la o actziune hotarata ieshita din comun.

SIC TRANSIT GLORIA MUNDI (lat.) asha trece gloria lumii Thomas à Kempis „Imitatio Christi” I 36. Cuvinte adresate unui nou papa la alegerea sa. Textul original: „O quam cito transit gloria mundi” („O ce repede trece gloria lumii”).

asha mai vii de acasa expr. acum eshti rezonabil / credibil

PENTRU K ASHA VREAU EU casha vrea mushchii mei de chichi de michi de trei lei ridichi; de chichi deun leu ridichi deun leu bomboane shi de restul mentosane; de chichiri michiri; de iordan / de Iorgu; de Madagascar; de pamplezir; de piele; de sanchi.

Tel Aviv asha e viatza expr. parafraza ironica a dictonului frantzuzesc „C’est la vie!” (folosita in legatura cu emigrarea in Israel a unei mari partzi a evreilor romani).

zi shi asha! expr. (detz.) shi tu ai tzigari?