TRAÍ traiesc vb. IV. 1. Intranz. A se afla in viatza; a exista a vietzui. ◊ (In formule de multzumire de salut de urare etc.) Sa traieshti! ◊ Expr. (Formula de juramant) Asha sa traiesc (sau sa traieshti etc.) = pe cuvant de onoare zau (asha). 2. Intranz. A dura a se mentzine a dainui; a se perpetua. 3. Intranz. shi tranz. Ashi duce ashi petrece viatza. ◊ Expr. (Intranz.) A trai cu capul in nori = a nushi da seama de realitate a ramane strain de ceea ce se petrece in jurul sau. (Tranz.) Ashi trai traiul = a se bucura de viatza a duce un trai bun fara griji. Ashi trai traiul (shi ashi manca malaiul) = a imbatrani a ajunge la capatul vietzii. ♦ Intranz. (Cu determinari introduse prin prep. „pentru”) Ashi inchina ashi consacra viatza unui scop. Intranz. A se bucura a profita din plin de viatza. 4. Intranz. (Cu determinari locale) A fi stabilit undeva; a locui. 5. Intranz. Ashi petrece viatza impreuna cu cineva; a convietzui. ♦ A avea relatzii de dragoste cu cineva (fara a fi casatorit cu el in afara casatoriei legale). 6. Intranz. Ashi procura cele necesare traiului ashi cashtiga existentza a se intretzine. ◊ Expr. A trai pe spinarea cuiva = a se intretzine din munca sau din cashtigul altcuiva. ♦ (Rar; cu determinari introduse prin prep. „cu”) A se hrani cu... 7. Tranz. Fig. A simtzi cu intensitate a participa emotiv sufleteshte (la...). Din sl. trajati.

trai [At: PO 245/4 / V: (ivr) trei (reg) st~ trii / Pzi: ~esc / E: vsl трагати] 1 vi (D. fiintze) A se afla in viatza Si: a exista a vietzui (inv) a custa (ivr) a ojivoi. 2 vi (Pop; ie) A ~ cat lumea (sau cat zidul Goliei cat pamantul cat un veac de om) A trai (1) mult timp. 3 vi (Pop; ie) A ~ de la mana pana la gura A se gandi numai la ceea ce i trebuie azi fara a se preocupa de ziua de maine. 4 vi (Pop; ie) Asha sa ~esc! (sau asha sa ~eshti!) Formula de juramant. 5 vi (Ie) Sa ~eshti! Formula de multzumire. 6 vz (Iae; shie asha sa ~eshti!) Formula de urare. 7 vt (Ivp; ie) ~tear (sau ~ascate ~ascal ~asco) Dumnezeu (sau Domnul cerul) Formula prin care se ureaza cuiva viatza lunga. 8 vi (Ie) Sa tzi! Formula de salut (intrebuintzata mai ales in armata de inferiori fatza de superiori). 9 vi (D. plante) A vegeta. 1011 vti Ashi duce viatza intrun anumit fel Si: a trece (190) (ivr) a obarshi (reg) apatuli apaula. 12 vi (Ilav) Din ~te Din experientza proprie cashtigata in viatza. 13 vt (Pop; ie) Ashi ~ traiul (sau viatza) A profita (din plin) de viatza. 14 vt (Pop; iae) A duce un trai bun fara griji. 15 vt (Pfm; ie) A ~ zile albe (sau pop dalbe) A duce o viatza linishtita fericita. 16 vi (Pop; ie) A ~ k cucun frunze A o duce foarte bine. 17 vi (Pop; ie) A ~ k un trantor A duce o viatza de lenesh shi de parazit. 18 vt (Pop; ie) A ~ o viatza carpita cu atza A duce o viatza plina de necazuri shi de lipsuri. 19 vi (Pop; ie) A ~ k banul (sau k paraua) in punga saracului (sau a tzaranului) A avea o viatza grea. 20 vi (Reg; ie) A ~ cu capun soba A nu ieshi in lume. 21 vi (Reg; iae) A nu shti ce se petrece in jur. 22 vi (Cu determinari introduse prin pp „pentru” shi inv construit cu D) Ashi consacra viatza unui scop. 23 vi A se bucura (din plin) de viatza. 24 vt A indura. 25 vr (Pop; rar; d. oameni) A se consuma² (2). 26 vi (Cu determinari locale) A fi stabilit undeva Si: a locui a sta. 27 vi Ashi petrece viatza impreuna cu cineva Si: a convietzui. 28 vi Ashi duce viatza in preajma in societatea cuiva. 2930 vti (Ie) A ~ (cu cineva) viatza buna (sau dulce) ori a ~ bine cu cineva A se intzelege bine cu cineva (convietzuind). 31 vi (Ie) A ~ rau cu cineva A nu se impaca cu cineva (convietzuind). 32 vi (Pop; ie) A ~ k dracul cu popa A se dushmani (2). 33 vi A avea relatzii de dragoste cu cineva (in afara casatoriei). 34 vi (Cu determinari introduse prin pp „din” „cu”) Ashi procura cele necesare traiului Si: a se intretzine. 35 vi (Irg) A se hrani (cu mancare shi cu bautura). 36 vi A continua sa existe Si: a dainui a dura a se mentzine a se perpetua. 37 vt (Fig) A participa emotiv sufleteshte (la...). 38 vi (Fig; ie) A ~ din nou Ashi aminti cu intensitate.

TRAÍ traiesc vb. IV. 1. Intranz. A se afla in viatza; a exista a vietzui. ◊ (In formule de multzumire de salut de urare etc.) Sa traieshti! ◊ Expr. (Formula de juramant) Asha sa traiesc (sau sa traieshti etc.) = pe cuvant de onoare zau (asha). 2. Intranz. A dura a se mentzine a dainui; a se perpetua. 3. Intranz. shi tranz. Ashi duce ashi petrece viatza. ◊ Expr. (Intranz.) A trai cu capul in nori = a nushi da seama de realitate a ramane strain de ceea ce se petrece in jurul sau. (Tranz.) Ashi trai traiul = a se bucura de viatza a duce un trai bun fara griji. Ashi trai traiul (shi ashi manca malaiul) = a imbatrani a ajunge la capatul vietzii. ♦ Intranz. (Cu determinari introduse prin prep. „pentru”) Ashi inchina ashi consacra viatza unui scop. ♦ Intranz. A se bucura a profita din plin de viatza. 4. Intranz. (Cu determinari locale) A fi stabilit undeva; a locui. 5. Intranz. Ashi petrece viatza impreuna cu cineva; a convietzui. ♦ A avea relatzii de dragoste cu cineva (fara a fi casatorit cu el in afara casatoriei legale). 6. Intranz. Ashi procura cele necesare traiului ashi cashtiga existentza a se intretzine. ◊ Expr. A trai pe spinarea cuiva = a se intretzine din munca sau din cashtigul altcuiva. ♦ (Rar; cu determinari introduse prin prep. „cu”) A se hrani cu... 7. Tranz. Fig. A simtzi cu intensitate a participa emotiv sufleteshte (la...). Din sl. trajati.

TRAÍ traiesc vb. IV. 1. Intranz. A fi in viatza a fi viu a exista; a vietzui. TZiaduci aminte Smaranditzo cind traia bietul tata. VLAHUTZA O. A. III 15. Ori k fi traind calul ori k na fi traind aceasta ma priveshte pe mine. CREANGA P. 194. Optzeci de ani imi pare in lume cam trait. EMINESCU O. I 107. Nici traieshte nici nu moare Ci se usca pe picioare. JARNÍKBIRSEANU D. 89. ♦ (La conjunctiv) a) Formula prin care se ureaza cuiva viatza lunga. Indata ridica sticla: Sa traim Anutza! REBREANU I. 19. Satzi traiasca calul FatFrumos i mai zise ea. ISPIRESCU L. 5. Sa traieshti sanveseleshti K garoafa sanfloreshti! JARNÍKBIRSEANU D. 108. b) Formula prin care se multzumeshte cuiva pentru un serviciu facut. c) (SHi la imperativ pers. 2 pl.) Formula de salut (mai ales in armata de la inferior la superior). Traitzi don’ capitan raspunse el salutind militareshte. HOGASH H. 85. ◊ Expr. Asha sa traiesc (sa traieshti etc.) formula de juramint; zau (asha). Daruieshtemi viatza Pasarila k teoi darui shi eu cu mila shi cu daruri imparateshti; asha sa traieshti! CREANGA P. 268. Am venit satzi spun cami eshti dragutza k ochii din cap. Asha sa traieshti. ALECSANDRI T. 824. Frate asha sa traieshti ushureazama de aceasta intrebare caci nu sint destoinic satzi implinesc voia. GORJAN H. I 6. (Tranz.) Traitear (sau traiascate) dumnezeu (sau cerul) = satzi dea dumnezeu sau cerul viatza lunga. Traiascate cerul intru multzi ani. GORJAN H. IV 219. (Rar shi la pers. 3) [Fata] asta vezi ne place noua traiasco dumnezeu astai de noi. SEVASTOS N. 56. 2. Intranz. A continua sa existe a dura a se mentzine a se pastra a dainui a se perpetua. Traieshte shiacum crucea de stejar batuta de ploi. STANCU D. 11. Azi nui Ileana nicairea Deabia traieshte pomenirea Poveshtilor cu dulce rost. COSHBUC P. I 125. Dragostea noastra cea draga Nu trai nici cit o fraga. JARNÍKBIRSEANU D. 162. ◊ (Urmat de determinarile: «in inima» «in amintirea» etc.) Lenin traieshte in inimile oamenilor sovietici shi in inimile oamenilor muncii de pretutindeni. STANCU U.R.S.S. 23. 3. Intranz. Ashi duce ashi petrece viatza. Ei nenishorule o sa traitzi shi cu dalde astea no sa va mai intilnitzi! DELAVRANCEA H. T. 7. ◊ (Urmat de determinari modale) Nu miar ierta niciodata daca ash lasao sa traiasca in minciuna. BARANGA I. 191. Moshneagul insa era foarte bogat el shia facut case mari shi gradini frumoase shi traia foarte bine. CREANGA P. 70. Dama shi dupun sarac Numai sa traiesc cu drag. JARNÍKBIRSEANU D. 275. ◊ Expr. A trai k in sinul lui Avram v. sin. A trai cu capul in nori = a nushi da seama de realitate a ramine strain de ceea ce se petrece in jurul sau. ◊ Tranz. (Cu acuzativ intern) Nu se putea procopsi in nici un fel asha k ishi traia zilele tot in saracie. VISSARION B. 10. Frunza verde mar palit Ce trai rau am mai trait. HODOSH P. P. 155. Dama maica unde trag Sa traiesc traiul cu drag. JARNÍKBIRSEANU D. 273. (Expr.). Ashi trai traiul = a se bucura de viatza a duce un trai bun fara griji. Ea shtie cit a suferit sarmana maicasa shi sa jertfit shi k macar acuma are dreptul sashi traiasca shi ea traiul. REBREANU R. I 29. Ashi trai traiul (shi ashi minca malaiul) = a imbatrini a ajunge la capatul vietzii; a fi perimat. Un om aproape de 60 de ani!... Ce rushine! Ar trebui santzelegi k tziai trait traiul shi tziai mincat malaiul demult. ALECSANDRI T. 753. ♦ (Urmat de determinari locale) A fi stabilit undeva a locui. Am trait o vreme la Kiev eram un copilandru. SADOVEANU O. VII 22. Pe culmi atunci pe creste Uriashi traiau cumplitzi. COSHBUC P. I 295. Sint acum citziva ani de cind traia in orashul nostru o tinara dama. NEGRUZZI S. I 43. ♦ (Urmat de determinari care indica scopul) Ashi inchina ashi consacra viatza. El e nascut pentru aceasta shi traieshte pentru aceasta. C. PETRESCU C. V. 198. 4. Intranz. Ashi petrece viatza impreuna cu cineva; a convietzui. Ia luat in casa ei sa traiasca totzi impreuna. REBREANU R. I 150. Era odata un om insurat shi omul acela traia la un loc cu soacrasa. CREANGA O. A. 291. Din copilarie shi eu am trait cu tamadaienii vinatori de dropii din bashtina. ODOBESCU S. III 14. ◊ Expr. A trai bine (sau rau) cu cineva = a se intzelege a se impaca (sau a nu se intzelege a nu se impaca) cu cineva. Traieshte rau cu tovarashii lui. SADOVEANU O. VII 202. A trai (cu cineva) k ciinele cu pisica v. ciine. ♦ A avea relatzii de dragoste cu cineva. Traia... de zece ani cu un inspector. PAS Z. I 86. 5. Intranz. A se intretzine ashi procura cele necesare traiului ashi cishtiga existentza. Are haine sarace e imbatrinit timpuriu din ceo fi traind? C. PETRESCU I. II 253. Ia ars shi casa; ia trasnit Deodata patru boi Traia la praguri shin nevoi. COSHBUC P. I 229. Ideea k nare cu ce trai il chinuia zi shi noapte. VLAHUTZA O. A. 238. ◊ Expr. A trai din seul sau v. seu. A trai de azi pe miine v. azi (2). A trai pe spinarea cuiva = a se intretzine din munca sau cishtigul altcuiva; a trai pe socoteala altcuiva. ♦ A se hrani. Stridiile asha de rareori se gasea incit nu era chip de a trai numai cu aceste. DRAGHICI R. 57. 6. Intranz. A se bucura a profita din plin de viatza. Sai trimitem in cer pe ciocoi Sa mai traim shi noi pe pamint. STANCU D. 124. Ce rai... e aici Sa tot traieshti sa nu mai mori. CREANGA P. 129. 7. Tranz. Fig. A simtzi cu intensitate a participa (la). Actorul ishi traieshte rolul. ▭ Scriitorul traieshte viatza societatzii sale. V. ROM. decembrie 1953 271. Eminescu shia trait versurile. Ele izvorasc din adincul vietzii lui caren adevar a fost nenorocita. VLAHUTZA O. A. 401. ◊ Expr. A trai din nou = ashi aminti cu intensitate. Scenele i pareau atit de vii incit le traia din nou. DELAVRANCEA la TDRG.

A TRAÍ ~iésc 1. intranz. 1) A se afla in viatza; ashi duce existentza; a vietzui; a exista. ◊ ~ cat lumea a avea o viatza foarte lunga. Sa traieshti! a) formula de salut; b) formula de multzumire pentru un bine facut. 2) (urmat de obicei de un circumstantzial de mod) A practica un (anumit) mod de trai; a duce. ◊ ~ k in sanul lui Dumnezeu (sau lui Avraam) a duce o viatza imbelshugata shi fara griji. 3) A profita de bunurile vietzii; a se bucura de viatza. 4) A fi stabilit cu traiul (intruun anumit loc); a locui. 5) pop. A fi in relatzii de dragoste cu cineva. ◊ ~ bine (sau rau) cu cineva a se impaca bine (sau rau) cu cineva. ~ (cu cineva) k matza cu cainele a nu se intzelege (cu cineva). 6) A continua sa existe; a dura; a dainui; a persista. 7) (urmat de un complement indirect cu prepozitzia din) Ashi asigura existentza cu mijloacele necesare. ~ din salariu. ◊ ~ din seul sau ashi duce viatza din ceea ce a agonisit. ~ pe spinarea cuiva a parazita. 8) (urmat de un complement indirect cu prepozitzia cu) Ashi mentzine existentza fizica cu o anumita hrana. ~cu verdetzuri. 2. tranz. 1) A consuma prin existentza. ~ o viatza fericita. ~ clipe fericite. ◊ Ashi ~ traiul (shi ashi manca malaiul) a ajunge la sfarshitul vietzii. 2) fig. A simtzi cu toata faptura. ~ o mare bucurie. 3) A transpune in fapte reale. Ashi ~ arta sa. /<sl. trajati

traì v. 1. (sens invechit) a dura a subsista: mere shi pere cari traiesc pana dupa Pashti CR.; 2. a vietzui: a trait o suta de ani [Slav. TRAĬATI a dura].

strai v vz trai

traĭésc v. intr. (bg. traĭy vsl. traĭati a dura). Vĭetzuĭesc sint in vĭatza: Matusalem a trait 969 de anĭ (Biblia). Strabat vĭatza: traĭesc la tzara la orash. Duc vĭatza cu altziĭ la un loc: traĭa fericit cu aĭ saĭ. Imĭ consacru vĭatza: traĭa p. shtiintza. Durez: opere care traĭesc shi astazĭ. Persist in amintire: gloria Romanilor va trai etern. Ma hranesc cu: traĭa cu legume. Cishtig imĭ scot mijloacele de traĭ: traĭa din munca luĭ. Sa traĭeshtĭ sa traĭasca expresiunĭ p. a ura vĭatza lunga. (In armata soldatu il saluta pe ofitzer cu „Sa traitzĭ!”). Asha sa traĭesc (dupa cum marturisesc adevaru) formula de juramint. V. tr. A trai un traĭ fericit a trai vremurĭ grele. SHĭa trait traĭu shĭa mincat malaĭu. V. malaĭ. Dumnezeŭ sa te traĭasca (Rar). Dzeŭ satzĭ dea vĭatza lunga! V. vegetez haladuĭesc vivat.

traí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. traiésc imperf. 3 sg. traiá; conj. prez. 3 sa traiásca

traí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. traiésc imperf. 3 sg. traiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. traiásca

trai (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. traiesc conj. traiasca)

traiesc aiasca 3 conj. aiam 1 imp.

TRAÍ vb. 1. a vietzui (pop.) a haladui a salashlui (reg.) a labadui a salashi (Olt.) a sufletzi (inv.) a custa a locui a salashui a via. (Au ~ fericitzi pe aceste meleaguri.) 2. a exista a fi a vietzui (rar) a fiintza (reg.) a labadui (inv.) a dainui. (Cat ~ omul invatza.) 3. a o duce a vietzui. (Cum ~?) 4. v. coabita. 5. a vietzui (rar) a mishca. (Nu mai ~.) 6. a petrece. (A ~ acolo o buna parte din viatza.) 7. v. apuca. 8. a se tzine a vietzui. (~ de azi pe maine.) 9. v. intretzine. 10. v. creshte. 11. v. simtzi. 12. v. dainui.

TRAI vb. 1. a vietzui (pop.) a haladui a salashlui (reg.) a labadui a salashi (Olt.) a sufletzi (inv.) a custa a locui a salashui a via. (Au ~ fericitzi pe aceste meleaguri.) 2. a exista a fi a vietzui (rar) a fiintza (reg.) a labadui (inv.) a dainui. (Cit ~ omul invatza.) 3. a o duce a vietzui. (Cum ~?) 4. (JUR.) a coabita a convietzui a vietzui. (Au ~ timp de doi ani k sotz shi sotzie.) 5. a vietzui (rar) a mishca. (Nu mai ~.) 6. a petrece. (A ~ acolo o buna parte din viatza.) 7. a apuca a prinde a vedea. (Simtzea k nu va mai ~ ziua de miine.) 8. a se tzine a vietzui. (~ de azi pe miine.) 9. a se intretzine. (~ din retributzie.) 10. a creshte a se dezvolta a vegeta. (Ciupercile ~ in sol bogat.) 11. a incerca a simtzi. (A ~ un sentiment de jena.) 12. a dainui a dura a exista a fi a se mentzine a se pastra a se perpetua a persista a ramine a tzine (rar) a subzista (inv.) a locui a petrece a sta a via. (Cit va ~ lumea shi pamintul; vechi obicei care ~ shi astazi.)

A trai ≠ a muri

TRAIÁSCA interj. v. ura.

TRAIASCA interj. ura! vivat!

traí (aésc ít) vb. 1. A fi in viatza a exista. 2. A locui a sta. 3. A coabita a convietzui. 4. A avea relatzii strinse a fi in concubinaj. 5. A dura a fi permanent a se mentzine. 6. (Inv.) A crea a da viatza. 7. A suporta a experimenta. Megl. traiés trairi „a suporta”. Sl. trajati „a dura” (Miklosich Slaw. Elem. 49; Cihac II 419; SHeineanu Semasiol. 191; Tiktin) cf. bg. traja „a trai” sb. cr. slov. trajati „a dura”. A inlocuit pe via „a trai” cf. aici. Bg. pare a reproduce evolutzia semantica a rom. Der. din lat. trahĕre cf. it. tirare avanti (Rohlfs Differenzierung 62) nu pare probabila. Der. trai s. n. (viatza existentza; shedere); trainic adj. (viu care traieshte existent; durabil rezistent) cu suf. nic shi in parte cu semantismul sl. cf. sl. trajanŭ „durabil”; netrainic adj. (efemer de scurta durata); trainicie s. f. (soliditate rezistentza); traitor adj. (viu care traieshte statator locuitor).

traí traiesc vb. tranz. A mentzine in viatza (pe cineva): „Dumnezeu satzi deie sanatate shi sa te traiasca k tare bine mai vindecat” (BiltziuDancush 2005: 199; Sapantza). Din sl. trajati „a dura” (SHaineanu Scriban; Miklosich Cihac Tiktin cf. DER; DEX MDA).

DA ZDRASVUET SOLNTZE DA SKROETSEA TMA! (ДА ЗДΡАВСТВЧEТ СОЛНЦE ДА CКPOETCЯ TЪMA) (rus.) traiasca soarele imprashtie negurile! Pushkin „Vahkiceskaia pesnea” Lumina ratziunii imprashtie intunericul ignorantzei.

ET PROPTER VITAM VIVENDI PERDERE CAUSAS (lat.) shi pentru a trai sa pierzi ratziunea de a trai Iuvenal „Satirae” VIII 83. Viatza nu se cuvine sa fie traita in rushine shi in dezonoare.

IL FAUT MANGER POUR VIVRE ET NON PAS VIVRE POUR MANGER (fr.) trebuie sa mananci k sa traieshti shi nu sa traieshti k sa mananci Maxima cunoscuta inca din Antichitate repusa in circulatzie de Molière („Avarul” act. III scena 1).

LE ROI EST MORT! VIVE LE ROI! (fr.) regele a murit! traiasca regele! Formula prin care se anuntza in Frantza decesul suveranului shi urcarea pe tron a urmashului sau. Se foloseshte ironic atunci cand o schimbare de persoane nu antreneaza shi schimbarea unor stari de lucruri.

SENATUS INTELLEGIT CONSUL VIDET HIC TAMEN VIVIT (lat.) senatul intzelege consulul vede shi totushi acesta traieshte Cicero „In Catilinam” I 1 2. Expresia unei mari indignari impotriva unei stari de lucruri scandaloase binecunoscuta de totzi dar care nu este curmata.

TOUT FLATTEUR VIT AUX DÉPENS DE CELUI QUI L’ÉCOUTE (fr.) lingushitorul traieshte pe seama celui carel asculta La Fontaine „Le corbeau et le renard”. Infumuratzii se lasa flatatzi fara sa bage de seama k laudele ce li se adreseaza sunt interesate.

VIVAT CRESCAT FLOREAT! (lat.) traiasca creasca infloreasca! Urare rostita la reuniunile academice.

VIVE VALEQUE (lat.) sa traieshti shi sa fii sanatos Formula epistolara de incheiere.

WO EIN BRUTUS LEBT MUSS CÄSAR STERBEN (germ.) acolo unde traieshte un Brutus trebuie sa moara un Cezar Schiller „Die Räuber” act IV scena 5. Sentintza se utilizeaza azi atunci cand este vorba de doi adversari ireductibili care nu pot convietzui sau colabora.

A trai k in sinul lui Avram Expresia e foarte veche shi inseamna: „a trai fericit” „a trai can paradis”. Ea se trage din evanghelia lui Luca (c. XVI v. 22 shi 23) unde se spune despre saracul Lazar k a murit shi a fost dus la sinul lui Avram. O gasim la foarte multe popoare: la rushi (vezi SalticovSHcedrin Opere complete vol. 5) la englezi (vezi Shakespeare Richard al IIIlea). La noi o intilnim shi sub o alta forma mai rara (vezi: lon Creanga) de „Sinul lui Dumnezeu”. Expresia se explica prin obiceiul din vechime inca de pe vremea patriarhului Abraham de a primi un oaspete scump sau un bun prieten lipindui capul de piept in semn de dragoste shi caldura sufleteasca. Molière in Tartuffe (act. V sc. 3) spune prin gura lui Oregon: „Il cuibaresc mai dulce can sinul lui Abram”. In „Memoriile” sale (pag. 158) marea noastra tragediana Agatha Birsescu vorbind despre o calatorie facuta intro regiune frumoasa shi ospitaliera scria: „Am trait acolo o saptamina k in sinul lui Avram”. BIB.

A trai k un bimbasha e o expresie prin care se intzelege „a trai in belshug”. Expresia vine de la numele unui faimos capitan de arnautzi din timpul zaverei (1821) Bimbasha Sava care se imbogatzise de pe urma hotzilor la drumul mare care avea misiunea sai prinda; shi facind averea ushor ishi ingaduia sa traiasca pe picior mare. IST.

a trai cu cineva expr. a avea relatzii intime cu cineva fara a fi casatorit.

a trai de azi pe maine expr. a avea o situatzie materiala precara a fi sarac.

a trai din sudoarea fruntzii expr. ashi cashtiga existentza prin munca.

a trai imparateshte / in puf / pe picior mare expr. a trai in lux.

a trai pe spinarea cuiva expr. a trai k un parazit / din munca altora.