17 definitzii pentru desprinde
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relatzionale (6)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DESPRÍNDE desprínd vb. III. I. Tranz. 1. A desface un lucru de altul cu care este unit prins; a separa. 2. A rupe a dezlipi shi a scoate sau a lua ceva din locul in care a fost prins ashezat pus. ♦ A desface un obiect din balamalele nasturii copcile shireturile etc. care il sustzin. ♦ A lua din cui sau din cuier. 3. A scoate din jug sau din hamuri un animal de tractziune; a dejuga a deshama. II. Refl. 1. A se desface shi a cadea sau a se indeparta de la locul unde era prins fixat; a se detasha. 2. A se desface dintrun tot a se separa; p. ext. a se contura a se deslushi. ♦ (Despre oameni) A ieshi dintrun grup sau dintro multzime a se detasha. ♦ (Rar) A se despartzi a se separa de cineva. 3. Fig. A rezulta a reieshi. ♦ A se distinge a se intzelege a se auzi. [Perf. s. desprinsei part. desprins] Pref. des + prinde.
desprinde [At: BUDAIDELEANU LEX. / Pzi: ~rind shi (reg) ~ring Ps: 1: ~nsei 4: ~nseram[1] Cj 36 ~da shi (reg) ~nza Par: ~ns / E: des + prinde] 1 vt (C.i. mainile bratzele etc.) A desface de pe un obiect strans cu putere. 2 vt (Fig) A intzelege esentzialul dintro multzime de detalii nesemnificative. 3 vt (Fig) A distinge cu privirea elementul important. 4 vt (Fig; c.i. ochii) A inceta sa mai priveasca un anumit obiectiv. 56 vtr A (se) desface dintro legatura. 7 vt (C. e parul) A desface dintro pieptanatura stransa. 8 vt (C.i. animale de tractziune) A deshama. 9 vt (C. e boul) A dejuga. 10 vr (D. ape drumuri) A se despartzi de cursul principal. 1112 vtr (Urmat de pp „din” „de la”) A (se) desface din locul unde a fost fixat. 1314 vtr (D. ambarcatziuni) A (se) pune in mishcare indepartanduse de mal. 15 vt A dezlipi. 1617 vtr (C.i. obiecte ce alcatuiesc un tot) A (se) detasha. 1825 vtr (Udp „de” „din”) A (se) despartzi (cu greu) (de ceva sau) de cineva foarte apropiat. 26 vr A ieshi in evidentza din masa altor elemente. 27 vr (Rar) A depashi pe cei din jur prin anumite insushiri. 28 vr (Spt) A se distantza net inaintea celorlaltzi intro intrecere. 29 vr (Fig) A se evidentzia drept consecintza logica a unor date. 3031 vtr (Teh) (A trece sau) a face sa treaca o mashina electrica intrun regim de functzionare instabila k urmare a depashirii unor valori critice ale parametrilor Si: a (se) decrosha.
- conform DOOM2 accentuarea ar trebui sa fie [des]+prinseram — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DESPRÍNDE desprínd vb. III. I. Tranz. 1. A desface un lucru de altul cu care este unit prins; a separa. 2. A rupe a dezlipi shi a scoate sau a lua ceva din locul in care a fost prins ashezat pus. ♦ A desface un obiect din balamalele nasturii copcile shireturile etc. care il sustzin. ♦ A lua din cui sau din cuier. 3. A scoate din jug sau din hamuri un animal de tractziune; a dejuga a deshama. II. Refl. 1. A se desface shi a cadea sau a se indeparta de la locul unde era prins fixat; a se detasha. 2. A se desface dintrun tot a se separa; p. ext. a se contura a se deslushi. ♦ (Despre oameni) A ieshi dintrun grup sau dintro multzime a se detasha. ♦ (Rar) A se despartzi a se separa de cineva. 3. Fig. A rezulta a reieshi. ♦ A se distinge a se intzelege a se auzi. [Perf. s. desprinsei part. desprins] Des1 + prinde.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
DESPRÍNDE desprínd vb. III. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. «din» «dintre» «de» «de la» «de pe» «de linga») I. Tranz. 1. A desface un lucru de altul cu care este unit. Ionutz ishi desprinde mina din a Irinei. DAVIDOGLU M. 12. Fiecare [fata] desprindea minile a doi flacai undei venea la socoteala spunea buna ziua shi urma jocul inainte. CREANGA A. 105. ◊ Fig. Radu Comsha priveshte shi nushi poate desprinde ochii. C. PETRESCU I. II 15. ◊ Refl. reciproc. Se prind de mini shi se desprind Saduna cerc shi iar sentind SHi bat pamintul tropotind In tact ushor. COSHBUC P. I 57. 2. A desface a rupe shi a scoate sau a lua din locul in care a fost prins ashezat pus (spre pastrare). Zaharia Duhu desprinse o foaie de cec shi scrise o cifra. C. PETRESCU A. 326. Din crestatura cu unghii lungi desprinse o hirtie indoita intinzindo. SADOVEANU Z. C. 111. Mia venit sa fac scrinul tzandari cu toporul... lam crutzat multzuminduma sai desprind o scindura din dos. M. I. CARAGIALE C. 92. Comanda mosh Vasile de la cirma shi Toader desprinzind ginjul din pociumb sprinten se arunca pe pluta. VLAHUTZA O. A. II 164. ♦ A desface un obiect (prins in balamale nasturi copci shireturi etc.). Desprins din legatura rudimentara de sfori shi curele piciorul de lemn se da rostogol. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 38. Da el sa descuie usha nu poate; da so desprinda nici atita. CREANGA O. A. 254. SHi in bratzelemi intinse Sa alergi pe piept sami cazi Satzi desprind din creshtet valul Sal ridic de pe obraz. EMINESCU O. I 75. ♦ A lua (din cui din cuier). Podarul ishi desprinde felinarul din cui. BOGZA C. O. 288. Batrinul Dan desprinde un palosh vechi din cui SHi paloshul luceshte voios in mina lui. ALECSANDRI O. 208. 3. (Cu privire la animalele de tractziune) A scoate din jug sau din hamuri; a dejuga a deshama. Au cerut k sa i se potcoveasca caii repede shi fara sai mai desprinza de la radvan. SBIERA P. 248. Desprinse de la carutza un cal shil dete fratelui sau. ISPIRESCU L. 226. II. Refl. 1. A se desface shi a cadea sau a se indeparta de la locul unde era prins fixat; a se detasha. Mia vorbit shi de necazurile noastre care ne incovoaie k pe o creanga... Dar shi cind so dezdoi creanga! Pentru asta uneori i de ajuns sa se desprinda numai o frunzulitza. DAVIDOGLU O. 28. Carnea... sa desprins singura de pe oase. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 151. Dar eu din bratzei mam desprins SHi lam certat shi lam impins. COSHBUC P. I 94. Parul ei cel negrun valuri de matasa se desprinde. EMINESCU O. I 142. ◊ Fig. Prin Marea Revolutzie Socialista din Octombrie a shasea parte a globului sa desprins din lantzul tzarilor capitaliste. IST. R.P.R. 506. 2. (Despre oameni) A se desface dintro multzime a ieshi dintrun grup; a se detasha. Din cirdul ciobanilor sau desprins trei shi coboara dimbul. CAMILAR T. 142. Din multzimea intunecoasa... se desprinse o umbra. SADOVEANU Z. C. 223. SHase oameni se desprind shi prinzind sicriul in miini il inaltza pe umeri. SAHIA N. 43. ♦ (Rar) A se despartzi a se separa. Eu mai baietzi de acum nu ma mai desprind de voi. CAMILAR TEM. 53. 3. (Predomina ideea apropierii de vorbitor a persoanei care sa indepartat de la ceva sau de la cineva) A aparea a se ivi. Intiile shiruri de tragatori se desprinsera din umbra padurii. CAMILAR. N. I 47. De primprejur shi din departari nehotarite umbre negre se desprindeau din noapte in rastimpuri. HOGASH M. N. 135. ♦ A ieshi in relief a se detasha. Trei impresionante conuri... se desprind din masa celorlaltzi muntzi. BOGZA C. O. 160. 4. Fig. (Mai ales in legatura cu o enuntzare orala sau cu un text scris) A rezulta a reieshi. Din ce spunea... se desprindea cu amaraciune o adinca sila. M. I. CARAGIALE C. 11. ♦ A se distinge a se intzelege a se auzi. Din shovairea tacerii urmatoare numai peste citeva clipe se desprinse k un suspin al tuturor cuvintul plingaretz shi umil al lui Ignat Cercel. REBREANU R. II 90. ◊ Tranz. Fortza miniei SHi flacara patimei SHi sigurantza victoriei Le desprind lamurit Din tzipatuacesta. TOMA C. V. 350. ♦ A creshte a se dezvolta. Din elevul docil... se desprinde progresiv un tinar ahtiat de lecturi straine. GALACTION O. I 20.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A DESPRÍNDE desprínd tranz. 1) A face sa se desprinda. 2) (animale injugate sau inhamate) A scoate din jug sau din ham. 3) (fiintze lucruri sunete) A identifica dupa anumite semne caracteristice (de altele de acelashi fel); a distinge; a deosebi; a deslushi; a discerne. /des + a prinde
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE DESPRÍNDE ma desprínd intranz. 1) (despre obiecte lipite legate prinse etc.) A se separa de locul unde a fost fixat. 2) (despre fiintze) A inceta de a fi laolalta sau in acelashi loc; a se separa. 3) fig. (despre concluzii invatzaminte etc.) A decurge in mod firesc; a reieshi; a rezulta; a urma. /des + a prinde
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
desprinde v. a desface ce era prins sau legat: parul tau tzi se desprinde EM.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
desprínd príns a prínde v. tr. (des shi prind; lat. deprehéndere a surprinde; it. deprendere a culege; fr. déprendre a desprinde; sp. pg. desprender). Iaŭ ridic ceĭa ce era prins atirnat: a desprinde armele din cuĭ. Fig. A desprinde un invatzamint dintr’un fapt.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
desprínde (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. desprínd 1 pl. despríndem 2 pl. despríndetzi perf. s. 1 sg. desprinséi 1 pl. desprínseram; conj. prez. 3 sa desprínda; imper. 2 sg. desprínde; part. despríns; ger. desprinzand
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
desprínde vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. desprínd 1 pl. despríndem 2 pl. despríndetzi perf. s. 1 sg. desprinséi 1 pl. desprínseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. desprínda; part. despríns
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
desprind da 3 conj.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DESPRÍNDE vb. 1. v. despartzi. 2. a (se) desface. (Se prind de maini shi se ~.) 3. v. dezlipi. 4. v. scoate. 5. a se elibera a se libera a scapa. (Sa ~ din stransoare.) 6. v. disloca. 7. (TEHN.) a (se) decrosha. (A ~ o mashina electrica.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DESPRÍNDE vb. v. insemna reieshi rezulta urma.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DESPRINDE vb. 1. a (se) despartzi a (se) detasha a (se) izola a (se) rupe a (se) separa. (Sa ~ de grup.) 2. a (se) desface. (Se prind de miini shi se ~.) 3. a (se) desface a (se) dezlipi. (Sa ~ din locul unde era lipit.) 4. a desface a scoate. (A ~ o scindura de la gard.) 5. a se elibera a se libera a scapa. (Sa ~ din strinsoare.) 6. a (se) disloca. (O bucata de stinca sa ~ de la locul ei.) 7. (TEHN.) a (se) decrosha. (A ~ o mashina electrica.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
desprinde vb. v. INSEMNA. REIESHI. REZULTA. URMA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A (se) desprinde ≠ a (se) prinde
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A desprinde ≠ a prinde
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (VT627) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
desprinde, desprindverb
- 1. A desface un lucru de altul cu care este unit prins. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ionutz ishi desprinde mina din a Irinei. DAVIDOGLU M. 12. DLRLC
- Fiecare [fata] desprindea minile a doi flacai undei venea la socoteala spunea buna ziua shi urma jocul inainte. CREANGA A. 105. DLRLC
- Radu Comsha priveshte shi nushi poate desprinde ochii. C. PETRESCU I. II 15. DLRLC
- Se prind de mini shi se desprind Saduna cerc shi iar sentind SHi bat pamintul tropotind In tact ushor. COSHBUC P. I 57. DLRLC
-
- 2. A rupe a dezlipi shi a scoate sau a lua ceva din locul in care a fost prins ashezat pus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Zaharia Duhu desprinse o foaie de cec shi scrise o cifra. C. PETRESCU A. 326. DLRLC
- Din crestatura cu unghii lungi desprinse o hirtie indoita intinzindo. SADOVEANU Z. C. 111. DLRLC
- Mia venit sa fac scrinul tzandari cu toporul... lam crutzat multzuminduma sai desprind o scindura din dos. M. I. CARAGIALE C. 92. DLRLC
- Comanda mosh Vasile de la cirma shi Toader desprinzind ginjul din pociumb sprinten se arunca pe pluta. VLAHUTZA O. A. II 164. DLRLC
- 2.1. A desface un obiect din balamalele nasturii copcile shireturile etc. care il sustzin. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: desface
- Desprins din legatura rudimentara de sfori shi curele piciorul de lemn se da rostogol. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 38. DLRLC
- Da el sa descuie usha nu poate; da so desprinda nici atita. CREANGA O. A. 254. DLRLC
- SHi in bratzelemi intinse Sa alergi pe piept sami cazi Satzi desprind din creshtet valul Sal ridic de pe obraz. EMINESCU O. I 75. DLRLC
-
- 2.2. A lua din cui sau din cuier. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Podarul ishi desprinde felinarul din cui. BOGZA C. O. 288. DLRLC
- Batrinul Dan desprinde un palosh vechi din cui SHi paloshul luceshte voios in mina lui. ALECSANDRI O. 208. DLRLC
-
-
- 3. A scoate din jug sau din hamuri un animal de tractziune; a dejuga a deshama. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Au cerut k sa i se potcoveasca caii repede shi fara sai mai desprinza de la radvan. SBIERA P. 248. DLRLC
- Desprinse de la carutza un cal shil dete fratelui sau. ISPIRESCU L. 226. DLRLC
-
- 4. A se desface shi a cadea sau a se indeparta de la locul unde era prins fixat; a se detasha. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mia vorbit shi de necazurile noastre care ne incovoaie k pe o creanga... Dar shi cind so dezdoi creanga! Pentru asta uneori i de ajuns sa se desprinda numai o frunzulitza. DAVIDOGLU O. 28. DLRLC
- Carnea... sa desprins singura de pe oase. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 151. DLRLC
- Dar eu din bratzei mam desprins SHi lam certat shi lam impins. COSHBUC P. I 94. DLRLC
- Parul ei cel negrun valuri de matasa se desprinde. EMINESCU O. I 142. DLRLC
- Prin Marea Revolutzie Socialista din Octombrie a shasea parte a globului sa desprins din lantzul tzarilor capitaliste. IST. R.P.R. 506. DLRLC
-
-
- Din cirdul ciobanilor sau desprins trei shi coboara dimbul. CAMILAR T. 142. DLRLC
- Din multzimea intunecoasa... se desprinse o umbra. SADOVEANU Z. C. 223. DLRLC
- SHase oameni se desprind shi prinzind sicriul in miini il inaltza pe umeri. SAHIA N. 43. DLRLC
- 5.2. (Predomina ideea apropierii de vorbitor a persoanei care sa indepartat de la ceva sau de la cineva) A se ivi. DLRLC
- Intiile shiruri de tragatori se desprinsera din umbra padurii. CAMILAR. N. I 47. DLRLC
- De primprejur shi din departari nehotarite umbre negre se desprindeau din noapte in rastimpuri. HOGASH M. N. 135. DLRLC
-
- 5.3. (Despre oameni) A ieshi dintrun grup sau dintro multzime a se detasha. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: detasha
- Trei impresionante conuri... se desprind din masa celorlaltzi muntzi. BOGZA C. O. 160. DLRLC
-
-
- Eu mai baietzi de acum nu ma mai desprind de voi. CAMILAR TEM. 53. DLRLC
-
-
-
- Din ce spunea... se desprindea cu amaraciune o adinca sila. M. I. CARAGIALE C. 11. DLRLC
- 6.1. A se distinge a se intzelege a se auzi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Din shovairea tacerii urmatoare numai peste citeva clipe se desprinse k un suspin al tuturor cuvintul plingaretz shi umil al lui Ignat Cercel. REBREANU R. II 90. DLRLC
- Fortza miniei SHi flacara patimei SHi sigurantza victoriei – Le desprind lamurit Din tzipatuacesta. TOMA C. V. 350. DLRLC
-
-
- Din elevul docil... se desprinde progresiv un tinar ahtiat de lecturi straine. GALACTION O. I 20. DLRLC
-
-
etimologie:
- Prefix des + prinde. DEX '09