21 de definitzii pentru sprijini

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SPRIJINÍ spríjin vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) sustzine a (se) rezema a (se) propti (k sa nu cada). ♦ Fig. A pune baza pe ceva sau a constitui temeiul a ceva; a (se) intemeia pe... 2. Tranz. Fig. A ajuta pe cineva sau ceva a ocroti a proteja; ashi da concursul la ceva. 3. Tranz. (Inv. shi reg.) A tzine piept unui atac; a rezista. Din sprijin.

SPRIJINÍ spríjin vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) sustzine a (se) rezema a (se) propti (k sa nu cada). ♦ Fig. A pune baza pe ceva sau a constitui temeiul a ceva; a (se) intemeia pe... 2. Tranz. Fig. A ajuta pe cineva sau ceva a ocroti a proteja; ashi da concursul la ceva. 3. Tranz. (Inv. shi reg.) A tzine piept unui atac; a rezista. Din sprijin.

sprijini [At: PSALT. HUR. 40r/23 / V: (irg) ~na ~joni (inv) ~jeni ~rejani ~rejeni (reg) ~jona ~juni / Pzi: sprijin (inv) ~nesc / Cj: 6 sa ~neze / E: sprijin] 12 vtr A (se) asheza (langa ori pe un punct de sprijin) astfel incat sa (se) mentzina in pozitzia dorita sa nu cada etc. Si: a (se) propti a (se) rezema a (se) sustzine (ivr) a se stalpi (5). 34 vtr A face sashi mentzina sau ashi mentzine echilibrul cu ajutorul unui punct de sprijin Si: a (se) propti a (se) rezema a (se) sustzine (ivr) a se stalpi. 56 vtr (Irg) A (se) opri. 78 vtr (Inv) A se pripashi. 9 vt (Ivr) A margini. 10 vt A participa la reushita cuiva sau a ceva la rezolvarea unei situatzii etc. prin recomandari prin asigurarea mijloacelor materiale prin crearea unor circumstantze favorabile etc. Si: a ajuta (2) a ajutora (2) a ocroti a proteja a sustzine (rar) a protegui (ivp) a inlesni (inv) a indemna a protecta (reg) a prindori Vz patrona tutela. 1112 vtrr A crea conditzii favorabile cuiva aflat in imprejurari dificile Si: a ajuta (1) a ajutora (1) a ocroti a proteja a sustzine (rar) a protegui (ivp) a inlesni (inv) a indemna a protecta (reg) a prindori Vz patrona tutela. 13 vt A actziona cu devotament in vederea realizarii unui scop a unei cerintze Si: a ajuta (3) a servi a sluji a sustzine. 14 vt (Jur; inv) A apara (37). 15 vt A face cunoscut cu argumente cu probe materiale prin rezultate etc. k cineva sau ceva este intrun anumit fel are anumite trasaturi etc. Si: a adeveri (1) a arata (6) a atesta (1) a certifica (1) a confirma (2) a demonstra (1) a dovedi (1) a intari a marturisi a proba a stabili a sustzine (liv) a corobora (4) (irg) a probalui. 1617 vtr A pune baza pe ceva sau a constitui temeiul a ceva Si: a se baza (12) a se bizui (2) a conta (3) Vz fundamenta increde intemeia asheza incredintza nadajdui semetzi starui. 18 vr (Inv) A se apara (29). 1920 vti (Ivp) A para4. 21 vt (Irg) A intampina. 22 vt (Ivr; fig; complememntul este privirea) A infrunta. 23 vr A se folosi (3). 24 vt (Irg) A prinde. 25 vt (Irg) A tzine. 2627 vtr (C. i. lichide) A (se) colecta (intrun recipient). 28 vt (Reg) A umple (un recipient). 29 vt (Inv) A pastra.

SPRIJINÍ spríjin shi sprijinesc vb. IV. Tranz. 1. A sustzine a rezema a propti ceva sau pe cineva (k sa nu cada). Observa k doamna Vorvoreanu se cam clatina pe picioare cind umbla. Alerga dupa ea so sprijine. DUMITRIU N. 82. Atlas in vechime sprijinea cerul pe umeri. EMINESCU O. I 132. Pe bratz capumi sprijinesc SHi tot la mindra gindesc. JARNÍKBIRSEANU D. 12. ◊ Refl. Stoicea dadu spre iaz sprijininduse in ciomag. GALACTION O. I 47. Cerca sa umble sprijininduse in toiagul sau. ISPIRESCU L. 59. Vrea sa se sprijineasca in picioare dar se impiedeca. NEGRUZZI S. I 156. ♦ Fig. A baza a intemeia pe... Pe aceasta pagina am sprijinit ani de zile durerile mele nesigurantzele inimii mele shi fragila mea pace sufleteasca. GALACTION O. I 348. ◊ Refl. Arta socialista se sprijina pe marile realizari in domeniul artei universale. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 334 4/4. 2. A sustzine a ajuta (pe cineva sau ceva) a da concursul (cuiva sau la ceva). Irina ma sprijina. Fara Irina mash fi pierdut poate. BARANGA I. 214. Pentru aceasta trebuie k propunerea sa fie sprijinita de doi membri. GHICA A. 800. Trimise o solie shi la craiul Poloniei poftindul k sa nu sprijineasca pe dushmanul sau Ieremia Movila. BALCESCU O. II 279. ♦ (Invechit) A sustzine a fi de parere k... Sprijin k aceasta proprietate teritoriala a noastra este marginita este supusa la legi. KOGALNICEANU S. A. 139. 3. (Invechit shi regional) A tzine piept unui atac a rezista. Puindusa la stare Dea sprijini lovitura pagina Sapara cu groaznica prajina. BUDAIDELEANU TZ. 249. ◊ Absol. Acesta sprijini cu ciomagul sau dar lovitura era atit de tare k no putu opri de tot. PREDA I. 66. 4. (Regional) A opri in loc a apuca a prinde. Rupe shi citeun mar SHin sus lazvirleshten palmal sprijineshte. TEODORESCU P. P. 79. ♦ (Cu privire la lichide) A aduna a culege a capta (intrun vas). Ia apa intro oala shi aruncindo peste streashina casei o sprijineshte cu un ciur. MARIAN NA. 37. Tatal nu lasa... singele sa piara k mil sprijinea In pahar. POP. 5. A primi a intimpina. Cind tu teai nascut Io mam prilejit De team sprijinit ’N poala de vastmint. TEODORESCU P. P. 24. Variante: sprijaní (SEVASTOS C. 185 RUSSO S. 59) sprijuní (BIBICESCU P. P. 242) prijiní (MAT. FOLK. 119) prijuní (SHEZ. VII 61) vb. IV.

A SPRIJINÍ spríjin tranz. 1) A face sa se tzina in pozitzie ridicata (k sa nu se rastoarne); a sustzine. ~ un zid. 2) (obiecte) A asheza astfel incat sa nu cada; a rezema; a propti. ~ de perete. 3) fig. (persoane) A ajuta sa se mentzina; a sustzine. 4) fig. (idei cauze etc.) A apara cu fermitate; a sustzine. /Din sprijin

A SE SPRIJINÍ ma spríjin intranz. 1) A se folosi de un reazem; a se propti. ~ de perete. 2) fig. A pune temei; a se intemeia; a se bizui; a se baza; a se fonda; a conta. ~ pe opiniile predecesorilor. /Din sprijin

sprijin sn [At: BUDAIDELEANU LEX. / V: (reg) ~inj~ / Pl: ~e (rar) ~uri / E: vsl съпрѧженъ] 1 Ceea ce serveshte la mentzinerea echilibrului sau la fixarea pozitziei dorite a unei fiintze sau a unui lucru Si: reazem sustzinere (rar) sprijinitoare (1) (irg) sprijoana (1) (inv) sprijineala (1) Vz pop1 proptea poprea pripoana propta proptish1 spaitz shosh. 2 Parte a unui sistem tehnic prin care se face legatura intre doua corpuri solide ale acestuia shi care impune anumite restrictzii deplasarii lor relative Si: reazem. 3 Participare activa la efortul cuiva Si: ajutor (1) ocrotire protectzie (liv) recurs (ivp) ajutorintza (1) ajutorire (1) obladuire sprijoana (4) (inv) regea sprijineala (2) Vz aparare ocrotire concurs contributzie egida oficii patronaj scut tutela (irg) propta. 4 Indrumare in imprejurari dificile Si: ajutor (12) ocrotire protectzie (liv) recurs (ivp) ajutorintza ajutorire obladuire sprijoana (5) (inv) regea sprijineala (3) Vz aparare ocrotire concurs contributzie egida oficii patronaj scut tutela (irg) propta. 5 (Inv; ilav) In ~ K argument. 6 (Ilpp) In ~ul Pentru sustzinerea argumentarea etc. unui fapt. 7 (Ie) A da ~ a veni in ~ul cuiva A sprijini (10). 8 (Ccr) Persoana care sprijina (10) pe cineva sau ceva Si: ajutor (2) aparator (2) ocrotitor protector reazem sprijinitor (6) sustzinator (rar) proteguitor protejator partinitor pazitor priitor scutitor (ivr) stanca (10).

2) spríjin shi (rar) ésc a ĭ v. tr. (din maĭ vechĭu prejenesc prijanesc din *prajinesc adica „pun prajinĭ pe dedesupt” k la pomiiĭ incarcatzĭ de poame. Din aceĭashĭ rad. pol. sprežyna resort opritoare shi vsl. sprenštisprengon a uni sprenženŭ unit. El sprijina shi ine; sa sprijine. Cp. cu ridic). 1. Sustzin pe dedesupt: a sprijini cu prajinĭ ramurile unuĭ pom Atlante sprijinea ceru pe umerĭ. 2. Apar ajut protejez (vechĭ): sprijineshte Domnul pre totzĭ ceĭ ce cad shi scoala pre ceĭ oboritzĭ (Dos ). 3. Opresc impedic (vechĭ): sprijinira singele sfintzieĭ sale (Dos). 4. Rezem: a sprijini pushca de zid. V. refl. Ma sustzin apesind orĭ ma rezem: bolnavu se sprijini in baston se sprijini de zid. Fig. Ma bizuĭ ma bazez: a te sprijini pe cineva pe ajutoru cuĭva. A se sprijini uniĭ pe altziĭ a se ajuta reciproc. Vechĭ shi „ma apar”: nu avea cu ce sa se sprijineasca de neprietenĭ (Nec.). In vest (Tel.) sprijinesc opresc sustzin (rev. I. Crg. 4 390 shi 7 52). In Dolj „primesc oaspetzi” (GrS. 1937 243). La Vidin prijunesc in Serbia sprejunesc in Trans. shi sprijonesc aĭurea shi sprejenesc sprijenesc shi anesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

sprijiní (a ~) vb. ind. prez. 3 spríjina imperf. 3 sg. sprijineá; conj. prez. 3 sa spríjine

sprijiní vb. ind. prez. 1 sg. spríjin 3 sg. shi pl. spríjina imperf. 3 sg. sprijineá; conj. prez. 3 sg. shi pl. spríjine

sprijini (ind. prez. 3 sg. shi pl. sprijina conj. sprijine)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SPRIJINÍ vb. v. aciua apara apuca cuibari eschiva feri intampina lua oploshi opri para primi prinde pripashi sta.

SPRIJINÍ vb. 1. v. sustzine. 2. v. rezema. 3. a purta a sustzine a tzine. (Vom merge cat neor ~ picioarele.) 4. v. ajuta. 5. v. patrona. 6. v. baza. 7. v. bizui. 8. a ajuta a servi a sluji a sustzine. (A ~ cauza revolutziei.) 9. a sustzine. (A ~ propunerea facuta.) 10. v. confirma.

SPRIJINI vb. 1. a (se) propti a (se) rezema a (se) sustzine (reg.) a (se) popri a (se) prijini. (Un stilp ~ poarta.) 2. a propti a pune a rezema. (~ scara k sa suim.) 3. a purta a sustzine a tzine. (Vom merge cit neor ~ picioarele.) 4. a (se) ajuta a (se) ajutora a (se) ocroti a (se) proteja a (se) sustzine (rar) a (se) protegui (inv. shi pop.) a (se) inlesni (prin Transilv.) a (se) prindori (inv.) a (se) indemina a (se) protecta (fam. fig.) a (se) propti. (La ~ sa depasheasca impasul.) 5. a patrona a sustzine a tutela. (Cine ~ aceasta actziune?) 6. a se baza a se bizui a conta a se fundamenta a se increde a se intemeia (inv. shi reg.) a se nadai (inv.) a se asheza a se incredintza a se incumeta a nadajdui a se semetzi a se starui (fig.) a miza a se rezema. (Toata teoria lui se ~ pe...) 7. a se baza a se bizui a conta a se increde a se lasa. (Potzi sa te ~ pe mine!) 8. a ajuta a servi a sluji a sustzine. (A ~ cauza revolutziei.) 9. a sustzine. (A ~ propunerea facuta.) 10. a adeveri a arata a atesta a certifica a confirma a demonstra a dovedi a intari a marturisi a proba a stabili a sustzine (livr.) a corobora (inv. shi reg.) a probalui (inv.) a incredintza a marturi a probui. (Toate ~ cele spuse.)

sprijini vb. v. ACIUA. APARA. APUCA. CUIBARI. ESCHIVA. FERI. INTIMPINA. LUA. OPLOSHI. OPRI. PARA. PRIMI. PRINDE. PRIPASHI. STA.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sprijiní (n ít) vb. 1. A propti a rezema. 2. A sustzine a asigura. 3. A se baza a se intemeia a se bizui. 4. A ajuta a ocroti a proteja. 5. A opri a para a impiedica a jena. 6. (Refl.) A se apara a se proteja. Var. (s)prijoni prijuni sprejuni sprijeni sprejeni. Origine necunoscuta. Suf. ni indica de obicei formatzii expresive. Legatura cu sl. spręšti „a reuni” participiul sŭpreženŭ (Candrea) nu este certa; chiar shi mai putzin der. de la opri (Cihac II 229) sau de la prajina (Pushcariu Dacor. I 2413). Poate de la spre jur*sprejuri „a inconjura” › sprejuni. Der. sprijin (var. Trans. sprijoana) s. n. (sustzinere; reazem stilp); sprijineala s. f. (sustzinere; ajutor protectzie); sprijinish s. n. (inv. sustzinator); sprijinitor adj. (care sprijina; protector).

Intrare: sprijini
verb (VT331)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sprijini
  • sprijinire
  • sprijinit
  • sprijinitu‑
  • sprijinind
  • sprijinindu‑
singular plural
  • sprijina
  • sprijinitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • sprijin
(sa)
  • sprijin
  • sprijineam
  • sprijinii
  • sprijinisem
a II-a (tu)
  • sprijini
(sa)
  • sprijini
  • sprijineai
  • sprijinishi
  • sprijiniseshi
a III-a (el, ea)
  • sprijina
(sa)
  • sprijine
  • sprijinea
  • sprijini
  • sprijinise
plural I (noi)
  • sprijinim
(sa)
  • sprijinim
  • sprijineam
  • sprijiniram
  • sprijiniseram
  • sprijinisem
a II-a (voi)
  • sprijinitzi
(sa)
  • sprijinitzi
  • sprijineatzi
  • sprijiniratzi
  • sprijiniseratzi
  • sprijinisetzi
a III-a (ei, ele)
  • sprijina
(sa)
  • sprijine
  • sprijineau
  • sprijinira
  • sprijinisera
verb (VT331)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sprijani
  • sprijanire
  • sprijanit
  • sprijanitu‑
  • sprijanind
  • sprijanindu‑
singular plural
  • sprijana
  • sprijanitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • sprijan
(sa)
  • sprijan
  • sprijaneam
  • sprijanii
  • sprijanisem
a II-a (tu)
  • sprijani
(sa)
  • sprijani
  • sprijaneai
  • sprijanishi
  • sprijaniseshi
a III-a (el, ea)
  • sprijana
(sa)
  • sprijane
  • sprijanea
  • sprijani
  • sprijanise
plural I (noi)
  • sprijanim
(sa)
  • sprijanim
  • sprijaneam
  • sprijaniram
  • sprijaniseram
  • sprijanisem
a II-a (voi)
  • sprijanitzi
(sa)
  • sprijanitzi
  • sprijaneatzi
  • sprijaniratzi
  • sprijaniseratzi
  • sprijanisetzi
a III-a (ei, ele)
  • sprijana
(sa)
  • sprijane
  • sprijaneau
  • sprijanira
  • sprijanisera
verb (VT331)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sprijuni
  • sprijunire
  • sprijunit
  • sprijunitu‑
  • sprijunind
  • sprijunindu‑
singular plural
  • sprijuna
  • sprijunitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • sprijun
(sa)
  • sprijun
  • sprijuneam
  • sprijunii
  • sprijunisem
a II-a (tu)
  • sprijuni
(sa)
  • sprijuni
  • sprijuneai
  • sprijunishi
  • sprijuniseshi
a III-a (el, ea)
  • sprijuna
(sa)
  • sprijune
  • sprijunea
  • sprijuni
  • sprijunise
plural I (noi)
  • sprijunim
(sa)
  • sprijunim
  • sprijuneam
  • sprijuniram
  • sprijuniseram
  • sprijunisem
a II-a (voi)
  • sprijunitzi
(sa)
  • sprijunitzi
  • sprijuneatzi
  • sprijuniratzi
  • sprijuniseratzi
  • sprijunisetzi
a III-a (ei, ele)
  • sprijuna
(sa)
  • sprijune
  • sprijuneau
  • sprijunira
  • sprijunisera
verb (VT331)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prijini
  • prijinire
  • prijinit
  • prijinitu‑
  • prijinind
  • prijinindu‑
singular plural
  • prijina
  • prijinitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • prijin
(sa)
  • prijin
  • prijineam
  • prijinii
  • prijinisem
a II-a (tu)
  • prijini
(sa)
  • prijini
  • prijineai
  • prijinishi
  • prijiniseshi
a III-a (el, ea)
  • prijina
(sa)
  • prijine
  • prijinea
  • prijini
  • prijinise
plural I (noi)
  • prijinim
(sa)
  • prijinim
  • prijineam
  • prijiniram
  • prijiniseram
  • prijinisem
a II-a (voi)
  • prijinitzi
(sa)
  • prijinitzi
  • prijineatzi
  • prijiniratzi
  • prijiniseratzi
  • prijinisetzi
a III-a (ei, ele)
  • prijina
(sa)
  • prijine
  • prijineau
  • prijinira
  • prijinisera
verb (VT331)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prijuni
  • prijunire
  • prijunit
  • prijunitu‑
  • prijunind
  • prijunindu‑
singular plural
  • prijuna
  • prijunitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • prijun
(sa)
  • prijun
  • prijuneam
  • prijunii
  • prijunisem
a II-a (tu)
  • prijuni
(sa)
  • prijuni
  • prijuneai
  • prijunishi
  • prijuniseshi
a III-a (el, ea)
  • prijuna
(sa)
  • prijune
  • prijunea
  • prijuni
  • prijunise
plural I (noi)
  • prijunim
(sa)
  • prijunim
  • prijuneam
  • prijuniram
  • prijuniseram
  • prijunisem
a II-a (voi)
  • prijunitzi
(sa)
  • prijunitzi
  • prijuneatzi
  • prijuniratzi
  • prijuniseratzi
  • prijunisetzi
a III-a (ei, ele)
  • prijuna
(sa)
  • prijune
  • prijuneau
  • prijunira
  • prijunisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

sprijini, sprijinverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) sustzine a (se) rezema a (se) propti (k sa nu cada). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Observa k doamna Vorvoreanu se cam clatina pe picioare cind umbla. Alerga dupa ea so sprijine. DUMITRIU N. 82. DLRLC
    • format_quote Atlas in vechime sprijinea cerul pe umeri. EMINESCU O. I 132. DLRLC
    • format_quote Pe bratz capumi sprijinesc SHi tot la mindra gindesc. JARNÍKBIRSEANU D. 12. DLRLC
    • format_quote Stoicea dadu spre iaz sprijininduse in ciomag. GALACTION O. I 47. DLRLC
    • format_quote Cerca sa umble sprijininduse in toiagul sau. ISPIRESCU L. 59. DLRLC
    • format_quote Vrea sa se sprijineasca in picioare dar se impiedeca. NEGRUZZI S. I 156. DLRLC
    • 1.1. figurat A pune baza pe ceva sau a constitui temeiul a ceva; a (se) intemeia pe... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Pe aceasta pagina am sprijinit ani de zile durerile mele nesigurantzele inimii mele shi fragila mea pace sufleteasca. GALACTION O. I 348. DLRLC
      • format_quote Arta socialista se sprijina pe marile realizari in domeniul artei universale. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 334 4/4. DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat A ajuta pe cineva sau ceva; ashi da concursul la ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Irina ma sprijina. Fara Irina mash fi pierdut poate. BARANGA I. 214. DLRLC
    • format_quote Pentru aceasta trebuie k propunerea sa fie sprijinita de doi membri. GHICA A. 800. DLRLC
    • format_quote Trimise o solie shi la craiul Poloniei poftindul k sa nu sprijineasca pe dushmanul sau Ieremia Movila. BALCESCU O. II 279. DLRLC
    • 2.1. invechit A fi de parere k... DLRLC
      sinonime: sustzine
      • format_quote Sprijin k aceasta proprietate teritoriala a noastra este marginita este supusa la legi. KOGALNICEANU S. A. 139. DLRLC
  • 3. tranzitiv invechit regional A tzine piept unui atac. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: rezista
    • format_quote Puindusa la stare Dea sprijini lovitura pagina Sapara cu groaznica prajina. BUDAIDELEANU TZ. 249. DLRLC
    • format_quote (shi) absolut Acesta sprijini cu ciomagul sau dar lovitura era atit de tare k no putu opri de tot. PREDA I. 66. DLRLC
  • 4. tranzitiv regional A opri in loc. DLRLC
    • format_quote Rupe shi citeun mar SHin sus lazvirleshten palmal sprijineshte. TEODORESCU P. P. 79. DLRLC
    • 4.1. (Cu privire la lichide) A aduna a culege a capta (intrun vas). DLRLC
      • format_quote Ia apa intro oala shi aruncindo peste streashina casei o sprijineshte cu un ciur. MARIAN NA. 37. DLRLC
      • format_quote Tatal nu lasa... singele sa piara k mil sprijinea In pahar. POP. DLRLC
  • 5. tranzitiv Primi, intampina. DLRLC
    • format_quote Cind tu teai nascut Io mam prilejit De team sprijinit ’N poala de vastmint. TEODORESCU P. P. 24. DLRLC
etimologie:
  • sprijin DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.