19 definitzii pentru propti
din care- explicative (11)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PROPTÍ proptesc vb. IV. 1. Tranz. A pune o proptea (sau mai multe) unui gard unui zid etc.; a sprijini ceva cu o proptea. 2. Tranz. shi refl. A (se) rezema de ceva. ♦ Refl. A se sprijini de ceva in vederea unui efort. Cf. sl. podŭprĕti.
PROPTÍ proptesc vb. IV. 1. Tranz. A pune o proptea (sau mai multe) unui gard unui zid etc.; a sprijini ceva cu o proptea. 2. Tranz. shi refl. A (se) rezema de ceva. ♦ Refl. A se sprijini de ceva in vederea unui efort. Cf. sl. podŭprĕti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
propti [At: PSALT. 69/31 / V: (pop) ~pi (ivr) protpi / Pzi: ~tesc / E: slv подъпрѣти] 1 vt (C. i. garduri ziduri constructzii etc.) A pune un element de sustzinere. 2 vt (Inv; fig) A argumenta. 34 vtr A (se) rezema de ceva. 56 vtr A (se) apasa cu putere pentrua impiedica intrarea sau ieshirea cuiva. 7 vt (Pgn; rar) A imobiliza. 89 vtr A (se) sprijini cu toata fortza de ceva in vederea unui efort. 1011 vrt A (se) intzepeni intrun loc sprijininduse. 12 vr A lua o pozitzie rigida shi provocatoare in fatza cuiva. 13 vr (Ivr; fig) A se folosi de o proptea (1). 14 vr (Ivr; fig) A recurge la sprijinul cuiva pentru a obtzine ceva. 15 vr (Reg; fig) A se reface dupa o boala.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PROPTÍ proptesc vb. IV. 1. Tranz. A sprijini un gard un zid etc. cu o proptea (sau cu mai multe) k sa nu cada. Aceste case... erau proptite cu trunchiuri lungi de fag cojit k sa nu se darime. CAMIL PETRESCU O. I 336. Finul cosit de curind adunat in citeva claitze proptite cu pari umplea vazduhul cu un miros imbatator. REBREANU I. 19. Precum vad aici shade cineva shi i se huruie casa... Ma duc so proptesc cu un lemn. RETEGANUL P. IV 54. ♦ A sprijini a rezema. Capul mil proptesc pe coate Stau pe prag pe ginduri iar. COSHBUC P. I 117. ♦ A asheza un obiect drept stavila pentru a impiedica mishcare. Fata i propti mina in piept. DUMITRIU P. F. 36. 2. Tranz. A rezema un obiect de ceva (k sa nu cada). Ramase cu ochii la furca proptita de zid aproape de dinsul. V. ROM. decembrie 1951 218. ◊ Refl. Gemind ma proptesc de primul copac. BENIUC V. 97. Chema pe nume pe baietzi SHi se proptea de slab sarmanul Cu mina de paretzi. COSHBUC P. I 101. 3. Refl. A se sprijini de un punct de reazem in vederea unui efort. Caii se proptira cu piepturile in hamuri shi omul se lasa iar din umeri cu bratzele incordate tzepene in coarnele plugului. DUMITRIU N. 146. Se propti in picioare shi zvirli cu o bucata de piatra izbindul pe Goldenberg drept in fatza. SAHIA N. 108. Piatra pe piept k punea In picioare se proptea SHi daca se opintea. Trei stinjini in sus o da. TEODORESCU P. P. 568. ◊ Fig. Era o noapte fara luna. In fundul rasaritului se proptisera nori negri k muntzi incremenitzi. SADOVEANU M. C. 93. ◊ Tranz. Tirind Pe tatasau carel stringea De mijloc shin zadar proptea Picioarelen nisip catind Sal tzien loc acum urlind Spre ripi el se ducea. COSHBUC P.271.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A PROPTÍ ~ésc tranz. 1) A sprijini printro proptea. 2) (obiecte) A asheza astfel incat sa nu cada; a sprijini; a rezema. /cf. sl. produprĕti
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE PROPTÍ ma ~ésc intranz. (urmat de un substantivnume de obiect concret cu prepozitzia de) A se folosi k de o proptea; a se sprijini; a se rezema. /cf. sl. produprĕti
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
proptì v. 1. a pune proptea; 2. a se sprijini de. [Slav. PODŬPRIETI a sprijini; v. poprì].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
propi2 v vz propti
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
protpi v vz propti
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
poprésc v. tr. (vsl. poprĭeti a sprijini cu var. podŭprĭeti de unde shi formele vechĭ podpresc potpresc protpesc astazĭ proptesc propesc. V. opresc). Opresc (retzin interzic pastrez rezerv). Arestez. Sechestrez. In est shi propesc 1. opresc 2. sprijin.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
proptésc v. tr. (V. popresc). Vest. Sprijin pun proptele (unuĭ pom prea incarcat de poame unuĭ zid sh. a.). V. refl. Ma intzepenesc bine k sa nu cad. In est propesc 1. opresc 2. sprijin. In Trans. shi improptesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
protpésc V. popresc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
proptí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. proptésc imperf. 3 sg. propteá; conj. prez. 3 sa propteásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
proptí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. proptésc imperf. 3 sg. propteá; conj. prez. 3 sg. shi pl. propteásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PROPTÍ vb. 1. a (se) rezema a (se) sprijini a (se) sustzine (reg.) a (se) popri a (se) prijini. (Un stalp ~ poarta.) 2. a pune a rezema a sprijini. (~ scara sa suim.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PROPTÍ vb. v. ajuta ajutora ocroti proteja sprijini sustzine.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PROPTI vb. 1. a (se) rezema a (se) sprijini a (se) sustzine (reg.) a (se) popri a (se) prijini. (Un stilp ~ poarta.) 2. a pune a rezema a sprijini. (~ scara sa suim.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
propti vb. v. AJUTA. AJUTORA. OCROTI. PROTEJA. SPRIJINI. SUSTZINE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
proptí (proptésc proptít) vb. 1. A sprijini a rezema. 2. A pune a fixa a se rezema. 3. A proteja a favoriza. Var. Mold. propi Trans. impropti. Sl. podŭprĕti (Tiktin; Candrea). Der. propta s. f. (proptea; sprijin protectzie; opozitzie rezistentza); proptea s. f. (stilp de sprijin; ajutor; protectzie; pana piedica frina); proptish s. n. (bariera stavila); proptish adv. (pieptish); proptitor s. n. (oishte).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a io propti (cuiva) expr. (d. barbatzi) a avea un contact sexual (cu cineva).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
propti, proptescverb
- 1. A pune o proptea (sau mai multe) unui gard unui zid etc.; a sprijini ceva cu o proptea. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: sprijini
- Aceste case... erau proptite cu trunchiuri lungi de fag cojit k sa nu se darime. CAMIL PETRESCU O. I 336. DLRLC
- Finul cosit de curind adunat in citeva claitze proptite cu pari umplea vazduhul cu un miros imbatator. REBREANU I. 19. DLRLC
- Precum vad aici shade cineva shi i se huruie casa... Ma duc so proptesc cu un lemn. RETEGANUL P. IV 54. DLRLC
- Capul mil proptesc pe coate Stau pe prag pe ginduri iar. COSHBUC P. I 117. DLRLC
- 1.1. A asheza un obiect drept stavila pentru a impiedica o mishcare. DLRLC
- Fata i propti mina in piept. DUMITRIU P. F. 36. DLRLC
-
-
- 2. A (se) rezema de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: rezema
- Ramase cu ochii la furca proptita de zid aproape de dinsul. V. ROM. decembrie 1951 218. DLRLC
- Gemind ma proptesc de primul copac. BENIUC V. 97. DLRLC
- Chema pe nume pe baietzi SHi se proptea de slab sarmanul Cu mina de paretzi. COSHBUC P. I 101. DLRLC
- 2.1. A se sprijini de ceva in vederea unui efort. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Caii se proptira cu piepturile in hamuri shi omul se lasa iar din umeri cu bratzele incordate tzepene in coarnele plugului. DUMITRIU N. 146. DLRLC
- Se propti in picioare shi zvirli cu o bucata de piatra izbindul pe Goldenberg drept in fatza. SAHIA N. 108. DLRLC
- Piatra pe piept k punea In picioare se proptea SHi daca se opintea. Trei stinjini in sus o da. TEODORESCU P. P. 568. DLRLC
- Era o noapte fara luna. In fundul rasaritului se proptisera nori negri k muntzi incremenitzi. SADOVEANU M. C. 93. DLRLC
- Tirind Pe tatasau carel stringea De mijloc shin zadar proptea Picioarelen nisip catind Sal tzien loc acum urlind Spre ripi el se ducea. COSHBUC P.271. DLRLC
-
-
etimologie:
- podŭprĕti DEX '98 DEX '09