TRAÍ traiesc vb. IV. 1. Intranz. A fi in viatza a fi viu a exista; a vietzui. TZiaduci aminte Smaranditzo cind traia bietul tata. VLAHUTZA O. A. III 15. Ori k fi traind calul ori k na fi traind aceasta ma priveshte pe mine. CREANGA P. 194. Optzeci de ani imi pare in lume cam trait. EMINESCU O. I 107. Nici traieshte nici nu moare Ci se usca pe picioare. JARNÍKBIRSEANU D. 89. ♦ (La conjunctiv) a) Formula prin care se ureaza cuiva viatza lunga. Indata ridica sticla: Sa traim Anutza! REBREANU I. 19. Satzi traiasca calul FatFrumos i mai zise ea. ISPIRESCU L. 5. Sa traieshti sanveseleshti K garoafa sanfloreshti! JARNÍKBIRSEANU D. 108. b) Formula prin care se multzumeshte cuiva pentru un serviciu facut. c) (SHi la imperativ pers. 2 pl.) Formula de salut (mai ales in armata de la inferior la superior). Traitzi don’ capitan raspunse el salutind militareshte. HOGASH H. 85. ◊ Expr. Asha sa traiesc (sa traieshti etc.) formula de juramint; zau (asha). Daruieshtemi viatza Pasarila k teoi darui shi eu cu mila shi cu daruri imparateshti; asha sa traieshti! CREANGA P. 268. Am venit satzi spun cami eshti dragutza k ochii din cap. Asha sa traieshti. ALECSANDRI T. 824. Frate asha sa traieshti ushureazama de aceasta intrebare caci nu sint destoinic satzi implinesc voia. GORJAN H. I 6. (Tranz.) Traitear (sau traiascate) dumnezeu (sau cerul) = satzi dea dumnezeu sau cerul viatza lunga. Traiascate cerul intru multzi ani. GORJAN H. IV 219. (Rar shi la pers. 3) [Fata] asta vezi ne place noua traiasco dumnezeu astai de noi. SEVASTOS N. 56. 2. Intranz. A continua sa existe a dura a se mentzine a se pastra a dainui a se perpetua. Traieshte shiacum crucea de stejar batuta de ploi. STANCU D. 11. Azi nui Ileana nicairea Deabia traieshte pomenirea Poveshtilor cu dulce rost. COSHBUC P. I 125. Dragostea noastra cea draga Nu trai nici cit o fraga. JARNÍKBIRSEANU D. 162. ◊ (Urmat de determinarile: «in inima» «in amintirea» etc.) Lenin traieshte in inimile oamenilor sovietici shi in inimile oamenilor muncii de pretutindeni. STANCU U.R.S.S. 23. 3. Intranz. Ashi duce ashi petrece viatza. Ei nenishorule o sa traitzi shi cu dalde astea no sa va mai intilnitzi! DELAVRANCEA H. T. 7. ◊ (Urmat de determinari modale) Nu miar ierta niciodata daca ash lasao sa traiasca in minciuna. BARANGA I. 191. Moshneagul insa era foarte bogat el shia facut case mari shi gradini frumoase shi traia foarte bine. CREANGA P. 70. Dama shi dupun sarac Numai sa traiesc cu drag. JARNÍKBIRSEANU D. 275. ◊ Expr. A trai k in sinul lui Avram v. sin. A trai cu capul in nori = a nushi da seama de realitate a ramine strain de ceea ce se petrece in jurul sau. ◊ Tranz. (Cu acuzativ intern) Nu se putea procopsi in nici un fel asha k ishi traia zilele tot in saracie. VISSARION B. 10. Frunza verde mar palit Ce trai rau am mai trait. HODOSH P. P. 155. Dama maica unde trag Sa traiesc traiul cu drag. JARNÍKBIRSEANU D. 273. (Expr.). Ashi trai traiul = a se bucura de viatza a duce un trai bun fara griji. Ea shtie cit a suferit sarmana maicasa shi sa jertfit shi k macar acuma are dreptul sashi traiasca shi ea traiul. REBREANU R. I 29. Ashi trai traiul (shi ashi minca malaiul) = a imbatrini a ajunge la capatul vietzii; a fi perimat. Un om aproape de 60 de ani!... Ce rushine! Ar trebui santzelegi k tziai trait traiul shi tziai mincat malaiul demult. ALECSANDRI T. 753. ♦ (Urmat de determinari locale) A fi stabilit undeva a locui. Am trait o vreme la Kiev eram un copilandru. SADOVEANU O. VII 22. Pe culmi atunci pe creste Uriashi traiau cumplitzi. COSHBUC P. I 295. Sint acum citziva ani de cind traia in orashul nostru o tinara dama. NEGRUZZI S. I 43. ♦ (Urmat de determinari care indica scopul) Ashi inchina ashi consacra viatza. El e nascut pentru aceasta shi traieshte pentru aceasta. C. PETRESCU C. V. 198. 4. Intranz. Ashi petrece viatza impreuna cu cineva; a convietzui. Ia luat in casa ei sa traiasca totzi impreuna. REBREANU R. I 150. Era odata un om insurat shi omul acela traia la un loc cu soacrasa. CREANGA O. A. 291. Din copilarie shi eu am trait cu tamadaienii vinatori de dropii din bashtina. ODOBESCU S. III 14. ◊ Expr. A trai bine (sau rau) cu cineva = a se intzelege a se impaca (sau a nu se intzelege a nu se impaca) cu cineva. Traieshte rau cu tovarashii lui. SADOVEANU O. VII 202. A trai (cu cineva) k ciinele cu pisica v. ciine. ♦ A avea relatzii de dragoste cu cineva. Traia... de zece ani cu un inspector. PAS Z. I 86. 5. Intranz. A se intretzine ashi procura cele necesare traiului ashi cishtiga existentza. Are haine sarace e imbatrinit timpuriu din ceo fi traind? C. PETRESCU I. II 253. Ia ars shi casa; ia trasnit Deodata patru boi Traia la praguri shin nevoi. COSHBUC P. I 229. Ideea k nare cu ce trai il chinuia zi shi noapte. VLAHUTZA O. A. 238. ◊ Expr. A trai din seul sau v. seu. A trai de azi pe miine v. azi (2). A trai pe spinarea cuiva = a se intretzine din munca sau cishtigul altcuiva; a trai pe socoteala altcuiva. ♦ A se hrani. Stridiile asha de rareori se gasea incit nu era chip de a trai numai cu aceste. DRAGHICI R. 57. 6. Intranz. A se bucura a profita din plin de viatza. Sai trimitem in cer pe ciocoi Sa mai traim shi noi pe pamint. STANCU D. 124. Ce rai... e aici Sa tot traieshti sa nu mai mori. CREANGA P. 129. 7. Tranz. Fig. A simtzi cu intensitate a participa (la). Actorul ishi traieshte rolul. ▭ Scriitorul traieshte viatza societatzii sale. V. ROM. decembrie 1953 271. Eminescu shia trait versurile. Ele izvorasc din adincul vietzii lui caren adevar a fost nenorocita. VLAHUTZA O. A. 401. ◊ Expr. A trai din nou = ashi aminti cu intensitate. Scenele i pareau atit de vii incit le traia din nou. DELAVRANCEA la TDRG.