38 de definitzii pentru zgaria
din care- explicative (30)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- etimologice (2)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ZGARIÁ zgarii vb. I. 1. Tranz shi refl. A(shi) face o rana ushoara pe piele cu unghiile cu ghearele sau cu un obiect ascutzit. ♦ Tranz. A face pe un obiect o urma superficiala cu ajutorul unui corp ascutzit shi dur; a racai. Expr. A zgaria pamantul = a ara superficial. A zgaria hartia = a scrie literatura proasta. 2. Tranz. Fig. A produce o senzatzie auditiva neplacuta. ♦ A impresiona in mod neplacut gustul mirosul; a ustura. 3. Compuse: zgariebranza s. m. shi f. = epitet dat unui om zgarcit avar carpanos; zgarienori s. m. = cladire foarte inalta cu un numar mare de etaje. [Pr.: ria] Lat. *scaberare (< scaber).
zgaria [At: DOSOFTEI V. S. noiembrie 143r/26 / P: ~ria / V: (ivp) ~raia zgar~ (irg) zdar~ (Pzi: 3 zdarie) zdaraia zder~ zgaraia (inv) zgaraia zdaraia (reg) ~raia zgaiera zgaraia zgher~ zdarla zdarla zdrighia zdragala zdraghia zdrajila jgheraia zdaraia zgraia / S shi: sg~ / Pzi: 1 zgarii; 3 zgarie[1] (inv) zgarie zgarie) / E: ml *scaberare (<scaber)] 12 vtr A(shi) produce o rana superficiala pe piele cu unghiile cu ghearele sau cu un obiect ascutzit Si: (reg) a capara (1) a zgapara a zgrabala (12) a zgreptza (12) a zgreptzana (12). 3 vt (Fig) A produce o senzatzie (auditiva) neplacuta. 4 vt A impresiona in mod neplacut gustul mirosul Si: a ustura. 5 vt (C. i. suprafetze) A lasa o urma (liniara) de mica adancime cu ajutorul unui corp dur shi ascutzit Si: a cresta (4) a scrijeli (1) (rar) a scobi1 (1) a zgandari (4) (reg) a sfredeli. 6 smf (Pfm; ic) ~iebranza Zgarcit (4). 7 smf (Reg; iac) Negustorash. 8 smi (Ic) ~ienori Constructzie cu foarte multe etaje. 9 vt (C. i. pamantul) A ara superficial. 1011 vti (D. pasari sau animale; c. i. pamant) A sapa (superficial) cu ciocul cu ratul cu ghearele cu ajutorul unui instrument (ascutzit) etc. pentru a scoate ceva la iveala sau pentru a face o gaura (mica) Si: a scormoni (1) (pop) a sapa (irg) a zgarmai (1) (reg) a scurmuzui. 1213 vti (D. oameni; c. i. pamant roci etc.) A face crestaturi taieturi (superficiale) cu unghiile cu ajutorul unui instrument (ascutzit) etc. Si: a racai1 (1) a scrijeli (1) a scurma. 1415 vti (Pex) A scrie apasat. 1617 vti (Pex; c. i. hartie) A scrie o literatura de proasta calitate. 18 vi A ciocani ushor cu unghiile. corectata
- In original probabil incorect: zgariie. — cata
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ZGARIÁ zgarii vb. I. 1. Tranz. shi refl. A(shi) face o rana superficiala pe piele cu unghiile cu ghearele sau cu un obiect ascutzit. ♦ Tranz. A face pe un obiect o urma superficiala cu ajutorul unui corp ascutzit shi dur; a racai. ◊ Expr. A zgaria pamantul = a ara superficial. A zgaria hartia = a scrie o literatura proasta. 2. Tranz. Fig. A produce o senzatzie auditiva neplacuta. ♦ A impresiona in mod neplacut gustul mirosul; a ustura. 3. Compuse: zgariebranza s. m. shi f. invar. = epitet dat unui om zgarcit avar carpanos; zgarienori s. m. invar. = cladire inalta cu foarte multe etaje. [Pr.: ria] Lat. *scaberare (< scaber).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
ZGARIÁ zgarii vb. I. 1. Tranz. shi refl. A(shi) face o rana ushoara pe piele cu unghiile cu ghearele sau cu un obiect ascutzit. Matza blanda zgarie rau se spune despre oamenii fatzarnici. ♦ A produce pe un obiect o rozatura o julitura. ◊ Expr. A zgaria pamantul = a ara superficial la suprafatza. A zgaria hartia = a scrie (prost). 2. Tranz. Fig. A produce o senzatzie auditiva neplacuta. ♦ A impresiona in mod neplacut gustul; a ustura. Lat. *scaberare (< scaber).
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de gall
- actziuni
A ZGARIÁ zgarii tranz. 1) (fiintze sau partzi ale corpului) A rani ushor (cu unghiile cu ghearele sau cu un obiect ascutzit). * Matza blanda zgarie rau v. MATZA. 2) (obiecte) A taia la suprafatza lasand o urma; a scrijeli; a cresta. ◊ ~ pamantul a ara rau. ~ hartia a) a scrie necitetz shi necaligrafic; b) a scrie literatura lipsita de valoare artistica. Zgariebranza calificativ dat unei persoane foarte zgarcite. Zgarienori cladire foarte inalta cu multe etaje. 3) (urechea auzul) A supara cu o senzatzie auditiva neplacuta. [Sil. ria] /<lat. scaberare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
zdaraia v vz zgaria
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zdaria v vz zgaria
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zdarla v vz zgaria
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zdaraia v vz zgaria
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zdaraia[1] v vz zgaria
- Varianta neconsemnata in definitzia principala — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zdarla v vz zgaria
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zderia v vz zgaria
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zdragala v vz zgaria
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zdraghia v vz zgaria
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zdrajila v vz zgaria
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zdrighia v vz zgaria
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zgaiera v vz zgaria
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zgaraia v vz zgaria
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zgaraia v vz zgaria
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zgaria v vz zgaria
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zgaraia v vz zgaria
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zgaraia[1] v vz zgaria corectata
- In original fara accent — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zgheria v vz zgaria
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zgiria vb. I.1 tr. refl. A(shi) face o rana superficiala pe piele cu unghiile cu ghearele sau cu un obiect ascutzit. Ii venise sa sara la ei sai zgirie cu unghiile (STANCU). ◊ Zic. (intr.) Mitza blinda zgirie rau. ◊ (refl) Mam zgiriat intro sirma. ◊ (refl. recipr.) Fetele se incaierau. ..se zgiriau se mushcau (M. I. CAR.). ◊ Fig. (tr) Invidia sau gelozia sau ferit sai zgirie cristalul pur al entuziasmului (PER.). 2 tr. Fig. A produce o senzatzie auditiva neplacuta suparatoare. Destul k ma zgirii in ureche (HOG.). ♦ A produce o senzatzie de iritare; a ustura. Fumul acum albastrui i zgiriia gitlejul (POPOV.). 3 tr. A face pe o suprafatza urme superficiale cu ajutorul unui corp ascutzit shi dur; a cresta a scrijeli. Ai grija sa nu zgirii parchetul. * Compuse: (s.m. invar.) zgiriebrinza = om zgircit avar carpanos; zgirienori = (calc dupa engl. „skyscraper” it. „grattanuvole”) cladire inalta cu foarte multe etaje. ♦ A ara superficial. 4 tr. intr. (despre pasari sau animale; compl. indica pamintul) A sapa superficial cu ciocul cu ritul cu ghearele pentru a scoate ceva la iveala sau pentru a face o gaura (mica). Cocoshul zgiriind in balegar A dat de un margaritar (ARGH.). ♦ (tr.; despre oameni; compl. indica roci scoartza copacilor etc) A face crestaturi taieturi superficiale; a ricii. Miam zgiriat Staruitor in scoartza unui arbor numele (BLA.). ♦ (tr.) A scrie apasat. ♦ Ext. (tr) A scrie prost. ◊ Expr. A zgiria hirtia = a scrie o literatura proasta. ♦ (tr) A trece apasat cu unghiile sau cu un obiect ascutzit fara a lasa urme. Degetele... zgiriiau plapoma o atrageau spre dinsul (COCEA). • prez.ind. zgirii. shi (inv. pop.) zgiriia zgaria vb. I. /lat. *scaberare <scaber; cf. alb. shqerr.
- sursa: DEXI (2007)
- adaugata de claudiad
- actziuni
ZGIRIÁ zgirii vb. I. Tranz. 1. A face o taietura sau o rana ushoara pe piele cu unghia sau cu un obiect. ascutzit. V. juli. Ramurile copacilor o izbeau peste fatza cringurile i zgiriase miinele shi ea tot inainte mergea. ISPIRESCU L. 55. SHi nu puteau scapa bietele mitze din minile noastre pina ce nu ne zgiriau shi ne stupeau. CREANGA A. 37. ◊ Absol. Era barbierit de curind cu un brici care zgiriase: dintro crestatura in barbia lata cursese singele shi peste rana lipise o foitza de tzigara. C. PETRESCU I. II 171. ◊ Intranz. Mitza blinda zgirie rau se spune despre oamenii care sub o aparentza blinda ascund multa rautate. ♦ A face pe sticla pe metal etc. urme putzin adinci cu un obiect ascutzit. Diamantul zgirie sticla. ▭ Mama... va sfatuia cu emotzie sa nu umblatzi la mashina shi sa no zgiriatzi. PAS Z. I 242. ◊ Expr. A zgiria pamintul = a ara numai la suprafatza. Zgirii pamintul shi griul itzi da la bob treizeci de boabe. DELAVRANCEA O. II 115. A zgiria hirtia se spune depreciativ despre scriitori. (Atestat in forma zgiriia) Am ramas fara ochi de cind zgirii hirtia. STANCU D. 464. ♦ Fig. A atinge coardele unui instrument muzical pentru a scoate tonuri; a cinta. O armonica ishi amesteca notele ragushite cu cele ascutzite ale unei mandoline care o zgirie cu foc un italian sentimental. BART; S. M. 34. 2. Fig. A produce o impresie auditiva lipsita de armonie a supara auzul. Cum il cheama pe viitorul tau cumnat? Georges... Destul k ma zgirii in ureche. HOGASH M. N. 29. Scotea... nishte tziuituri din naiul lui de zgiria shi sfredelea auzul. ISPIRESCU U. 110. ♦ A impresiona in mod neplacut gustul mirosul; a ustura. Buruienile uscate (din spitzerie)... raspindind nishte mirodenii doftoriceshti ce zgiriau pe git. DEMETRESCU la TDRG. Pronuntzat: ria. Variante zgariá (CREANGA A.37) zgiriiá vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ZGIRIIÁ vb. I v. zgiria.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
sgarià v. 1. a face o taietura ushoara pe piele cu ceva ascutzit in varf (unghie ghiara ac): pisica m’a sgariat; 2. a roade d’asupra: gulerul il sgarie; 3. a scrie rau: a sgaria hartia. [Vechiurom. darià a sgaria («shi ishi dariea fatza». MOXA) = slav. DŬRATI SŬDRATI].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zdériĭ a iá V. zgiriĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zgariĭ shi riĭ a iá V. zgiriĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zgíriĭ shi (nord) zgắriĭ a iá v. tr. (la Dos. zgariĭ zdariĭ zdariĭ zderiĭ la Moxa dariĭ in Maram. diraĭ d. vsl. dŭrati drati sŭdrati a. i. V. dira dirasc dirsta zadarasc zdreantza). Julesc cu ghearele saŭ cu ghimpiĭ: pisica m’a zgiriat m’am zgiriat pin maracinĭ. A zgiria hirtia a scrie fara talent. V. jarcanesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
zgariá (a ~) (ria) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. zgarii 3 zgarie (rie) 1 pl. zgariém; conj. prez. 3 sa zgarie; ger. zgariínd (riind)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
zgariá vb. (sil. ria) ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. zgarii 3 sg. zgarie (sil. rie) 1 pl. zgariém; ger. zgariínd (sil. riind)
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
zgiria (ia) (ind. prez. 1 sg. zgirii 3 sg. shi pl. zgirie 1 pl. zgiriem ger. zgiriind)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ZGARIÁ vb. 1. (prin Transilv.) a (se) capara a (se) darai (prin Ban.) a (se) zgrabala. (La ~ pisica.) 2. v. scrijeli. 3. v. racai.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ZGIRIA vb. 1. (prin Transilv.) a (se) capara a (se) dirii (prin Ban.) a (se) zgrabala. (La ~ pisica.) 2. a cresta a scrijeli (rar) a hirshii a scobi (inv.) a semna. (~ bancile cu briceagul.) 3. a ricii (pop.) a zgreptzana. (A ~ cu unghiile un obiect.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de Octavian Mocanu
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ZGARIÁ zgarii vb. I. ~ (din lat. excoriāre = a stalci in bataie < corium; cf. it. scuoiato prov. escoriatz; celelalte explicatzii par insuficiente: 1. < *zdaria < sl. sŭdrati = a rupe; 2. < lat. *excariāre < caries; 3. < lat. *excarmĩnare; 4. < lat. scabĩlāre in loc de scabēre; 5. < germ. ant. skeran; 6. < lat. *scaberāre < scaber)
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de tavi
- actziuni
sgiriá (íi át) vb. A ricii cu unghiile sau cu ghearele. Var. zgiria. Megl. zgair zgairari. Lat. excoriāri „a strivi” de la corium (Niermeyer 389) cf. it. scuoiato prov. escoriatz (Rom. II 341). Celelalte explicatzii par insuficiente: de la *sdiria < sl. sudrati „a rupe” (Cihac II 101; Bogrea Dacor. IV 845 unde se citeaza formele din sec. XVII daria sderia din sl. dar probabil diferite de vb. sgiria); din lat. *excariāre de la caries (Pushcariu ZRPh. XXVIII 687; Pushcariu 1938; cf. impotriva Philippide II 658); in relatzia cu *excarmĭnāre (Tiktin); de la un lat. *scabĭlāre in loc de scabēre (Pascu Arch. Rom. VI 267); din v. germ. skeren cf. calabr. sgarrare milan. szagá (Pushcariu Dacor. I 604); din lat. scarificare (Giuglea Dacor. V 897; cf. REW 7662); din lat. *scaberāre < scaber (Candrea). Der. sgiriebrinza s. m. (avar zgircit); sgiriac (var. sgirieci) s. n. (compas de timplar); sgirienori s. m. (bloc inalt) traducere din fr. gratteciel; sgiriietura s. f. (taietura superficiala); sgirios adj. (care zgirie).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a se zgaria pe ochi expr. a se necaji a se supara; ai parea rau (de cineva / de ceva).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: zga-ria
verb (VT103) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT103) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT103) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT103) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
zgaria, zgariiverb
- 1. A(shi) face o rana ushoara pe piele cu unghiile cu ghearele sau cu un obiect ascutzit. DEX '09 DLRLC NODEX
- Ramurile copacilor o izbeau peste fatza cringurile i zgiriase miinele shi ea tot inainte mergea. ISPIRESCU L. 55. DLRLC
- SHi nu puteau scapa bietele mitze din minile noastre pina ce nu ne zgiriau shi ne stupeau. CREANGA A. 37. DLRLC
- Era barbierit de curind cu un brici care zgiriase: dintro crestatura in barbia lata cursese singele shi peste rana lipise o foitza de tzigara. C. PETRESCU I. II 171. DLRLC
- 1.1. Matza blanda zgarie rau se spune despre oamenii care sub o aparentza blanda ascund multa rautate. DLRLC NODEX
- 1.2. A face pe un obiect o urma superficiala cu ajutorul unui corp ascutzit shi dur. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Diamantul zgarie sticla. DLRLC
- Mama... va sfatuia cu emotzie sa nu umblatzi la mashina shi sa no zgiriatzi. PAS Z. I 242. DLRLC
- 1.2.1. A atinge coardele unui instrument muzical pentru a scoate tonuri. DLRLCsinonime: canta
- O armonica ishi amesteca notele ragushite cu cele ascutzite ale unei mandoline care o zgirie cu foc un italian sentimental. BART S. M. 34. DLRLC
-
- A zgaria pamantul = a ara superficial. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Zgirii pamintul shi griul itzi da la bob treizeci de boabe. DELAVRANCEA O. II 115. DLRLC
-
- A zgaria hartia = a scrie literatura proasta. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Am ramas fara ochi de cind zgirii hirtia. STANCU D. 464. DLRLC
-
- A zgaria hartia = a scrie necitetz shi necaligrafic. NODEX
-
-
- 2. A produce o senzatzie auditiva neplacuta. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Cum il cheama pe viitorul tau cumnat? – Georges... – Destul k ma zgirii in ureche. HOGASH M. N. 29. DLRLC
- Scotea... nishte tziuituri din naiul lui de zgiria shi sfredelea auzul. ISPIRESCU U. 110. DLRLC
- 2.1. A impresiona in mod neplacut gustul mirosul. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ustura
- Buruienile uscate (din spitzerie)... raspindind nishte mirodenii doftoriceshti ce zgiriau pe git. DEMETRESCU la TDRG. DLRLC
-
-
- 3. Compuse: DEX '09 DEX '98
- Zgariebranza (1.) = epitet dat unui om zgarcit avar carpanos. DEX '09 NODEX
- Zgarienori (1.). DEX '09 NODEX
-
etimologie:
- *scaberare (din scaber) DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX