2) spríjin shi (rar) ésc a ĭ v. tr. (din maĭ vechĭu prejenesc prijanesc din *prajinesc adica „pun prajinĭ pe dedesupt” k la pomiiĭ incarcatzĭ de poame. Din aceĭashĭ rad. pol. sprežyna resort opritoare shi vsl. sprenštisprengon a uni sprenženŭ unit. El sprijina shi ine; sa sprijine. Cp. cu ridic). 1. Sustzin pe dedesupt: a sprijini cu prajinĭ ramurile unuĭ pom Atlante sprijinea ceru pe umerĭ. 2. Apar ajut protejez (vechĭ): sprijineshte Domnul pre totzĭ ceĭ ce cad shi scoala pre ceĭ oboritzĭ (Dos ). 3. Opresc impedic (vechĭ): sprijinira singele sfintzieĭ sale (Dos). 4. Rezem: a sprijini pushca de zid. V. refl. Ma sustzin apesind orĭ ma rezem: bolnavu se sprijini in baston se sprijini de zid. Fig. Ma bizuĭ ma bazez: a te sprijini pe cineva pe ajutoru cuĭva. A se sprijini uniĭ pe altziĭ a se ajuta reciproc. Vechĭ shi „ma apar”: nu avea cu ce sa se sprijineasca de neprietenĭ (Nec.). In vest (Tel.) sprijinesc opresc sustzin (rev. I. Crg. 4 390 shi 7 52). In Dolj „primesc oaspetzi” (GrS. 1937 243). La Vidin prijunesc in Serbia sprejunesc in Trans. shi sprijonesc aĭurea shi sprejenesc sprijenesc shi anesc.