38 de definitzii pentru zgaria

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ZGARIÁ zgarii vb. I. 1. Tranz shi refl. A(shi) face o rana ushoara pe piele cu unghiile cu ghearele sau cu un obiect ascutzit. ♦ Tranz. A face pe un obiect o urma superficiala cu ajutorul unui corp ascutzit shi dur; a racai. Expr. A zgaria pamantul = a ara superficial. A zgaria hartia = a scrie literatura proasta. 2. Tranz. Fig. A produce o senzatzie auditiva neplacuta. ♦ A impresiona in mod neplacut gustul mirosul; a ustura. 3. Compuse: zgariebranza s. m. shi f. = epitet dat unui om zgarcit avar carpanos; zgarienori s. m. = cladire foarte inalta cu un numar mare de etaje. [Pr.: ria] Lat. *scaberare (< scaber).

zgaria [At: DOSOFTEI V. S. noiembrie 143r/26 / P: ~ria / V: (ivp) ~raia zgar~ (irg) zdar~ (Pzi: 3 zdarie) zdaraia zder~ zgaraia (inv) zgaraia zdaraia (reg) ~raia zgaiera zgaraia zgher~ zdarla zdarla zdrighia zdragala zdraghia zdrajila jgheraia zdaraia zgraia / S shi: sg~ / Pzi: 1 zgarii; 3 zgarie[1] (inv) zgarie zgarie) / E: ml *scaberare (<scaber)] 12 vtr A(shi) produce o rana superficiala pe piele cu unghiile cu ghearele sau cu un obiect ascutzit Si: (reg) a capara (1) a zgapara a zgrabala (12) a zgreptza (12) a zgreptzana (12). 3 vt (Fig) A produce o senzatzie (auditiva) neplacuta. 4 vt A impresiona in mod neplacut gustul mirosul Si: a ustura. 5 vt (C. i. suprafetze) A lasa o urma (liniara) de mica adancime cu ajutorul unui corp dur shi ascutzit Si: a cresta (4) a scrijeli (1) (rar) a scobi1 (1) a zgandari (4) (reg) a sfredeli. 6 smf (Pfm; ic) ~iebranza Zgarcit (4). 7 smf (Reg; iac) Negustorash. 8 smi (Ic) ~ienori Constructzie cu foarte multe etaje. 9 vt (C. i. pamantul) A ara superficial. 1011 vti (D. pasari sau animale; c. i. pamant) A sapa (superficial) cu ciocul cu ratul cu ghearele cu ajutorul unui instrument (ascutzit) etc. pentru a scoate ceva la iveala sau pentru a face o gaura (mica) Si: a scormoni (1) (pop) a sapa (irg) a zgarmai (1) (reg) a scurmuzui. 1213 vti (D. oameni; c. i. pamant roci etc.) A face crestaturi taieturi (superficiale) cu unghiile cu ajutorul unui instrument (ascutzit) etc. Si: a racai1 (1) a scrijeli (1) a scurma. 1415 vti (Pex) A scrie apasat. 1617 vti (Pex; c. i. hartie) A scrie o literatura de proasta calitate. 18 vi A ciocani ushor cu unghiile. corectata

  1. In original probabil incorect: zgariie. — cata

ZGARIÁ zgarii vb. I. 1. Tranz. shi refl. A(shi) face o rana superficiala pe piele cu unghiile cu ghearele sau cu un obiect ascutzit. ♦ Tranz. A face pe un obiect o urma superficiala cu ajutorul unui corp ascutzit shi dur; a racai. ◊ Expr. A zgaria pamantul = a ara superficial. A zgaria hartia = a scrie o literatura proasta. 2. Tranz. Fig. A produce o senzatzie auditiva neplacuta. ♦ A impresiona in mod neplacut gustul mirosul; a ustura. 3. Compuse: zgariebranza s. m. shi f. invar. = epitet dat unui om zgarcit avar carpanos; zgarienori s. m. invar. = cladire inalta cu foarte multe etaje. [Pr.: ria] Lat. *scaberare (< scaber).

ZGARIÁ zgarii vb. I. 1. Tranz. shi refl. A(shi) face o rana ushoara pe piele cu unghiile cu ghearele sau cu un obiect ascutzit. Matza blanda zgarie rau se spune despre oamenii fatzarnici. ♦ A produce pe un obiect o rozatura o julitura. ◊ Expr. A zgaria pamantul = a ara superficial la suprafatza. A zgaria hartia = a scrie (prost). 2. Tranz. Fig. A produce o senzatzie auditiva neplacuta. ♦ A impresiona in mod neplacut gustul; a ustura. Lat. *scaberare (< scaber).

A ZGARIÁ zgarii tranz. 1) (fiintze sau partzi ale corpului) A rani ushor (cu unghiile cu ghearele sau cu un obiect ascutzit). * Matza blanda zgarie rau v. MATZA. 2) (obiecte) A taia la suprafatza lasand o urma; a scrijeli; a cresta. ◊ ~ pamantul a ara rau. ~ hartia a) a scrie necitetz shi necaligrafic; b) a scrie literatura lipsita de valoare artistica. Zgariebranza calificativ dat unei persoane foarte zgarcite. Zgarienori cladire foarte inalta cu multe etaje. 3) (urechea auzul) A supara cu o senzatzie auditiva neplacuta. [Sil. ria] /<lat. scaberare

zdaraia[1] v vz zgaria

  1. Varianta neconsemnata in definitzia principala — LauraGellner

zgaraia[1] v vz zgaria corectata

  1. In original fara accent — LauraGellner

zgiria vb. I.1 tr. refl. A(shi) face o rana superficiala pe piele cu unghiile cu ghearele sau cu un obiect ascutzit. Ii venise sa sara la ei sai zgirie cu unghiile (STANCU). ◊ Zic. (intr.) Mitza blinda zgirie rau.(refl) Mam zgiriat intro sirma.(refl. recipr.) Fetele se incaierau. ..se zgiriau se mushcau (M. I. CAR.). ◊ Fig. (tr) Invidia sau gelozia sau ferit sai zgirie cristalul pur al entuziasmului (PER.). 2 tr. Fig. A produce o senzatzie auditiva neplacuta suparatoare. Destul k ma zgirii in ureche (HOG.). ♦ A produce o senzatzie de iritare; a ustura. Fumul acum albastrui i zgiriia gitlejul (POPOV.). 3 tr. A face pe o suprafatza urme superficiale cu ajutorul unui corp ascutzit shi dur; a cresta a scrijeli. Ai grija sa nu zgirii parchetul. * Compuse: (s.m. invar.) zgiriebrinza = om zgircit avar carpanos; zgirienori = (calc dupa engl. „skyscraper” it. „grattanuvole”) cladire inalta cu foarte multe etaje. ♦ A ara superficial. 4 tr. intr. (despre pasari sau animale; compl. indica pamintul) A sapa superficial cu ciocul cu ritul cu ghearele pentru a scoate ceva la iveala sau pentru a face o gaura (mica). Cocoshul zgiriind in balegar A dat de un margaritar (ARGH.). ♦ (tr.; despre oameni; compl. indica roci scoartza copacilor etc) A face crestaturi taieturi superficiale; a ricii. Miam zgiriat Staruitor in scoartza unui arbor numele (BLA.). ♦ (tr.) A scrie apasat. ♦ Ext. (tr) A scrie prost. ◊ Expr. A zgiria hirtia = a scrie o literatura proasta. ♦ (tr) A trece apasat cu unghiile sau cu un obiect ascutzit fara a lasa urme. Degetele... zgiriiau plapoma o atrageau spre dinsul (COCEA). • prez.ind. zgirii. shi (inv. pop.) zgiriia zgaria vb. I. /lat. *scaberare <scaber; cf. alb. shqerr.

ZGIRIÁ zgirii vb. I. Tranz. 1. A face o taietura sau o rana ushoara pe piele cu unghia sau cu un obiect. ascutzit. V. juli. Ramurile copacilor o izbeau peste fatza cringurile i zgiriase miinele shi ea tot inainte mergea. ISPIRESCU L. 55. SHi nu puteau scapa bietele mitze din minile noastre pina ce nu ne zgiriau shi ne stupeau. CREANGA A. 37. ◊ Absol. Era barbierit de curind cu un brici care zgiriase: dintro crestatura in barbia lata cursese singele shi peste rana lipise o foitza de tzigara. C. PETRESCU I. II 171. ◊ Intranz. Mitza blinda zgirie rau se spune despre oamenii care sub o aparentza blinda ascund multa rautate. ♦ A face pe sticla pe metal etc. urme putzin adinci cu un obiect ascutzit. Diamantul zgirie sticla.Mama... va sfatuia cu emotzie sa nu umblatzi la mashina shi sa no zgiriatzi. PAS Z. I 242. ◊ Expr. A zgiria pamintul = a ara numai la suprafatza. Zgirii pamintul shi griul itzi da la bob treizeci de boabe. DELAVRANCEA O. II 115. A zgiria hirtia se spune depreciativ despre scriitori. (Atestat in forma zgiriia) Am ramas fara ochi de cind zgirii hirtia. STANCU D. 464. ♦ Fig. A atinge coardele unui instrument muzical pentru a scoate tonuri; a cinta. O armonica ishi amesteca notele ragushite cu cele ascutzite ale unei mandoline care o zgirie cu foc un italian sentimental. BART; S. M. 34. 2. Fig. A produce o impresie auditiva lipsita de armonie a supara auzul. Cum il cheama pe viitorul tau cumnat? Georges... Destul k ma zgirii in ureche. HOGASH M. N. 29. Scotea... nishte tziuituri din naiul lui de zgiria shi sfredelea auzul. ISPIRESCU U. 110. ♦ A impresiona in mod neplacut gustul mirosul; a ustura. Buruienile uscate (din spitzerie)... raspindind nishte mirodenii doftoriceshti ce zgiriau pe git. DEMETRESCU la TDRG. Pronuntzat: ria. Variante zgariá (CREANGA A.37) zgiriiá vb. I.

sgarià v. 1. a face o taietura ushoara pe piele cu ceva ascutzit in varf (unghie ghiara ac): pisica m’a sgariat; 2. a roade d’asupra: gulerul il sgarie; 3. a scrie rau: a sgaria hartia. [Vechiurom. darià a sgaria («shi ishi dariea fatza». MOXA) = slav. DŬRATI SŬDRATI].

zgíriĭ shi (nord) zgắriĭ a v. tr. (la Dos. zgariĭ zdariĭ zdariĭ zderiĭ la Moxa dariĭ in Maram. diraĭ d. vsl. dŭrati drati sŭdrati a. i. V. dira dirasc dirsta zadarasc zdreantza). Julesc cu ghearele saŭ cu ghimpiĭ: pisica m’a zgiriat m’am zgiriat pin maracinĭ. A zgiria hirtia a scrie fara talent. V. jarcanesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

zgariá (a ~) (ria) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. zgarii 3 zgarie (rie) 1 pl. zgariém; conj. prez. 3 sa zgarie; ger. zgariínd (riind)

zgariá vb. (sil. ria) ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. zgarii 3 sg. zgarie (sil. rie) 1 pl. zgariém; ger. zgariínd (sil. riind)

zgiria (ia) (ind. prez. 1 sg. zgirii 3 sg. shi pl. zgirie 1 pl. zgiriem ger. zgiriind)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ZGARIÁ vb. 1. (prin Transilv.) a (se) capara a (se) darai (prin Ban.) a (se) zgrabala. (La ~ pisica.) 2. v. scrijeli. 3. v. racai.

ZGIRIA vb. 1. (prin Transilv.) a (se) capara a (se) dirii (prin Ban.) a (se) zgrabala. (La ~ pisica.) 2. a cresta a scrijeli (rar) a hirshii a scobi (inv.) a semna. (~ bancile cu briceagul.) 3. a ricii (pop.) a zgreptzana. (A ~ cu unghiile un obiect.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZGARIÁ zgarii vb. I. ~ (din lat. excoriāre = a stalci in bataie < corium; cf. it. scuoiato prov. escoriatz; celelalte explicatzii par insuficiente: 1. < *zdaria < sl. sŭdrati = a rupe; 2. < lat. *excariāre < caries; 3. < lat. *excarmĩnare; 4. < lat. scabĩlāre in loc de scabēre; 5. < germ. ant. skeran; 6. < lat. *scaberāre < scaber)

sgiriá (íi át) vb. A ricii cu unghiile sau cu ghearele. Var. zgiria. Megl. zgair zgairari. Lat. excoriāri „a strivi” de la corium (Niermeyer 389) cf. it. scuoiato prov. escoriatz (Rom. II 341). Celelalte explicatzii par insuficiente: de la *sdiria < sl. sudrati „a rupe” (Cihac II 101; Bogrea Dacor. IV 845 unde se citeaza formele din sec. XVII daria sderia din sl. dar probabil diferite de vb. sgiria); din lat. *excariāre de la caries (Pushcariu ZRPh. XXVIII 687; Pushcariu 1938; cf. impotriva Philippide II 658); in relatzia cu *excarmĭnāre (Tiktin); de la un lat. *scabĭlāre in loc de scabēre (Pascu Arch. Rom. VI 267); din v. germ. skeren cf. calabr. sgarrare milan. szagá (Pushcariu Dacor. I 604); din lat. scarificare (Giuglea Dacor. V 897; cf. REW 7662); din lat. *scaberāre < scaber (Candrea). Der. sgiriebrinza s. m. (avar zgircit); sgiriac (var. sgirieci) s. n. (compas de timplar); sgirienori s. m. (bloc inalt) traducere din fr. gratteciel; sgiriietura s. f. (taietura superficiala); sgirios adj. (care zgirie).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se zgaria pe ochi expr. a se necaji a se supara; ai parea rau (de cineva / de ceva).

Intrare: zgaria
  • silabatzie: zga-ria info
verb (VT103)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgaria
  • zgariere
  • zgariat
  • zgariatu‑
  • zgariind
  • zgariindu‑
singular plural
  • zgarie
  • zgariatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • zgarii
(sa)
  • zgarii
  • zgariam
  • zgariai
  • zgariasem
a II-a (tu)
  • zgarii
(sa)
  • zgarii
  • zgariai
  • zgariashi
  • zgariaseshi
a III-a (el, ea)
  • zgarie
(sa)
  • zgarie
  • zgaria
  • zgarie
  • zgariase
plural I (noi)
  • zgariem
(sa)
  • zgariem
  • zgariam
  • zgariaram
  • zgariaseram
  • zgariasem
a II-a (voi)
  • zgariatzi
(sa)
  • zgariatzi
  • zgariatzi
  • zgariaratzi
  • zgariaseratzi
  • zgariasetzi
a III-a (ei, ele)
  • zgarie
(sa)
  • zgarie
  • zgariau
  • zgariara
  • zgariasera
verb (VT103)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgaria
  • zgariere
  • zgariat
  • zgariatu‑
  • zgariind
  • zgariindu‑
singular plural
  • zgarie
  • zgariatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • zgarii
(sa)
  • zgarii
  • zgariam
  • zgariai
  • zgariasem
a II-a (tu)
  • zgarii
(sa)
  • zgarii
  • zgariai
  • zgariashi
  • zgariaseshi
a III-a (el, ea)
  • zgarie
(sa)
  • zgarie
  • zgaria
  • zgarie
  • zgariase
plural I (noi)
  • zgariem
(sa)
  • zgariem
  • zgariam
  • zgariaram
  • zgariaseram
  • zgariasem
a II-a (voi)
  • zgariatzi
(sa)
  • zgariatzi
  • zgariatzi
  • zgariaratzi
  • zgariaseratzi
  • zgariasetzi
a III-a (ei, ele)
  • zgarie
(sa)
  • zgarie
  • zgariau
  • zgariara
  • zgariasera
verb (VT103)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgaraia
  • zgaraiere
  • zgaraiat
  • zgaraiatu‑
  • zgaraiind
  • zgaraiindu‑
singular plural
  • zgaraie
  • zgaraiatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • zgarai
(sa)
  • zgarai
  • zgaraiam
  • zgaraiai
  • zgaraiasem
a II-a (tu)
  • zgarai
(sa)
  • zgarai
  • zgaraiai
  • zgaraiashi
  • zgaraiaseshi
a III-a (el, ea)
  • zgaraie
(sa)
  • zgaraie
  • zgaraia
  • zgaraie
  • zgaraiase
plural I (noi)
  • zgaraiem
(sa)
  • zgaraiem
  • zgaraiam
  • zgaraiaram
  • zgaraiaseram
  • zgaraiasem
a II-a (voi)
  • zgaraiatzi
(sa)
  • zgaraiatzi
  • zgaraiatzi
  • zgaraiaratzi
  • zgaraiaseratzi
  • zgaraiasetzi
a III-a (ei, ele)
  • zgaraie
(sa)
  • zgaraie
  • zgaraiau
  • zgaraiara
  • zgaraiasera
verb (VT103)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zderia
  • zderiere
  • zderiat
  • zderiatu‑
  • zderiind
  • zderiindu‑
singular plural
  • zderie
  • zderiatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • zderii
(sa)
  • zderii
  • zderiam
  • zderiai
  • zderiasem
a II-a (tu)
  • zderii
(sa)
  • zderii
  • zderiai
  • zderiashi
  • zderiaseshi
a III-a (el, ea)
  • zderie
(sa)
  • zderie
  • zderia
  • zderie
  • zderiase
plural I (noi)
  • zderiem
(sa)
  • zderiem
  • zderiam
  • zderiaram
  • zderiaseram
  • zderiasem
a II-a (voi)
  • zderiatzi
(sa)
  • zderiatzi
  • zderiatzi
  • zderiaratzi
  • zderiaseratzi
  • zderiasetzi
a III-a (ei, ele)
  • zderie
(sa)
  • zderie
  • zderiau
  • zderiara
  • zderiasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

zgaria, zgariiverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A(shi) face o rana ushoara pe piele cu unghiile cu ghearele sau cu un obiect ascutzit. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Ramurile copacilor o izbeau peste fatza cringurile i zgiriase miinele shi ea tot inainte mergea. ISPIRESCU L. 55. DLRLC
    • format_quote SHi nu puteau scapa bietele mitze din minile noastre pina ce nu ne zgiriau shi ne stupeau. CREANGA A. 37. DLRLC
    • format_quote (shi) absolut Era barbierit de curind cu un brici care zgiriase: dintro crestatura in barbia lata cursese singele shi peste rana lipise o foitza de tzigara. C. PETRESCU I. II 171. DLRLC
    • 1.1. intranzitiv Matza blanda zgarie rau se spune despre oamenii care sub o aparentza blanda ascund multa rautate. DLRLC NODEX
    • 1.2. tranzitiv A face pe un obiect o urma superficiala cu ajutorul unui corp ascutzit shi dur. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Diamantul zgarie sticla. DLRLC
      • format_quote Mama... va sfatuia cu emotzie sa nu umblatzi la mashina shi sa no zgiriatzi. PAS Z. I 242. DLRLC
      • 1.2.1. figurat A atinge coardele unui instrument muzical pentru a scoate tonuri. DLRLC
        sinonime: canta
        • format_quote O armonica ishi amesteca notele ragushite cu cele ascutzite ale unei mandoline care o zgirie cu foc un italian sentimental. BART S. M. 34. DLRLC
      • chat_bubble A zgaria pamantul = a ara superficial. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
        • format_quote Zgirii pamintul shi griul itzi da la bob treizeci de boabe. DELAVRANCEA O. II 115. DLRLC
      • chat_bubble A zgaria hartia = a scrie literatura proasta. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
        • format_quote Am ramas fara ochi de cind zgirii hirtia. STANCU D. 464. DLRLC
      • chat_bubble A zgaria hartia = a scrie necitetz shi necaligrafic. NODEX
  • 2. tranzitiv figurat A produce o senzatzie auditiva neplacuta. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Cum il cheama pe viitorul tau cumnat? – Georges... – Destul k ma zgirii in ureche. HOGASH M. N. 29. DLRLC
    • format_quote Scotea... nishte tziuituri din naiul lui de zgiria shi sfredelea auzul. ISPIRESCU U. 110. DLRLC
    • 2.1. A impresiona in mod neplacut gustul mirosul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: ustura
      • format_quote Buruienile uscate (din spitzerie)... raspindind nishte mirodenii doftoriceshti ce zgiriau pe git. DEMETRESCU la TDRG. DLRLC
  • 3. Compuse: DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • limba latina *scaberare (din scaber) DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.