ASHÁ² adv. 1. (Arata modul in care se indeplineshte o actziune) In felul acesta in modul acesta; astfel. Asha mia spus Ion satzi scriu Iubeascatzil pamintul! COSHBUC P. II 60. Iar eu incalecai po sha shi va spusei dumneavoastra asha. ISPIRESCU L. 7. Daca asha au vrut cu mine parintzii... apoi asha sa ramiie! CREANGA P. 86. Iar colo batrinul dascal... Uscatziv asha cum este girbovit shi de nimic Universul fara margini e in degetul lui mic. EMINESCU O. I 132. Vorbind asha au ajuns aproape de Tecuci. NEGRUZZI S. I 138. ◊ Expr. Asha o fi = poate e posibil. SHi asha (cu accentul pe «shi») = in orice caz oricum tot. Lasal sa vie... sa vad shi eu cum sint zmeii k shi asha pina acuma nam vazut nici unul. RETEGANUL P. V 29. Nici asha = oricum ar fi tot. Nui dau sfaturi caci nici asha nu ma asculta. SHi asha shi asha = shi intrun fel shi intraltul. Lucrul se poate face shi asha shi asha. Ori asha ori asha = sau intrun fel sau intraltul. Sa nu plecatzi pina ce nu vetzi avea cuvint de la mine ori asha ori asha. GALACTION O. I 179. Hai da raspuns... ori asha ori asha. CREANGA P. 331. Asha... asha... = dupa cum... astfel... Asha mia spus asha am facut. Asha shi asha = a) (cu accentul pe primul element) potrivit nu prea bine. A venit un tinar imbracat asha shi asha; b) (cu accentul pe ultimul element) in felul in care sa aratat. Tinaru... a facut asha shi asha shi numaidecit a plecat. ISPIRESCU L. 166. Azi asha miine asha sau tot asha shi iar asha = continuind mereu in felul acesta mereu la fel. Tot asha shi iar asha au ramas... casele... neinchiriate. CARAGIALE O. II 157. Nu era paradie ori vreun alai sau serbare k sa nu fie shi el acolo. Azi asha miine asha el facu cunoshtintza cu totzi fiii de domni shi de boieri. ISPIRESCU L. 192. Nici asha nici asha = nici intrun fel nici in altul. ◊ (Cu nuantza conclusiva mai ales precedat de «shi» se intrebuintzeaza spre a relua firul povestirii sau spre a rezuma cele povestite) Tocmai in ziua aceea bucatarii curtzii se imbatasera... SHi asha rugata fiind cu staruintza se apuca shi ea de gati nishte bucate infricoshate. ISPIRESCU L. 23. SHi asha sa pagubit sarmana capra shi de cei doi iezi da shi de cumatrusau lupul pagubasha a ramas. CREANGA P. 33. ◊ Loc. conj. Asha k... = deci... ◊ Expr. Asha zicind = pentru a spune astfel dupa cum se spune. Asha fiind = in imprejurarile acestea. ♦ (Echivalent k intzeles cu un pronume demonstrativ) Aceste acele lucruri. Dacam auzit asha am zis shi eu in gindul meu k are intrucitva dreptate maica dasagaritza. CREANGA P. 116. El asha dacauzea Fugacasa cami pleca Pe ochi negri se spala. TEODORESCU P. P. 66. 2. (Intrebuintzat mai ales cind se explica o situatzie sau se citeaza ceva in continuare) Dupa cum se va vedea indata dupa cum se va spune in felul urmator. Basmele incep asha: «Cicodata undeva...». CASSIAN in POEZ. N. 106. Sai spui Rareshoaii asha: «Mama mie mia venit ceasul vreau sa ma insor». DELAVRANCEA A. 98. Acum ea trista din cort ieshise... Iar glasui jalnic asha cinta: «Crai nou stralucite! Plinsa mai gasit». ALECSANDRI P. I 21. Dragutzusau o vedea SHi din grai ashai graia... JARNÍKBIRSEANU D. 17. (Urmat de o propozitzie secundara introdusa prin conj. «k» «sa» sau «de») Asha veni imprejurarea de nici imparatul Verde nu cunoshtea nepotzii sai nici craiul nepoatele sale. CREANGA P. 183. (In asigurari in marturii in rugamintzi) a) Cum am aratat. Tata iata ia shi acest lapte... ungete shi cu dinsul asha te rog. ISPIRESCU L. 158. b) Dupa cum itzi spun. Asha sa traiesc! zise Iancul rizind. NEGRUZZI S. I 30. 3. (K afirmatzie mai ales k raspuns la o intrebare) Chiar precum se spune intocmai; da. Asha este Vidro fa? Ashai Stoiene asha! La HEM. ◊ (K exclamatzie de incurajare de obicei insotzit de «hop» «mai» mai ales k refren in strigaturile de joc) Asha copile nu te lasa!. ▭ Totzi gura sa mio asculte Mindrele sa mio sarute! Hop asha mai! JARNÍKBIRSEANU D. 362. ◊ Expr. (in intrebari) Asha (e)? sau nui asha? = am dreptate sau nu am? Nui asha jupineshica? Mai zi daca ai ce! Poate sa fie shasha mosh Nichifor. CREANGA P. 119. Asha e k se insoara? striga ea cu glas spariet. NEGRUZZI S. I 50. (Arata surprindere uimire) Asha? sau cum asha? (cu accentul pe «cum») = adevarat sa fie? (Arata indignare minie) Asha?! sau asha sta treaba?! = va sa zica astfel stau lucrurile?! Asha?! In loc satzi dai osteneala k sa afli shi gindul oamenilor tu nu shtii nici macar ceea ce vorbesc ei? CREANGA P. 146. Asha da! sau vezi asha! = sint de acord ma invoiesc cu ceea ce spui (sau faci) acum. (Cu o nuantza glumeatza de shiretenie) Mai asha (cu accentul pe «asha») = a) desigur fireshte. Ashai k venit rindul meu? Mai asha! CREANGA P. 54; b) nu prea tare. Tu so joci dar mai asha Linishtit cum joci peo sora. COSHBUC P. I 136. Cam asha = exact dupa cum zici. Care va sa zica tu teai tzinut dupa noi shi shtii tinde mergem noi noaptea. Cam asha. ISPIRESCU L. 239. Asha zau se intrebuintzeaza k afirmatzie a unui lucru de necrezut de mirare. Asha zau!... dupa ce mo strins virtos in chingi... apoi mo scos la mushtru. ALECSANDRI T. 4. 4. (Stabileshte identitatea; de obicei in corelatzie cu «precum» «dupa cum» «cum» shi adesea precedat de «tot») In acelashi fel tot astfel asemenea la fel. Cind ash shti cami vei fi de ajutor sa sfirshesc ceam pus de gind maimai k ash face asha precum zici tu. ISPIRESCU L. 16. Bate acum shi tu gaina satzi aduca galbeni casha am batut eu cucoshul. CREANGA P. 69. SHi eu mai tot asha am patzit. CREANGA P. 131. Cum itzi vei ashterne asha vei dormi. Cum vei semana asha vei culege. Cum innozi asha deznozi. ◊ (Stabileshte o comparatzie) Oameni batrini asha k tine. CREANGA P. 313. Rasai din umbra vremilor incoace K sa te vad venindcan vis asha vii. EMINESCU O. I 120. Trandafirul rau tinjeshte Dacal smulgi de unde creshte; Tot asha tinjesc shi eu Fara de satutzul meu. JARNÍKBIRSEANU D. 202. ◊ Expr. SHiasha mai departe = etcetera. 5. (Urmat de o propozitzie consecutiva sau explicativa) Atit de tare (mult mare bine etc.) intratita. Un luceafar se ashaza pe fruntea ei shi asha stralucea de orbea pe cei ce se uitau asupra dintzilor. ISPIRESCU L. 38. Nu te grabi asha HarapAlb k tei pripi. CREANGA P. 272. ◊ (Accentueaza intzelesul unui adjectiv al unui adverb sau al unei locutziuni adverbiale de care se leaga de obicei prin prep. «de») Te uitzi asha de galesh la mine! ISPIRESCU L. 15. De din vale de Rovine Graim doamna catra tine. Nu din gura ci din carte K ne eshti asha departe. EMINESCU O. I 149. Avea un aer asha de dulce asha de incintator! NEGRUZZI S. I 64. Niciodata mindrul vultur... De o pradasha bogata inca nu sandestulat. ALEXANDRESCU P. 138. Dorul mindra de la tine Peste multe dealuri vine. SHasha vine de fierbinte Sa stau in loc mash aprinde; SHasha vine de cu jele Pare cam facut tot rele... SHasha vine de cu greu Pare cam facut tot rau. JARNÍKBIRSEANU D. 124. ◊ (Intercalat intre articolul nehotarit shi adjectiv) Totzi... laudau pe fiul de imparat pentru o asha nimerita shi neashteptata alegere. ISPIRESCU L. 38. Teama mie k acordindumi mie o asha amicala shi lingushitoare precadere nai nimerit tocmai bine. ODOBESCU S. III 9. Ce raspuns sa dai la un asha bun cuvint? NEGRUZZI S. I 70. ◊ (In legatura cu numerale nehotarite) Ce vatzi adunat asha multzi? DUMITRIU B. F. 13. ◊ Loc. adj. Ashazis sau ashanumit = pretins. Ashazisa shtiintza din tzarile burgheze. ◊ Expr. Ia (sau iaca) asha sau uiteasha = a) (demonstrativ) Of craishorule! credema k sa aibi tu puterea mea... lumea aceasta ai purtao uiteasha pe degete. CREANGA P. 190; b) (demonstrativ vag folosit de vorbitor k un fel de introducere la cele ce urmeaza) Privind cu nedomirire ia asha numai k sa zica shi el k face ceva balacea cu nuiaua prin apa. ISPIRESCU L. 34. Parca eshti nu shtiu cum... vorbeshti shi tu ia asha in dodii cite odata. CREANGA P. 154; c) in felul acesta cum spusei. SHi iaca asha oameni buni sa izbavit Ipate shi de dracul shi de baba. CREANGA P. 179; d) (exclamativ indica incapatzinare capriciu aratind k nu se mai admite nici o replica) Eu nu dau ostrovul pentru asemenea fapta. Iacasha! GALAN Z. R. 124; e) (popular in strigaturi) Foaie verde iacasha! Dragumii de dumneata. JARNÍKBIRSEANU D. 374. ◊ (Popular urmind dupa un adjectiv) Cum sar putea crede cum este de obicei. Doi copii o fata shiun fecior nu frumoshi asha ci cum nau mai fost dar nici nu vor mai fi. RETEGANUL P. II 33. 6. (Se intrebuintzeaza adesea precedat de «numai» in locul unor adverbe sau locutziuni adverbiale care nui vin in minte vorbitorului in momentul vorbirii; sensurile lui reies din context) a) Cu ushurintza ushor repede cu una cu doua. Nul injugi asha cu buna. Pe vitzel shi Radai slaba SHtiu flacaii! SHishi fac seara Peaici veshnic ceva treaba. COSHBUC P. I 96. Facu cunoshtintza cu totzi fiii de domni shi de boieri shi invatza de la dintzii ia numai asha auzind shi vazind toate obiceiurile: cum sa minuiasca sabia... cum sa intinza arcul shi sa ocheasca. ISPIRESCU L. 192. b) La intimplare la nimereala intro doara. Vorbeshte shi el asha k sa nu taca. c) Oricum dupa bunul plac. Fata nui de cele de pe drumuri so luatzi numai asha cum sar intimpla. CREANGA P. 262. d) (Exprima o restrictzie o rezerva sau reda o afirmatzie vaga) Nui vorba k noi tot ne facem feliul asha cite odata CREANGA A. 4. SHiapoi ce mii cere asha k hurta? CREANGA P. 156. e) Dintro data k din senin. Mie mia venit asha sa te indemn sa tai merii aia. ISPIRESCU L. 64. f) Pe nesimtzite fara ashi da seama. SHi dus asha deun gind Stringea cutzitun pumn catind Cuatita drag la el. COSHBUC P. I 231. g) Pe degeaba fara pretentzii de rasplata. Cis copila tinerea... SHi dau gura numasha. JARNÍKBIRSEANU D. 405.