rezultat sn [At: (a. 1829) AR. / S și: resu~ / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: fr résultat, ger Resultat] 1 Ceea ce rezultă dintr-o acțiune, dintr-o judecată, dintr-un fapt, dintr-un calcul etc. Si: consecință (1), efect (2), urmare. 2 (Mpl) Realizare concretă. 3 (Îe) A da ~ (sau ~te) A produce efectul dorit. 4 (Îlav) Fără ~ Inutil. 5 Ceea ce se obține printr-un șir de operații matematice.

REZULTÁT, rezultate, s. n. Ceea ce rezultă dintr-o acțiune, dintr-un fapt, dintr-o socoteală; consecință, urmare, efect. Greutatea este rezultatul mișcării. MARINESCU, P. A. 31. Am misiunea grea să-ți comunic rezultatul judecății dumitale. SAHIA, N. 83. Omenirea a intrat în calea care o duce gradat către perfecția sa... Care oare va fi rezultatul final al acestei căi? BĂLCESCU, O. II 9. ◊ Loc. adv. Fără rezultat = fără efect, inutil. [Voind să fluiere] se strîmbă de cîteva ori, însă fără rezultat. SAHIA, N. 100. ◊ Expr. A da rezultat (sau rezultate) = a produce efectul dorit, a da roade. Cocsul, antracitul, aceste negre escedente A capitalului teluric din timpul antediluvian Abia acum, în vremea noastră, dau rezultate excelente În sobele de teracotă, de fontă și de porțelan. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 34.

REZULTÁT s.n. Efectul unei acțiuni sau al unei cauze; urmare; consecință. ♦ Numărul obținut după efectuarea unei operații aritmetice. [Pl. -te, -turi. / < fr. résultat].

REZULTÁT s. n. efect al unei acțiuni, al unei cauze; urmare, consecință. ◊ număr obținut după efectuarea unei operații aritmetice. (< fr. résultat, germ. Resultat)

REZULTÁT ~e n. 1) Fapt care rezultă dintr-o acțiune; urmare; consecință; efect. ◊ A da ~(e) a avea efectul dorit. Fără ~ fără efect; zadarnic. 2) Cât obținut în urma unor operații matematice. /<fr. résultat, germ. Resultat

rezultat n. ceeace rezultă.

*rezultát n., pl. e (fr. résultat, d. mlat. resultatum). Ceĭa ce rezultă, lucru cu care te alegĭ. Efect: rezultatu revoluțiunilor e de multe orĭ slăbirea patriiĭ.

rezultát-surpríză s.n (sport) Rezultat neașteptat ◊ „N-a lipsit mult ca meciul de aseară dintre «Politehnica București» și «Politehnica Brașov» să se încheie cu un rezultat-surpriză.” Sc. 26 XII 70 p. 7. ◊ „Rezultate-surpriză și câteva modificări de clasament.” Sc. 21 XI 75 p. 3. ◊ „Scoruri mari, rezultate-surpriză, interes sporit pentru viitoarele etape [...]” R.l. 23 V 77 p. 5; v. și Sc. 10 IV 76 p. 5 (din rezultat + surpriză)

rezultát s. n., pl. rezultáte

rezultát s. n., pl. rezultáte

REZULTÁT s. 1. v. consecință. 2. v. efect. 3. v. rezolvare.

REZULTAT s. 1. consecință, efect, repercusiune, urmare, (înv.) urmă, (fig.) rod. (Un ~ pozitiv ce decurge de aici.) 2. acțiune, efect, influență. înrîurire. (Ce ~ are acest medicament asupra inimii?) 3. (MAT.) dezlegare, răspuns, soluție. (~ unei probleme.)