13 definitzii pentru stigmatiza
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
STIGMATIZÁ stigmatizez vb. I. Tranz. 1. A arunca asupra cuiva sau a ceva dispretzul public a condamna cu toata severitatea; a infiera a dezonora. 2. (Inv.) A aplica (cu fierul roshu) stigmatul pe corpul sclavilor sau al delincventzilor. Din fr. stigmatiser.
STIGMATIZÁ stigmatizez vb. I. Tranz. 1. A arunca asupra cuiva sau a ceva dispretzul public a condamna cu toata severitatea; a infiera a dezonora. 2. (Inv.) A aplica (cu fierul roshu) stigmatul pe corpul sclavilor sau al delincventzilor. Din fr. stigmatiser.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de romac
- actziuni
stigmatiza vt [At: NEGRUZZI S. I 334 / Pzi: ~zez / E: fr stigmatiser] 1 A atrage dispretzul public asupra cuiva sau a ceva prin dezvaluirea unor fapte a unor manifestari etc. reprobabile Si: a blama (1) a infiera V condamna dezaproba dezarma mustra osandi proscrie protesta sanctziona. 2 A aplica cu fierul roshu stigmatul (4) pe corpul sclavilor sau al delincventzilor Si: a infiera (inv) a pecetlui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
STIGMATIZÁ stigmatizez vb. I. Tranz. 1. A atrage asupra cuiva sau a ceva dispretzul public; a infiera a dezonora. Eu nu pot propune nimic fiindca sint stigmatizat. REBREANU P. S. 77. Iar cit pentru ceialaltzi ce nu sint din taraful nostru i stigmatizam cu numele de procletzi vinzatori proshti... etc. ALECSANDRI T. 1665. Alecsandri stigmatiza ignorantza prin «Iorgu de la Sadagura». NEGRUZZI S. I 334. 2. A aplica (prin ardere) stigmatul pe corpul sclavilor sau al delincventzilor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
STIGMATIZÁ vb. I. tr. A arunca asupra cuiva sau a ceva dispretzul public; a infiera a dezonora. [< fr. stigmatiser].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
STIGMATIZÁ vb. tr. 1. a aplica cu fierul roshu stigmatul (2). 2. a arunca asupra cuiva dispretzul public; a infiera a defaima a dezonora. (< fr. stigmatiser)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A STIGMATIZÁ ~éz tranz. 1) inv. (sclavi sau infractori) A marca printrun stigmat; a insemna cu un fier roshu. 2) fig. (persoane fapte spuse reprobabile) A condamna in mod public; a osandi; a infiera; a blama. ~ o tradare. /<fr. stigmatiser
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
stigmatizà v. a infiera (shi fig.).
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*stigmatizéz v. tr. (vgr. stigmatizo). Aplic stigmatu (stampila infamiiĭ). Infierez: a stigmatiza un criminal. Fig. Satiriciĭ stigmatizeaza vitziu.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
stigmatizá (a ~) vb. ind. prez. 3 stigmatizeáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
stigmatizá vb. ind. prez. 1 sg. stigmatizéz 3 sg. shi pl. stigmatizeáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
stigmatizez.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
STIGMATIZÁ vb. 1. a infiera (inv.) a pecetlui. (A ~ sclavii condamnatzii.) 2. v. dezaproba.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
STIGMATIZA vb. 1. a infiera (inv.) a pecetlui. (A ~ sclavii condamnatzii.) 2. a blama a condamna a dezaproba a infiera a proscrie a reproba a respinge (livr.) a dezavua (rar) a sanctziona (pop.) a osindi (inv.) a mustra a protesta (fig.) a veshteji. (Opinia publica a ~ gestul lui necugetat.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
stigmatiza, stigmatizezverb
- 1. A arunca asupra cuiva sau a ceva dispretzul public a condamna cu toata severitatea. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Eu nu pot propune nimic fiindca sint stigmatizat. REBREANU P. S. 77. DLRLC
- Iar cit pentru ceialaltzi ce nu sint din taraful nostru i stigmatizam cu numele de procletzi vinzatori proshti... etc. ALECSANDRI T. 1665. DLRLC
- Alecsandri stigmatiza ignorantza prin «Iorgu de la Sadagura». NEGRUZZI S. I 334. DLRLC
-
- 2. A aplica (cu fierul roshu) stigmatul pe corpul sclavilor sau al delincventzilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- stigmatiser DEX '09 DEX '98 DN