cresta [At: ECONOMIA 158/21 / Pzi: ~tez / E: drr creasta] 1 vt A face taieturi in carne pentru a se frige mai ushor Si: a incresta. 2 vt A taia slanina pana la shorici incat sa aiba forma unei creste de cocosh Si: a incresta. 3 vt A face o taietura in forma de cruce la ceapa sau ridiche pentru a patrunde sarea Si: a incresta. 45 vt A face taieturi (pe suprafatza sau) pe marginea unui obiect Si: a incresta. 6 vt A taia ceva in forma de creasta de cocosh Si: a incresta. 7 vt A taia cu scop ornamental adancituri egale la distantza egala in scoartza unui lemn Si: a incresta. 8 vt A scobi. 10 vt A intrerupe uniformitatea unei suprafetze (netede sau) de aceeashi culoare. Si: a incresta. 11 vt insemna ceva printro taietura Si: a incresta. 12 vt (Ie) A ~ pe raboj A face o taietura pe raboj pentru a tzine socoteala. 13 vt (Fig; iae) A tzine minte pentru a rasplati ceva. 14 vt (Inv; ie) A ~ pe cineva A baga pe cineva in seama. 15 vt A face o taietura dreapta shi una oblica intersectate intrun obiect pentru a lua o bucatzica din el Si: a incresta. 16 vt A face o incizie in forma de cruce Si: a incresta. 1718 vtr A (se) rani ushor Si: a (se) incresta. 19 vt (Reg; fig) A bate.

CRESTÁ crestez vb. I. 1. Tranz. A face taieturi pe suprafatza sau pe marginea unui obiect; a taia in ceva facind coltzi dintzi. Voicu Fomete cel cu obraz crestat cindva pentru o vina uitata. GALAN Z. R. 36. Cresta friptura pe... toate partzile shi i dete sare multa. ISPIRESCU L. Daca cumva din norocire ai cu tine o platica... o crestezi da curmezishul cu cutzitul pe amindoua laturile o presari cu praf de sare... ODOBESCU S. I 463. ◊ (Poetic) Placi de lumina cresteaza fatza apei. DUNAREANU CH. 147. ◊ Fig. Muntzii Gorjului ishi cresteaza pe albastrul inchis al cerului virfurile lor inalte negre neregulate. VLAHUTZA O. A. II 131. ◊ (Taietura se face cu scopul de a face un semn o insemnare) (Refl. pas.) Pentru a deosebi oile li se cresteaza urechile. ◊ Expr. A cresta. Pe raboj = a face o taietura pe raboj spre a tzine o socoteala; fig. ashi nota ceva. Crestatzi pe raboj copii! ISPIRESCU U. 36. 2. Refl. A se taia putzin a se rani ushor. Se barbieri shi de grabit ce era se cresta. PAS Z. III 79. Afin se cresta la un deget cu cutzitul. ISPIRESCU L. 119.

A CRESTÁ ~éz tranz. 1) (obiecte) A insemna printro taietura pe suprafatza. ◊ ~ pe raboj a) a nota facand o taietura pe raboj; b) a tzine minte; a memoriza. 2) (obiecte din lemn) A inzestra cu crestaturi (in scop decorativ). /Din creasta

crestà v. a taia in lungime facand coltzuri sau muchi. [Lit. a taia in forma de creasta].

crestéz shi incr v. tr. (rut. krestiti rus. ítĭ insemn cu crucĭ taind orĭ zgiriind d. krest vsl. krĭstŭ cruce d. vgerm. Krist Hristos. V. increstesc shi creshtin shi cp. cu scrijilesc). Fac taĭeturĭ saŭ zgirieturĭ pe un batz saŭ pe o margine de masa shi maĭ ales pe raboj: a cresta raboju.

crestá (a ~) vb. ind. prez. 3 cresteáza

crestá vb. ind. prez. 1 sg. crestéz 3 sg. shi pl. cresteáza

CRESTÁ vb. 1. v. scrijeli. 2. v. inciza. 3. v. zimtzui.

CRESTA vb. 1. a scrijeli a zgiria (rar) a hirshii a scobi (inv.) a semna. (~ bancile cu briceagul.) 2. a inciza. (~ un tzesut.) 3. a dintza a zimtza a zimtzui. (~ muchia unei piese metalice.)

crestá (crestéz crestát) vb. 1. A taia. 2. A face o incizie. 3. A face o crestatura. Var. incresta. Lat. castrāre „a castra”; este dublet de la castra vb. neol. din sec. XIX. Pentru semantism cf. abruz. castrá „a taia tulpina principala a unui copac” calabr. ncastra „canal de irigatzie” ncrastatura „gardina de butoi”. Pentru vocalism cf. rapidus › repede. Se considera in general k este vorba de un der. intern de la creasta (Tiktin; Candrea); insa explicatzia semantica este evident insuficienta. Este sigur totushi k in imaginatzia vorbitorului de rom. cele doua cuvinte sau amestecat cf. creasta 8. Dupa Scriban ar trebui pornit de la rus. rut. krestitĭ „a face semnul crucii” cuvint care de asemenea pare a fi incrucishat cu vb. rom. (› rom. incresta vb. „a marca facind o cruce”). Der. crestat adj. (taiat cioplit gravat); crestata sf. (roata zimtzata; piine uscata de forma triunghiulara sau k o cruce care se da de obicei de pomana) in al carui al doilea sens este evidenta incrucisharea cu sl. krestati „a face o cruce”; crestatzel s. n. (unealta a olarului cu care modeleaza marginea vaselor); crestatura s. f. (deschizatura; crapatura; taietura; semn; cioplire); crestez s. n. (mai pentru amestecat brinza); cresteaza s. f. (deschizatura crapatura).

cresta crestez v. t. (intl.) a rani cu cutzitul.