ROD roade s. n. 1. Nume generic dat produselor vegetale obtzinute de la plantele cultivate in special fructelor; fruct. ◊ Loc. adj. Cu rod = roditor fructifer. ◊ Compuse: rodulpamantului = planta erbacee toxica cu frunze mari late shi lucioase dupa a carei dezvoltare florala poporul apreciaza recolta anului (Arum maculatum); (inv.) roddezahar = dulceatza de trandafiri; rodozahar. 2. Fig. Urmare rezultat efect (al unei actziuni). ♦ Folos avantaj. 3. (Pop.) Copil prunc vlastar odrasla. [Var.: (rar) roáda s. f.] Din sl. rodŭ.

rod¹ sn [At: PSALT. HUR. 3^r/13 / V: roada sf / Pl: roade (ivp) ~uri (inv) ~ure / E: vsl родъ] 1 (Adesea csc) Produse vegetale cultivate Si: recolta (irg) rodire (3) Vz bucate (8). 2 (Ila) De (sau k pe) ~ Care rodeshte Si: roditor (1). 3 (Spc; d. pomi; ial) Fructifer (1). 4 (D. pomi; ial) Incarcat de roade. 5 (Ilv) A da (sau a face) ~ (sau roada) A rodi (1). 6 (Pop; ie) A da in ~ sau a se da pe ~ (reg) a lega ~ (sau roada) A incepe sa rodeasca Si: a lega. 7 (Ic) Rodulpamantului Planta erbacee veninoasa cu frunze mari late shi lucioase dupa a carei dezvoltare florala poporul apreciaza recolta anului Si: (reg) manapamantului murt piciorulvitzelului porumbulcucului radacinadefriguri ungureanca (Trs) aron¹ (1) cocoshoaica (1) hriba (4) marcetz (Ban) barba (41)luiAron calindar (12) timp (Arum maculatum). 8 (Fig) Rezultat (al unei munci al unei actziuni) Si: avantaj (1) efect (1) folos (1). 9 (Inv) Munca. 10 (Inv) Jertfa. 11 Copil (1). 12 (La animale) Pui. 13 (Irg) Produs al glandelor de reproducere ale animalelor shi oamenilor din care se dezvolta fatul Si: samantza. 14 (Reg; d. animale; ila) De roada De reproducere. 15 (Reg) Testicul. 16 (Inv) Urmash. 17 (Pex) Familie (7). 18 Generatzie (5). 19 (Reg) „Crestatura sau nod format in cornul berbecilor in timpul cat nu creshte cornul”.

rod² sn [At: MUSCEL 40 / Pl: ? / E: nct] (Mun) 1 Mica proeminentza pe o suprafatza neteda. 2 Gaura scobitura pe o suprafatza neteda. 3 Por.

ROD roade s. n. 1. Nume generic dat produselor vegetale obtzinute de la plantele cultivate in special fructelor; fruct. ◊ Loc. adj. Cu rod = roditor fructifer. ◊ Compuse: rodulpamantului = planta erbacee veninoasa cu frunze mari late shi lucioase dupa a carei dezvoltare florala poporul apreciaza recolta anului (Arum maculatum); (inv.) roddezahar = dulceatza de trandafiri; rodozahar. 2. Fig. Urmare rezultat efect (al unei actziuni). ♦ Folos avantaj. 3. (Pop.) Copil prunc vlastar odrasla. [Var.: (rar) roáda s. f.] Din sl. rodŭ.

ROD roade s. n. 1. (SHi in forma roada; la sg. adesea cu sens colectiv) Nume generic dat produselor vegetale cultivate (in special fructului lor). V. bucate recolta. Dupa zile shi saptamini de munca vor urca la ei in podul bordeiului saci cu griu secara tot felul de rod totul cishtigat cu cele trei coase. CAMILAR N. II 385. Intro zi vazu k pomul inmugureshte infloreshte se scutura florile shi roadele se arata. ISPIRESCU L. 72. Multe flori sint dar putzine Rod in lume o sa poarte. EMINESCU O. I 226. Omul neinvatzat e k un copac neingrijit care nici o roada nu aduce. NEGRUZZI S. I 8. ◊ (In contexte figurate) Deci trebuie sa sameni shi dumneata k shi altzii ashteptind roada cu rabdare. SADOVEANU D. P. 19. Critici voi cu flori desherte Care roade natzi adus E ushor a scrie versuri Cind nimic nu ai de spus. EMINESCU O. I 227. ◊ Loc. adj. (Despre pomi) Cu rod = roditor fructifer. Casele sau incunjurat de umbrele pomilor cu rod. C. PETRESCU S. 179. ◊ Compuse: rodulpamintului = planta erbacee veninoasa cu frunze mari late shi lucioase shi dupa a carei dezvoltare florala poporul apreciaza recolta anului (Arum maculatum); piciorulvitzelului. Piciorulvitzelului ori rodulpamintului creshte in locuri umede shi umbrite prin paduri. SHEZ. XV 105; roddezahar = rodozahar. Intro zi... imi gasi pricina de la te mieri ce de la un roddezahar care se zaharise. GANE N. II 164. 2. Fig. Efect (al unei actziuni al unei munci) urmare produs rezultat. Am un intreg proiect care ar da roade frumoase. C. PETRESCU C. V. 110. Ei mama sami incerc shi eu norocul k cercarea buna roade rele nare. DELAVRANCEA S. 22. ♦ Folos avantaj. Al sudorilor streine rod ei nul vor mai culege; Va fi mare tot rominul tzarii lui folositor. ALEXANDRESCU M. 23. 3. Prunc copil vlastar odrasla. Din dragostea mea cu imparateasa na ieshit inca fecior. Ce sa fac o filozofilor... k sa am roada? SADOVEANU D. P. 9. Ii parea rau k sashi paraseasca sotzia shi sa se duca in lume dupa cishtig macar k ea nul imbucurase nici cu un rod. SBIERA P. 225. Complimentele mele lui Burduf shi nunta vesela cu roada. ALECSANDRI S. 307. Pl. shi: (invechit shi popular) roduri (NEGRUZZI S. I 9 TEODORESCU P. P. 173 ALECSANDRI P. P. 246). Varianta: roáda s. f..

ROD roáde n. 1) Produs vegetal (mai ales fruct) al plantelor cultivate; recolta. ◊ Cu ~ roditor. ~ulpamantului planta erbacee otravitoare cu frunze mari lucioase dupa a carei dezvoltare florala in popor se apreciaza recolta ashteptata. 2) fig. Rezultat al unei actziuni; consecintza; urmare; efect. ~ul convorbirilor. 3) inv. pop. Persoana (de orice varsta) in raport cu parintzii ei; odrasla. /<sl. rodu

rod n. 1. fruct: roadele pomului rodul pantecelui; 2. Bot. rodupamantului planta erbacee cu rizomul tuberculos shi foarte avut in fecula (Arum maculatum). [Slav. RODŬ nashtere soiu generatziune (bulg. ROD fruct)].

1) rod n. pl. roade shi (vechĭ) rodurĭ (vsl. bg. rus. rod nashtere neam rudenie fel. V. ruda 1 norod poroditza). Poama fruct: rodu nuculuĭ se numeshte „nuca”. Productziune in general: roadele pamintuluĭ. Fig. Rezultat: roadele munciĭ. Rodu pamintuluĭ cocoshoaĭk.

roada² sf vz rod

roada f. rod; fig. umana roada EM. [Abstras din pl. roade].

roáda f. pl. e (d. rod 1). Rod poama fruct: la luna la saptamina ishĭ umplu cu apa mina shi se duse k sa vada de ĭa dat Dumnezeŭ roada (P. P.).

rodozáhar n. pl. urĭ (ngr. rodozáhari). Sec. 19. Dulceatza de petale de trandafir. SHi azĭ in est rod de záhar!

rod s. n. pl. roáde

rod s. n. pl. roáde

ROD s. (BOT.) 1. v. fruct. 2. v. recolta. 3. bucate (pl.) recolta (inv.) vipt. (A strans ~ul campului.) 4. rodulpamantului (Arum maculatum) = (reg.) ungureanca manapamantului piciorulvitzelului porumbulcucului radacinadefriguri (Transilv.) aron (Ban.) calindar (Transilv.) cocoshoaica hriba marcetz (Ban.) timp barbaluiAron.

ROD s. v. avantaj beneficiu cashtig coborator consecintza descendent efect folos generatzie neam odrasla profit progenitura repercusiune rezultat scoborator semintzie spitza testicul urmare urmash vitza vlastar.

ROD s. (BOT.) 1. fruct poama (Mold.) poricale (pl.) (inv.) plod. (Arbore cu multe ~.) 2. recolta (pop.) strinsa strinsura (inv. shi reg.) rodire strinsoare (inv.) agru. (Am obtzinut un ~ bogat.) 3. bucate (pl.) recolta (inv.) vipt. (A strins ~ cimpului.) 4. rodulpamintului (Arum maculatum) = (reg.) ungureanca manapamintului piciorulvitzelului porumbulcucului radacinadefriguri (Transilv.) aron (Ban.) calindar (Transilv.) cocoshoaica hriba marcetz (Ban.) timp barbaluiAron.

rod s. v. AVANTAJ. BENEFICIU. CISHTIG. COBORITOR. CONSECINTZA. DESCENDENT. EFECT. FOLOS. GENERATZIE. NEAM. ODRASLA. PROFIT. PROGENITURA. REPERCUSIUNE. REZULTAT. SCOBORITOR. SEMINTZIE. SPITZA. TESTICUL. URMARE. URMASH. VITZA. VLASTAR.

rod (roáde) s. n. 1. Reproducere. 2. Fruct. Mr. megl. rod. Sl. rodŭ „specie” (Miklosich Slaw. Elem. 43; Cihac II 316) cf. bg. rod „fruct”. Der. roada s. f. (fruct produs recolta); rodi vb. (a da nashtere; a produce a fructifica) din sl. roditi; rodini s. f. pl. (zi de nashtere reproducere; generare; creatzie; vizita care se face unei lauze shi cadoul care i se duce) din sl. rodiny; roditor adj. (fructifer); rodnic adj. (fructifer; prosper fecund); rodnicie s. f. (fecunditate); nerodnic adj. (care nu face fructe); rodos adj. (productiv).

rod roduri s.n. 1. Neam urmash descendent: „...au dat aceasta sfanta carte pentru sufletul sau shi a toata samantza sa pana la al 7lea rod k sa le fie pomana” (Barlea Insemnari: 206). 2. Copil prunc vlastar odrasla. 3. Fruct. Din sl. rodǔ „specie” (Scriban; Miklosich Cihac cf. DER; DEX MDA).

rod roduri s.n. 1. Neam urmash descendent: „... au dat aceasta sfanta carte pentru sufletul sau shi a toata samantza sa pana la a 7 rod k sa le fie pomana” (Barlea Insemnari: 206). 2. Copil prunc vlastar odrasla. 3. Fruct. Din sl. rodu „specie”.

Rod zeu slav protector al neamului al descendentzilor dintrun stramosh comun shi patron al fecunditatzii. Era insotzit de un grup de zeitze ale nashterii numite rojdanice („nascatoare”) spirite feminine ocrotitoare ale mamelor shi pruncilor.

ROD Edouard (18571910) romancier elvetzian de limba franceza. Romane naturaliste („Nevasta lui Henri Vanneau”) mai tarziu psihologice axate pe probleme de conshtiintza („Cursa spre moarte” „Sensul vietzii”). Eseuri („G. Leopoldi” „Dante” „J.J. Rousseau”). Teatru („Reformatorul”).

ROD (in mitologia slava) zeu al fecunditatzii insotzit de obicei de mai multe zeitze ale nashterii. Era considerat protector al neamului shi al descendentzilor din acelashi stramosh.

ALL GOOD THINGS WHICH EXIST ARE THE FRUITS OF ORIGINALITY (engl.) toate lucrurile bune cate exista sunt roadele originalitatzii J. St. Mill „On Liberty” Introducere. Efortul creator al omului este cel care confera valoare lucrurilor.

CARPENT TUA POMA NEPOTES (lat.) roadele (stradaniile) tale le vor culege nepotzii Vergiliu „Bucolica” IX 50. Trebuie sa trudeshti gandindute la cei ce vor veni dupa tine.

ARUM L. RODUL PAMINTULUI fam. Araceae. Gen originar din Europa shi regiuni mediteraneene 12 specii cu rizom tuberculiform. Frunze sagitate cu baza cordata cu 2 lobi indreptatzi lateral lungpetziolate verzilucioase dispuse la baza plantei margini intregi. Flori unisexuate dispuse monoic pe o tulpina terminata cu un spadice drept (florile ashezate la baza in doua inele unul inferior format din flori femele ovarul cu o singura loja shi unul deasupra cu flori mascule cu cite 34 stamine) insotzit de o spata ovata sau ovatlanceolata. Fruct baca cu o samintza.