pata [At: ANON. CAR. / V: (reg) peta / Pzi: ~tez / E: pata] 12 vtr A(shi) face o pata. 34 vtr A (se) umple de pete de murdarie Si: a (se) manji a (se) murdari. 5 vt (Rar) A stropi facand pete pe ceva. 6 vt A realiza o portziune de alta culoare pe un fond mai mult sau mai putzin omogen colorat Si: a impestritza a smaltza. 7 vt (Fig) A aduce prejudicii morale numelui reputatziei cinstei etc. cuiva Si: a dezonora a pangari a profana.

PATÁ patez vb. I. Tranz. 1. A face o pata pe un obiect a acoperi cu pete a murdari. Blidul cazuse pe jos se sparsese laptele era varsat pe podeaua de lut batut shi patase poalele Eleonorei shi rochia doamnei Vorvoreanu. DUMITRIU N. 126. SHimi pateaza covorul cu toata apa care curge din el k dintrun robinet. C. PETRESCU C. V. 146. Lat e cimpul celei lupte... Plin de trupuri faramate Care zac gramezi culcate Plin de singe cel pateaza SHi vazduhul abureaza. ALECSANDRI P. II 18. ◊ Expr. A avea (sau a fi cu) miinile patate de singe v. singe. ◊ Fig. In departare tocmai linga far doua puncte negre patau banda neteda de nisip auriu. BART E. 168. Omatul tirziu Pateaza aleele mute SHi parcul e inca pustiu. TOPIRCEANU P. 176. Luna scut de aur straluceshte pe alee SHi pateaza umbra verde cu misterioase dungi. EMINESCU O. I 159. ◊ Refl. Sa patat cu cerneala. 2. Fig. A dezonora a pingari a profana. Sa patezi al nostru nume neamul nostru sanjoseshti. CONTEMPORANUL I 686. Trecutul este tare; il vei vedea indata Pe fatza unor oameni de urma lui patata. BOLINTINEANU O. 138. Pateaza haina cea curata a nevinovatziei. NEGRUZZI S. I 323.

A PATÁ ~éz tranz. 1) A face sa se pateze; a murdari; a manji. ~ cu vin. 2) fig. (onoarea reputatzia etc.) A supune unui sacrilegiu; a profana; a pangari; a spurca. /Din pata

A SE PATÁ ma ~éz intranz. A se acoperi (partzial sau total) cu pete; a se murdari; a se manji; a se mazgali. /Din pata

patà v. a face o pata.

peta v vz pata

patéz v. tr. (d. pata peata pl. pete). Murdaresc pin pete. Fig. Vatam onoarea: aceasta fapta la patat. In Olt. shi Btsh. petez.

petéz V. patez.

patá (a ~) vb. ind. prez. 3 pateáza

patá vb. ind. prez. 1 sg. patéz 3 sg. shi pl. pateáza

PATÁ vb. 1. v. murdari. 2. a (se) manji a (se) murdari a (se) umple. (Sa ~ de cerneala.) 3. v. smaltza.

PATÁ vb. v. batjocori compromite dezonora necinsti pangari profana spurca terfeli.

PATA vb. 1. a (se) jegoshi a (se) minji a (se) murdari (livr.) a (se) macula (inv. shi pop.) a (se) scirnavi (pop.) a (se) ingala a (se) terfeli (inv. shi reg.) a (se) tavali (reg.) a (se) derveli a (se) mozoli a (se) murui a (se) pricaji a (se) taminji a (se) tirnosi (prin Mold.) a (se) caciori (Mold. Bucov. shi Ban.) a (se) feshteli (Munt. shi Olt.) a (se) mardagi (Transilv.) a (se) mocicoli a (se) mocicoshi a (se) piscoli a (se) piscoshi a (se) tocani (inv.) a (se) murdarisi. (Cum de teai ~ atit de tare?) 2. a (se) minji a (se) murdari a (se) umple. (Sa ~ de cerneala.) 3. a impestritza a smaltza (rar) a pestritza (inv. shi reg.) a popistri (fig.) a smaltzui. (Florile ~ cimpia.)

pata vb. v. BATJOCORI. COMPROMITE. DEZONORA. NECINSTI. PINGARI. PROFANA. SPURCA. TERFELI.

patá (patéz patát) vb. 1. A se murdari a se minji. 2. A prihani a profana. Lat. *pictāre „a picta” cf. it. pittare „a shterge” (Pratti 775). Pentru rezultatul ct › t cf. Pushcariu JB XI 9; MeyerLübke Mitt. Wien 8; GraurRosetti III 6584; in acest caz pierderea lui p se explica suficient prin disimilarea cu initziala cf. baptizāre › boteza. Pentru semantism cf. sp. pinta „pata”. In general sa preferat k punct de plecare „pata” care au vrut sal explice prin sl. pęta „calcii” (Cihac II 148); prin rut. petno „pata” (Byhan 325); prin sl. pętĭno (Miklosich Slaw. Elem. 41); prin alb. petë „lama de metal” (Meyer Alb. St. IV 86); prin lat. *pitta < gr. πίττα „bitum” (Candrea Conv. Lit. XXXVIII 874; Candrea Éléments 65; Pushcariu 1287; CandreaDens. 1357; REW 6546; Tiktin); sau prin ngr. πίττα „turta” cf. pita (Rosetti II 66). Der. pata s. f. (urma portziune colorata diferit de rest nuantza diferita; stigmat rushine); patat s. m. (deditzel de padure); petitza s. f. (pata mica; malinitza; peteshie). Din rom. pare sa provina sb. petigi petici „peteshie”.