VESHTEJÍ veshtejesc vb. IV. 1. Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina veshted (1); a (se) ofili. 2. Refl. shi intranz. Fig. (despre oameni) Ashi pierde fortza vigoarea vioiciunea; p. ext. a imbatrani a (se) trece. 3. Tranz. Fig. A stigmatiza a dezaproba a infiera. ♦ A pata a dezonora. [Var.: vestejí (pop.) veshtezí vb. IV] Din veshted.

veshteji [At: N. TEST. (1648) 16^v/29 / V: vest~ (ivp) ~ezi (irg) vestezi / Pzi: ~jesc 3 shi: (irg) ~jashte / Cj shi: 3 (reg) sa veshtede / E: veshted] 12 vtfr (D. plante partzi ale lor etc.) A deveni sau a face sa devina veshted (1) Si: a (se) ingalbeni a (se) ofili a (se) pali¹. 34 vri (D. oameni sau d. partzi ale corpului omenesc) Ashi pierde vigoarea (din cauza bolii a batranetzii etc.) Si : a se consuma² (4) a se uza. 56 vri (Pex; d. oameni) A imbatrani. 78 vri (Pex; d. oameni) A se fana (2). 910 vri (Fig; d. sentimente insushiri ale oamenilor etc.) A scadea in intensitate. 1112 vri (Pex; fig; d. sentimente insushiri ale oamenilor etc.) A disparea treptat. 13 vt (Liv) A dezonora. 14 vt (Liv) A stigmatiza. 15 vt (Liv) A condamna (1).

veshteji vb. IV. 1 refl. tr.fact. A deveni sau a face sa devina veshted; a (se) ofili a (se) ingalbeni; a (se) trece. Sau veshtejit salcimii shi salciile (STANCU). 2 refl. intr. Fig. (despre oameni sau despre partzi ale corpului lor) Ashi pierde fortza vigoarea vioiciunea a slabi; ext. a imbatrini a (se) trece. Cind era necajita... se veshtejea (K. PETR.). ♦ Fig. (despre sentimente insushiri etc. ale oamenilor) A scadea in intensitate ext. a disparea a pieri treptat; a inceta sa mai existe. Dispozitzia shi expansivitatea profesorului se veshtejira dintro data (GAL.). 3 tr. Fig. (calc dupa fr. „flétrir”) A stigmatiza a dezaproba a infiera. ♦ Fig. A dezonora a terfeli. • prez.ind. esc. shi vesteji (pop.) veshtezi vb. IV. /veshted + i; cf. shi fr. flétrir „a infiera”.

VESHTEJÍ veshtejesc vb. IV. 1. Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina veshted (1); a (se) ofili. 2. Refl. shi intranz. Fig. (despre oameni) Ashi pierde fortza vigoarea vioiciunea; p. ext. a imbatrani a (se) trece. 3. Tranz. Fig. A stigmatiza a dezaproba a infiera. ♦ A pata a dezonora. [Var.: vestejí (pop.) veshtezí vb. IV.] Din veshted.

VESHTEJÍ veshtejesc vb. IV. (SHi in forma vesteji) 1. Refl. (Despre plante shi partzi ale lor) Ashi pierde prospetzimea a deveni veshted a incepe sa se usuce; a se ofili. Daca o floare se vestejeshte oare alta floare nu reinvie mult mai stralucitoare in primavara? HOGASH M. N. 110. Insa toamna a venit Plopul meu sa veshtejit. BOLINTINEANU O. 182. Florile sau veshtejit De cind tu leai parasit. ALECSANDRI P. I 109. ◊ (Poetic) Se veshtejeshte floarea frumoasei tineretzi. ALECSANDRI O. 80. (Tranz.) Miau luato miau rapito shi deodata au veshtejit Floarea sufletului tinar cenflorea lal slavei soare. DAVILA V. V. 101. 2. Refl. shi (rar) intranz. (Despre oamenishi despre ceea ce tzine de natura omeneasca) A se ofili a slabi a lincezi a imbatrini; a se trece. Frumusetzea veshtejeshte Dar intzelepciunea creshte. PANN P. V. III 147. Bade de dragostea ta Mam veshtejit k iarba. HODOSH P. P. 34. A pus fatza la pamint Ci na puso sanfloreasca Cia puso sa veshtejeasca. JARNÍKBIRSEANU D. 148. ◊ Tranz. (Invechit shi popular) Ishi veshtejea fatza de inima rea. PANN P. V. I 42. [Dragostele] mau uscat mau vestejit K stejarul infrunzit Cind de bruma e atins. ALECSANDRI P. P. 244. ♦ Tranz. Fig. A pata; a dezonora. Intreprinsera acum a da lui Potcoava coroana fratzinesau... vestejita de trei ani pe fruntea unui trindav cirac al Portzei otomane. HASDEU I. V. 183. Femeia cea mindra shi ushure de minte calca in picioare credintza jurata sotzului ei vestejeshte onoarea sa shi a familiei. FILIMON C. 201. 3. Tranz. Fig. A stigmatiza a infiera. Ii veshtejeshte faptele. Variante: veshtezí (ALECSANDRI P. I 109 CONACHI P. 12) vestejí vb. IV.

A VESHTEJÍ ~ésc tranz. 1) A face sa se veshtejeasca. 2) fig. (persoane) A condamna in mod public; a osandi; a stigmatiza; a blama; a infiera. /Din veshted

A SE VESHTEJÍ ma ~ésc intranz. 1) (despre plante) A deveni veshted; ashi pierde vlaga shi fragezimea; a se ofili. 2) fig. (despre persoane) Ashi pierde prospetzimea fizica; a se ofili. /Din veshted

veshtejì v. 1. a (se) face veshted: soarele veshtejeshte florile; 2. fig. a altera fragezimea puritatea: necazurile au veshtejit tineretzele sale; 3. a defaima a necinsti: a veshteji reputatziunea cuiva.

vesteji v vz veshteji

veshtezi v vz veshteji

vesteji vb. IV. v. veshteji.

veshtezi vb. IV. v. veshteji.

veshtejésc shi (est) zésc v. tr. (d. veshted k netezesc d. neted ĭar jesc supt infl. luĭ sh orĭ k ratunzesc jesc). Fac veshted: soarele prea tare veshtezeshte florile. Fig. Ofilesc: necazurile laŭ veshtezit. Critic aspru reprobez (dupa fr. flétrir): a veshtezi purtarea unuĭ tradator. V. refl. Florile s’aŭ veshtezit. Vechĭ shi P. P. shi intr.: floarea veshtezeshte.

veshtejí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. veshtejésc imperf. 3 sg. veshtejeá; conj. prez. 3 sa veshtejeásca

veshtejí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. veshtejésc imperf. 3 sg. veshtejeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. veshtejeásca

veshtejesc jeasca 3 conj. jeam 1 imp.

VESHTEJÍ vb. 1. v. ofili. 2. v. imbatrani.

VESHTEJÍ vb. v. blama condamna dezaproba fana infiera proscrie reproba respinge stigmatiza trece.

VESHTEJI vb. 1. a (se) ingalbeni a (se) ofili a pali a (se) trece a (se) usca (astazi rar) a tinji (pop.) a (se) galbeni (inv. shi reg.) a seca (reg.) a (se) petrece a (se) pihavi (prin Mold.) a (se) probajeni (prin Mold. shi Transilv.) a (se) probozi (Mold. shi Bucov.) a (se) ugili. (O planta care sa ~.) 2. a imbatrini a se trece (inv.) a se invechi a (se) matori. (X sa ~ de tot!)

veshteji vb. v. BLAMA. CONDAMNA. DEZAPROBA. FANA. INFIERA. PROSCRIE. REPROBA. RESPINGE. STIGMATIZA. TRECE.

A se veshtezi ≠ ashi reveni a se inviora